Rape me , my friend

[Eric]

Continuarea .

Elian

Ce s-a intamplat cu mine ? Cuvintele profesorului le aud doar ca pe un zumzait sacaitor iar mana in care tin pixul imi tremura incontrolabil. Ma asez mai bine in banca si scancesc de durere. Ma doare totul iar urechile imi tiuie. Nu-mi amintesc cum am ajuns acasa si apoi la scoala, stiu ca i-am spus bunicii ca am dormit la un prieten ( de parca as avea asa ceva) si ca inainte de asta am incercat noua lui bicicleta, de pe care am cazut si asta ar fi motivul zgarieturilor si durerilor. Mi-a dat niste pastile si m-am mai calmat. Am impresia ca aproape s-a bucurat la partea cu prietenul, si nu a mai pus intrebari. Un hohot crud de ras imi tuna in minte si imi pun mainile la urechi ca sa-mi opresc migrena. Prostesc, ma straduiesc sa neg tot ce s-a intamplat. Ma cutremur de groaza la fiecare strafulgerare de amintire si o blochez pe loc.

- Elian, te simti bine ?
Ma intorc nesigur si chipul colegei de banca imi surade binevoitor. O privesc si incerc sa imi aduc aminte numele ei dar nu am nici cea mai vaga idee. O privesc pierdut si imi plimb privirea de la parul ei lung si roscat la ochii caprui si umezi ca ai unei caprioare.De cat timp sta langa mine? Ii privesc si pe ceilalti si cu greu mi se par cunoscuti macar cativa. Poate ar fi trebuit sa ma bag in seama sau macar sa le raspund atunci cand au vrut ei sa o faca. Isi arcuieste caraghios sprancenele si isi tot flutura o mana prin fata mea. Ah,ar trebuie sa ii raspund, da ...

- Sigur,sigur ... eram cu gandul in alta parte .
- Asta observ si eu dar ai grija, arati mai ciudat azi decat in alte zile .
- Arat ciudat ?
- Groaznic, daca vrei sa renunt la a fi draguta numai de dragul de a fi.
- Cum ciudat ?
- De parca te-ai fi batut cu cineva. Ai o pisica, ceva?
Imi amintesc de Lex si cad din nou in absenta mea pana cand fata de langa mine pufneste iritata .
- Scuza-ma, ai mai spus ceva ?
- Las-o balta, Elian , imi spune si isi da ochii peste cap .

Lex

Scap de toti cei care se tin dupa mine si ma grabesc sa gasesc clasa blondului. Nu imi sta in fire sa fac asa ceva ( si nu ca mi-ar pasa de el sau ceva ) dar ultima data cand l-am vazut arata de parca urma sa isi dea duhul. Vreau doar sa aflu daca s-a intors la scoala, daca este in regula.
Intreb pe cineva si mi se spune ca pustanii au sportul si sunt in sala asa ca fac stanga imprejur si ma duc la sala se sport. Majoritatea colegilor lui se prostesc deja cu niste mingi si vorbesc tare, tipic celor care vor sa impresioneze din primul an. Il intreb pe cel mai apropiat de Elian si ridica din umeri .
- Nu stiu, frate,nu am treaba cu el.S-ar putea sa fie inca la vestiar,intotdeauna trage de timp la orele de sport.

