Copii ÅŸi telefoanele

[Monica Wksv]

Am avut primul telefon în clasa a 3a, pentru că era o necesitate, trebuia să iau legătura cu parinţii mei, dat fiind că petreceam foarte mult timp stând singură. Dar nu eram -şi nu sunt nici acum- genul de persoană care să meargă pe stradă ascultând muzică şi etalându-şi telefonul "de firmă". Până la urmă, nu e atât de importantă marca telefonului pe care îl deţii, atâta vreme cât îţi poate fi de folos. Într-adevăr, e un avantaj să aibă o cameră bună, îti e accesibil, decât sa pleci mereu de-acasă cu un aparat..

Nu aş putea trăi fără telefon, fără sa trimit zeci de sms-uri zilnic.. pentru mine e o sursă principală de comunicare.