18-02-2010, 08:49 PM
Deci, am venit cu capitolul 2. Speram ca va place ficul si asteptam comentarii:X
Prizonierul 1240
Intrecerea era gat sa inceapa. Stateam razamata de Viper-ul meu Mompar si priveam cum Yuna se intrecea pentru mine cu un expert. Parul meu lung si roz era prins intr-o coada sus, stil veverita mai ales ca eram tunsa filat. Irisurile verzi ca si iarba de vara erau aparate de lentilele fumurii a ochelarilor mei retro, acum reveniti la moda in U.S.A. si in intreaga Europa. Din fericire a castigat. Yuna, o fata draguta si indrazneata, o bruneta, cu parul lung pana la jumatatea spatelui se asorta perfect cu ochii de culoare neagra care sclipeau in lumina becurilor strazii. Conducea o Toyota Celica portocalie. La prima vedere nu parea nu stiu ce masina. Puteai sa o intreci usor la prima impresie insa nu stiai ca e cel mai bun pilot la volan din echipa ’’Queens roads’’ bineinteles dupa mine. Deodata in toate statiile masinilor de curse se aude un strigat ca vine politia. Sar in masina, pornesc motorul si ma pierd printre stradutele intortochiate din L.A. Sirenele veneau dupa mine, bietii politisti tinandu-se cum puteau dupa viper insa masinile lor nu se comparau cu a mea sau a oricarui alt sofer din echipa. Vad o cotitura si o iar la dreapta, facand o curba de nouazeci de grade scapand de politie. Cand nu am mai auzit sirenele politiei am zambit satisfacuta si am apasat acceleratia. In cateva secunde, in spatele meu a aparut Yuna. O vedeam in oglinda retrovizoare cum radea. Teapa, prostilor! Am inceput si eu sa rad in timp ce intram in garajul echipei unde eram sefa. De afara nu parea nu stiu ce insa cand se deschideau usile, puteai ramane pur si simplu uimit de ce vedeai. Cum opresc motorul, ies din masina si o privesc pe bruneta. Incepem amandoua sa radem ca si orbii. La noi vin Kiba, Naruto, Hinata, Temari, Shikamaru, Karin si Ino. Ma intorc putin spre masina si ridic capota. Afara se aude cum o masina de politie trece cu girofarurile aprinse. Chiar si asa nu ar putea intra. Singura sursa de patrundere aici sunt cinci usi de garaj blindate. Langa mine vine Karin, o fata roscata ce poarta ochelari de vedere cu lentila gorasa si neagra ce imi spune ca a furat cinci masini tunate. Dupa ce pleaca, vine la mine Naruto care imi spune ca ar trebui sa verificam motorul. Aprob si ne apucam de treaba. In timp ce lucram o aud pe Yuna cum il intreaba pe Shikamaru, geniul echipei, ce poate sa afla de prizonierul 1240 de la inchisoarea de maxima securitate din Miami. Nu stiu ce ii spune dar o vad pe fata cum ramane stana de piatra. Nu mai putea sa se miste si sa zica nimic. Avea gura cascata si nu mai putea sa scoata nici un sunetel. Cine dracu era prizonierul ala si ce legatura avea Yuna cu un detinut? Am incercat pe cat posibil sa nu ma duc la ea si sa o intreb si se pare ca am reusit intr-un final, rugata de Naruto sa ma bag sub masina lui sa vad ce are de scoate un sunet asemenea unui schiuit de caine. Am luat o cheie de noua si am strans o piulita care era sarita putin de la loc. Aha! Deci asta se intampla. De la o vreme in coace, masina tot ma trezea dimineata parca auzindu-l pe catelul meu Todo din copilarie cand locuiam cu mama si cu tata intr-o vila cat un castel, unde toate servitoarele umblau dupa mine sa imi satisfaca dorintele, mama era mereu pe capul meu sa imi dea o invatatura cat mai buna iar tata, mereu cu buzunarul plin de bani gata sa strice bani buni pe jucari, haine sau carti caci atunci eram numai o fetita care avea nevoie de afectiune si iubire din partea celor din jur...
Dupa ce toti au plecat de la garaj la casele lor, eu si Yuna ne-am dus in camera noastra. Dormeam amandoua in garaj. Desi parintii mei erau mari afaceristi si invarteau bani cu lopata, detineau multe locuinte si afaceri, de la varsta de optusprezece ani am devenit pe cont propriu. Asa ca, intr-un colt al garajului care era destul de mare plin cu masini si cu scule, am ridicat doi pereti si am pus acolo doua cu etaj, un televizor si doua noptiere. Pe unul dintre pereti era asezat un raft plin cu cupe. Daca trageai patul meu, vedeai seiful plin cu bani si cu aur insa nu doresc nimanui sa faca asta mai ales ca, daca s-ar intampla, cel care a indraznit ar fi mort. Ma asez pe patul din stanga si deschid un lapto negru, asteptand sa se incarce. Incep sa caut un site despre piese auto si dau comanda unui ateier din oras sa aduca niste piese noi pentru inbunatatirea masinilor noastre. Dau « Send » si Yuna vine dupa mine, inchizand usa si aprinzand lumina.