Rad si il bat amical pe umar, zambesc spre tipele care-si dau coate holbandu-se la mine si intru in vestiarul baietilor,cautandu-l cu privirea. Il observ intr-un colt,sta pe banca si isi rezeama capul de perete, privind in gol. Are o pereche foarte simpatica de blugi indigo, un tricou alb DC si capita de par blond ii vine in ochi. Este incaltat cu un singur convers, celalalt il tine in mana care ii atarna pe langa corp.
- Elian...
Tresare si ridica privirea. Cand ma vede se ridica brusc in picioare si se lipeste de perete. Are o privire furioasa si isi ridica usor buza de sus dezvelindu-si dintii, ca un caine. Aproape maraie si nu stiu de ce, mi se pare adorabil. Scap un oftat.
- Nu te apropia de mine, te previn !
- Elian, am venit doar sa-mi cer scuze...stiu ca nu merit iertare, dar...
- NU TE APROPIA DE MINE !
Ma rog sa nu vina nimeni sa vada ce se intampla pentru ca ar fi de-a dreptul penibil.
- Calmeaza-te,ti-am spus ca am venit doar...
- Pleaca!
Ochii i se umezesc si ma blochez, imi vine sa urlu vazandu-l atat de disperat, pierdut. Vreau sa ma apropii de el si sa il imbratisez dar asta nu ar face decat sa inrautateasca lucrurile asa ca ma asez in cealalta parte a camerei si astept sa se calmeze. Ma priveste in continuare cu ochi arzatori si furiosi dar apoi focul din ei se stinge usor usor, pana cand nu mai ramane nimic. Iar cand spun nimic, vreau sa spun ca in ei nu se mai poate distinge absolut nimic, par goi ca cei ai unui mort.
- Asculta : Stiu ca sunt o persoana ingrozitoare si ai tot, tot dreptul din lume sa ma urasti.
- Ma bucur ca suntem de acord, imi spune pe un ton inexpresiv.
- Dar - respir adanc si imi caut cuvintele . nu le gasesc, habar nu am ce as putea spune pentru ca oricum nu ar ajuta asa ca spun tot ce-mi trece prin cap - imi pare rau.Regret,vreau sa spun.Nici asta nu te intereseaza dar regret totul. Bine,nu chiar totul pentru ca am impresia ca macar putin din tot ce ti-am facut a fost destul de placut. Zic si eu...
- Mi-a placut !? Ce sa-mi placa ? Ca m-ai violat ? Ca te-ai folosit de mine il ultimul hal, in ciuda rugamintilor mele de a inceta!?
- Elian...
- Ce ti-am facut ? De ce ma urasti atat de mult ?! Nici macar, nici macar...
- Nu te urasc.
Nu ma mai pot abtine si incep sa plang cu fata in maini. Sunt un criminal.Am fost crud, am fost imoral, am fost monstruos. Are atata dreptate copilul asta... Nu mi-a facut nimic, nu am avut nici un motiv sa il folosesc si sa ma port cu el de parca ar fi fost o carpa. Nu-mi pot explica de ce imi ofera atata satisfactie raul...Se strecoara atatea stari in sufletul meu, cel pe care il credeam rece, frivol si deloc impresionabil.
- De ce dracu mai si plangi, ha ? Nu tu esti cel care ar trebui sa planga.
- Nu-mi pot justifica actiunile, desi poate mi-as dori. Poate au fost niste clipe de ratacire si imi pare...
- Oh,Doamne! Drept cine ma iei, Lex? Stii ca nu ma cunosti dar tin sa-ti spun ca nu sunt nici atat de imatur si nici prost. Clipe de ratacire, pe naiba... Ai stiut din clipa in care m-ai vazut ce urma sa imi faci, nu-i asa ? Nu!? Raspunde, la naiba !
- Da,dar...
- Exact! Acum te-as ruga sa dispari din viata mea. Macar atat. Si nu te ingrijora, nu o sa afle nimeni nimic. La ce mi-ar mai folosi...
Iese trantind puternic usa si raman singur .
Schimbarea brusca a blondului ma tulbura mai rau decat cuvintele lui. Il vad cumva altfel, mai matur si mai puternic decat mine. Dar cum e cu putinta asa ceva? El este doar un pusti nestiutor pe cand eu... Dar de fapt ce stiu eu despre viata? Ce am invatat de la ai mei? Ca statutul social te poate tine departe de orice fel de problema, ca am alte drepturi si prea putine indatoriri. Ne risipim viata cu lucruri prostesti, greseli pe care le tot repetam fiindca refuzam sa acceptam ca am gresit .