Vampiri si Povesti de Dragoste [yaoi]

[Aliss_anime]

"Capitolul 1"

Dialogul...

-Of,iar mananci?
-Ah,da imi este foarte foame! De ce?are ceva?
-Nu,doar ca in ultima vreme ai o pofta incredibila de mancare-spun eu razand in hohote
-Stresul,cu toata munca asta,zilnic trebuie sa alerg cate trei sau patru kilometri,mai ales acum cand se apropie competitia pe judet.
-Pf,eu nu mananc cand sunt stresat!
-Asta,pentru ca esti vampir,si nu ai probleme.Pecand eu,om,am multe pe cap.
-Reusesti mereu sa ma surprinzi.
Imi zambeste cu aceiasi gingasie caracteristica lui ,apoi imi face semn cu mana sa`i inmanez camasa bleomaren ce zacea aruncata pe scaunul opus al mesei.Obisnuia sa mearga des la shoppyng cu banii lui,nu accepta nici in ruptul capului vreun ban de la mine,desi eu fiind foarte instarit ii ofeream des bani spunandu`i ca poate sa mi`i dea la salariu.Dupa ce paraseste apartamentul,ma ridic cu greu de pe scaun pornind spre dormitor.Era timpul sa trag un pui de somn.
*
Am plecat nervos,trandind usa in urma mea.Nu suportam ideea de a depinde de cineva la varsta asta.Ce dracu doar am 18 ani?Sunt major si slava Domnului vaccinat.Mama,ca de obicei fiinta asta demonica ce ma toaca la cap cu ideile ei invechite,auzi la ea,cica trebuie sa ma insor de acum cu fiica vecinului care vezi Doamne e viitoare patroana a unui club renumit.Oare ea crede ca mai sunt cum am fost si inainte?Nu,m`am schimbat vreau sa devin independent departe de ea si restul familiei.Bun,acum m`am mai calmat putin si pot gandi la rece.Inca nu`mi pot cauta o slujba tot ce stiu eu sa fac este nimic,in privinta asta chiar nu am ce le reprosa parintilor, mereu am avut cele mai scumpe lucruri.Ma ridic intr`un foc de pe pat pornind catre sifonier,aveam de cand sa ies cu orice pret la urma urmei nu avea cum sa ma opreasca.Ma imbrac sport de aceasta data stilul meu comun fiind unul elegant,imi trag blugii de un albastru deschis pe picioarele bine`mi sculptate si insus prefer sa iau un trico orange mulat,imi sta chiar bine! De acum incolo acesta imi va fi stilul de zi cu zi.Parul blond mi`l coafez in stilul de creasta rebela, apoi imi pun peste ochii`mi verzi sclipitori o pereche de ochelari negri si ies,da ies,pe geam bineinteles noroc ca stau la parterul vilei,stiam eu ce stiam pe la opt ani cand mi`am ales camera.
Merg agale pe strada spre apartamentul prietenului meu cel mai bun,nu locuia departe de complexul de vile al parintilor mei,adoram sa`mi petrec micile escapade la el,jucand jocuri video,discutand si multe altele.Se inserase cam de cinci minute si asta...nu prea era bine deoarece aveam un tic nervos in privinta intunericului,ma inspaimanta teribil.
Bat de vreo doua ori in usa,si,nimic se pare ca voi dormi pe strada,dau sa plec insa usa se intredeschide cu un scartait puternic facandu`ma sa`mi intorc instinctiv privirea.Intr`o pozitie de deja`vu statea un baiat aparent mai mare decat mine cu un an,imbracat sumar,cu o pereche de pantaloni negri din satin si o camasa albastra deschisa la jumatate din nasturi ce ii punea in evidenta pielea destul de alba.Cred ca nu prea se simtea bine.Ma priveste adanc,patrunzandu`ma cu acei cochii rosi direct in suflet.Simteam cum starea de somnolenta isi lasa amprenta asupra mea,insa nu numai asta ma atragea intr`un fel la acest baiat ci si parfumul ma indemna la vise,hmm cam perverse.Imi scutur putin capul la auzul sec al vocii lui,era asa de scurt si la obiect incat ma ducea cu gandul ca vrea sa plec instantaneu de aici."In ce scop ai venit?"ciudat mod de a primi un musafir!
-Pai...pai am venit la Yuki.Mi`a zis ca pot sa raman la el in noapea asta-stiu,mintisem.De ce?Asta ma intreb si eu dar,dintr`o oarecare masura eram obligat sa o fac,nu aveam unde sa ma duc si in situatia mea proverbul cum ca "Scopul scuza mijloacele"se potrivea de minune.
Ma invita sa intru fara sa ma mai intrebe ceva,dar cine e el?si ce legatura are cu Yuki?asi vrea sa`l intreb dar ma intimitez intr`un hal atunci cand il privesc incat nu ma mai recunosc.Se asaza comod pe canapea stand picior peste picor,tragand adanc in piept fumul dens al unei tigari pe jumatate terminate.La fel fac si eu prind punctul fix al podelui,adancindu`ma in gandurile mele infinite.Cateva minute bune trec peste mine si el iar dupa ce mi`am facut planurile de maine am decis sa sparg aceasta liniste deranjanta:
-Ai o cafea?-patetic,vai ce intrebare stupida i`am pus! Ehh asta e si ce daca o sa rada in sinea lui de mine,alta intrebare mai buna nu am avut
-Imi pare bine ca te`ai hotarat sa iesi din visare si sa ma observi,imi spune dintr`o data cu o voce amuzata.
Sa`l observ?waw ma gandeam ca vrea liniste,parca prezenta mea il deranja.Se vede ca nu ma pricep la cititul oamenilor,ii intorc zambetul mult mai dulce decat mi la oferit el,casacand fara sa vreau.Vreau sa pornesc spre camera lui Yuki insa mana lui puternica ma prinde de incheietura trantindu`ma de perete cu duritate.Pe moment nu am reactionat nestind parca pe ce lume traiesc.Am simtit doar o intepatura la baza gatului ce mi`a oferit mii de fiori in tot corpul,apoi subit am lesinat...