-Ce e cu prizonierul din inchisoarea din Miami ? o intreb pe fata care lasa capul in jos imediat ce auzi asta.
-Nimic. Imi spune. Mintea. O cunosteam mai bine decat crede si nu ma putea minti. Oare ce ascunde ?
-Yuna, nu minti... ii spun luand doua doze de cola din micul frigider si dandu-i ei una.
-Bine, bine. Imi pare rau. Prizonierul acela e fratele meu geaman. Numele lui e Sasuke Uchiha. A facut prostia de a se alatura yakuzei si a fost prins si dus la judecatorie. Acolo, judecatorul se gandea daca sa ii dea condamnare la moarte sau la inchisoare pe viata insa a ales a doua varianta. A fost dus la inchisoarea de maxima securitate din Miami insa acum, se pare ca a fost eliberat.
-Te temi sa nu vina dupa tine ? o intreb razamandu-ma de peretele din spatele meu.
-Nu ma tem. Sunt sigura ca vine. Nu sta el departe de mine cand nu m-a vazut de atata timp. A vrut sa evadeze din inchisoare din cate am auzit sa vina la mine insa... apoi se opri pentru cateva secunde si continua cu un alt subiect...
-Saku… tu… mai esti virgina ? ma intreba lasandu-ma masca si facandu-ma sa ma inec cu inghititura de suc insa din fercire am fost salvata de o bataie in una din usile blindate ale garajului. Ne-am ridicat si am trecut printre masini. Unele erau parcate normal pecand, altele in lucru, erau puse pe rampe pentru a se lucra la ele. Nefiind atenta, am calcat in putina vopsea neagra ce se pare ca se scurse din una din galetile vopselelor cu care faceam adevarate opere de arta pe masini. Am deschis una sa vedem cine dracu e la ora asta si ce vrea incat mai e putin si e dimineata. Cand am deschis am ramas socata la fel si Yuna care cand m-am intors catre ea era de-adreptul stupefiata vazand cine era in fata noastra...
Prizonierul 1240
Intrecerea era gat sa inceapa. Stateam razamata de Viper-ul meu Mompar si priveam cum Yuna se intrecea pentru mine cu un expert. Parul meu lung si roz era prins intr-o coada sus, stil veverita mai ales ca eram tunsa filat. Irisurile verzi ca si iarba de vara erau aparate de lentilele fumurii a ochelarilor mei retro, acum reveniti la moda in U.S.A. si in intreaga Europa. Din fericire a castigat. Yuna, o fata draguta si indrazneata, o bruneta, cu parul lung pana la jumatatea spatelui se asorta perfect cu ochii de culoare neagra care sclipeau in lumina becurilor strazii. Conducea o Toyota Celica portocalie. La prima vedere nu parea nu stiu ce masina. Puteai sa o intreci usor la prima impresie insa nu stiai ca e cel mai bun pilot la volan din echipa ’’Queens roads’’ bineinteles dupa mine. Deodata in toate statiile masinilor de curse se aude un strigat ca vine politia. Sar in masina, pornesc motorul si ma pierd printre stradutele intortochiate din L.A. Sirenele veneau dupa mine, bietii politisti tinandu-se cum puteau dupa viper insa masinile lor nu se comparau cu a mea sau a oricarui alt sofer din echipa. Vad o cotitura si o iar la dreapta, facand o curba de nouazeci de grade scapand de politie. Cand nu am mai auzit sirenele politiei am zambit satisfacuta si am apasat acceleratia. In cateva secunde, in spatele meu a aparut Yuna. O vedeam in oglinda retrovizoare cum radea. Teapa, prostilor! Am inceput si eu sa rad in timp ce intram in garajul echipei unde eram sefa. De afara nu parea nu stiu ce insa cand se deschideau usile, puteai ramane pur si simplu uimit de ce vedeai. Cum opresc motorul, ies din masina si o privesc pe bruneta. Incepem amandoua sa radem ca si orbii. La noi vin Kiba, Naruto, Hinata, Temari, Shikamaru, Karin si Ino. Ma intorc putin spre masina si ridic capota. Afara se aude cum o masina de politie trece cu girofarurile aprinse. Chiar si asa nu ar putea intra. Singura sursa de patrundere aici sunt cinci usi de garaj blindate. Langa mine vine Karin, o fata roscata ce poarta ochelari de vedere cu lentila gorasa si neagra ce imi spune ca a furat cinci masini tunate. Dupa ce pleaca, vine la mine Naruto care imi spune ca ar trebui sa verificam motorul. Aprob si ne apucam de treaba. In timp ce lucram o aud pe Yuna cum il intreaba pe Shikamaru, geniul echipei, ce poate sa afla de prizonierul 1240 de la inchisoarea de maxima securitate din Miami. Nu stiu ce ii spune dar o vad pe fata cum ramane stana de piatra. Nu mai putea sa se miste si sa zica nimic. Avea gura cascata si nu mai putea sa scoata nici un sunetel. Cine dracu era prizonierul ala si ce legatura avea Yuna cu un detinut? Am incercat pe cat posibil sa nu ma duc la ea si sa o intreb si se pare ca am reusit intr-un final, rugata de Naruto sa ma bag sub masina lui sa vad ce are de scoate un sunet asemenea unui schiuit de caine. Am luat o cheie de noua si am strans o piulita care era sarita putin de la loc. Aha! Deci asta se intampla. De la o vreme in coace, masina tot ma trezea dimineata parca auzindu-l pe catelul meu Todo din copilarie cand locuiam cu mama si cu tata intr-o vila cat un castel, unde toate servitoarele umblau dupa mine sa imi satisfaca dorintele, mama era mereu pe capul meu sa imi dea o invatatura cat mai buna iar tata, mereu cu buzunarul plin de bani gata sa strice bani buni pe jucari, haine sau carti caci atunci eram numai o fetita care avea nevoie de afectiune si iubire din partea celor din jur...
Dupa ce toti au plecat de la garaj la casele lor, eu si Yuna ne-am dus in camera noastra. Dormeam amandoua in garaj. Desi parintii mei erau mari afaceristi si invarteau bani cu lopata, detineau multe locuinte si afaceri, de la varsta de optusprezece ani am devenit pe cont propriu. Asa ca, intr-un colt al garajului care era destul de mare plin cu masini si cu scule, am ridicat doi pereti si am pus acolo doua cu etaj, un televizor si doua noptiere. Pe unul dintre pereti era asezat un raft plin cu cupe. Daca trageai patul meu, vedeai seiful plin cu bani si cu aur insa nu doresc nimanui sa faca asta mai ales ca, daca s-ar intampla, cel care a indraznit ar fi mort. Ma asez pe patul din stanga si deschid un lapto negru, asteptand sa se incarce. Incep sa caut un site despre piese auto si dau comanda unui ateier din oras sa aduca niste piese noi pentru inbunatatirea masinilor noastre. Dau « Send » si Yuna vine dupa mine, inchizand usa si aprinzand lumina.
-Ce e cu prizonierul din inchisoarea din Miami ? o intreb pe fata care lasa capul in jos imediat ce auzi asta.
-Nimic. Imi spune. Mintea. O cunosteam mai bine decat crede si nu ma putea minti. Oare ce ascunde ?
-Yuna, nu minti... ii spun luand doua doze de cola din micul frigider si dandu-i ei una.
-Bine, bine. Imi pare rau. Prizonierul acela e fratele meu geaman. Numele lui e Sasuke Uchiha. A facut prostia de a se alatura yakuzei si a fost prins si dus la judecatorie. Acolo, judecatorul se gandea daca sa ii dea condamnare la moarte sau la inchisoare pe viata insa a ales a doua varianta. A fost dus la inchisoarea de maxima securitate din Miami insa acum, se pare ca a fost eliberat.
-Te temi sa nu vina dupa tine ? o intreb razamandu-ma de peretele din spatele meu.
-Nu ma tem. Sunt sigura ca vine. Nu sta el departe de mine cand nu m-a vazut de atata timp. A vrut sa evadeze din inchisoare din cate am auzit sa vina la mine insa... apoi se opri pentru cateva secunde si continua cu un alt subiect...
-Saku… tu… mai esti virgina ? ma intreba lasandu-ma masca si facandu-ma sa ma inec cu inghititura de suc insa din fercire am fost salvata de o bataie in una din usile blindate ale garajului. Ne-am ridicat si am trecut printre masini. Unele erau parcate normal pecand, altele in lucru, erau puse pe rampe pentru a se lucra la ele. Nefiind atenta, am calcat in putina vopsea neagra ce se pare ca se scurse din una din galetile vopselelor cu care faceam adevarate opere de arta pe masini. Am deschis una sa vedem cine dracu e la ora asta si ce vrea incat mai e putin si e dimineata. Cand am deschis am ramas socata la fel si Yuna care cand m-am intors catre ea era de-adreptul stupefiata vazand cine era in fata noastra...