24-01-2010, 10:20 PM
Tra-la-la-la XD I am back =]
Imi cer scuze pentru intarziere, insa imi e greu sa ma impart in 4 [Scoala, parinti, fan ficuri, si mai ales AMV-uri :D]
Anyway XD
Minnie Mouse Yai..mersi pentru comentariu dear, si arta e una dintre pasiunile mele :D. Multumesc ca mi-am spus de greseli si o sa incerc sa le evit. Sper sa-ti placa nexu` <3
D@n@ Mersi si ti de comentariu. Nu consider un talent, si mai degraba o pasiune. Imi pare rau de intarziere =[
Stiu ca capitolul asta e cam sec ...insa am cam dus lipsa de timp si de idei, but I hope u like it, so astept rosi si castraveti XD [poate si niste ciocolata :-" ]
----------------
Capitolul 5
Ma simteam ciudat, diferit, in toate modurile posibile si imposibile, insa numai normal nu. Incepusem sa strig ca un nebun dupa un anume lucru, dupa o pala de lumina ce se vedea in ceata, sau poate dupa ceva, dar nu puteam sa-mi dau seama ce este acel lucru. Ma simteam straniu, si simteam cum frigul incearca sa puna stapanire pe mine. Clipeam des, ca si cum asi fii avut ceva in ochii, ceva ce nu ma lasa sa vad mai departe de aceea ceata. Strigam, insa nu eram constient de ce spuneam, de ce faceam, de nimic. Iar apoi a inceput sa prinda o forma, incepea sa semene cu un nor, ba nu, e mai degraba o lebada, sau e...
-Trezirea! Si de indata ce am deschis ochii, am simtit cum o palma face contact cu obrazul meu drept, mi-am indreptat priviea spre persoana care a facut asta, si l-am vazut piciul care il intalnisem azi. Simteam ca explodam, ma calca in picioare la fecare fapta, minut, secunda, moment, ma dispera. L-am vazut cum se intoarce sa plece, fara nici macar sa-si ceara scuze, iar eu eram mai mult decat furios acum. L-am prins de mana stanga si l-am tras in pat, altfel el se prabusise pe cearceafurile moi, incepand sa se zbata in speranta ca o sa poata scapa, insa spre cosmarul lui eu nu terminasem cu el, chiar deloc. M-am ridicat rapid, si m-am pus deasupra lui, ducandu-i mainile la ceafa, facand din trupul meu o inchisoare umana pentru el. Renuntase a se zbatea, afland pe pielea lui cine e mai puternic, acum statea si se uita la mine, iar furia i se citea pe fata.
- Pot sa stiu si eu ce dracu` ai de ma trezesti in halu asta?
- Pot sa stiu si eu ce puii mei ai reactionat asa?
- Nu mi-ai raspuns la intrebare!
- Cu atat mai putin, nici tu! Deja ma calcase pe nervi pentru a mia oara, si pentru a mia una oara eu incercam sa ma calmez.Vrei sa te joci cu mine? Atunci hai sa ne jucam de-a soarecele si pisica!
- Zbori de pe mine! Eu sa zbor ?
- Stii..ai cam mult tupeu pentru un pusti de 16 ani.
- Am 15 ani, te deranjeaza ?
- Ohh, doar 15 ani, sarmanu` de tine. Am ridicat o spranciana, si m-am uitat pret de cateva secunde la el, aveam planul perfect sa-l invat minte. Nu se citea nici o reactie de pe fata lui, iar eu vroiam sa-i ofer una.Am inceput sa-mi indrept capul spre fata lui, incet, dar sigur de faptele mele.
- Hei! Ce dacu` vrei sa faci! Incepand din nou sa se zbata, nu eram surprins. Stiam prea bine ca e un efort inutil, insa putina distractie nu strica. Termina! Dar nu, pe mine ma facea sa-mi doresc si mai mult, si mai tare, ahh ce placere! Am continuat sa-mi indrept fata spre el, incet cu viteza melcului, dar stiam prea bine ca e cel mai sigur si mai dureros asa. Timpul trecea, el continua sa se zbata fara nici un rezultat pozitiv pentru el, in timp ce eu imi continuam jocul. Am ajuns in dreptul buzelor adolescentului, am inceput sa-i ling buza de jos fara nici o remuscare, chiar nici una. Puteam sa-i simt cum trupul lui tremura sub mine, si Doamne, ce placere pe mine. Mi-am oprit putin din jocul meu, si mi-am indreptat atentia spre gatul lui, la inceput,cu atingeri blande am inceput sa-i sarut gatul, dar de la un moment dat simteam ca ma plictiseam. Am inceput sa-i trasez cu limba gatul, in speranta ca plictiseala mea va trece. Si a trecut, l-am muscat cu pare pofta, ca si cand as fi un vampir, ce tocmai isi intalnea prima prada, si nu reusea sa se stapaneasca. Dar acele fiinte sunt doar niste simple mituri, legende, imaginatia noastra, in timp ce eu era real.
Mi-am ridicat de pe el, insa nu inainte de ai observa privirea. Era surprins, dezamagit, cred ca ii venea sa vomita.
- Daca vrei sa vomiti, te rog macar sa ,,zbori" de la mine din camera.
- Pe naiba! Si eu care vroiam sa iti fac un bine, si sa te anunt ca o sa servim cina peste jumate de ora. Dar tu este cu totul si cu totul degustator. Mi-a si trecut pofta de mancare din cauza ta! Am inceput sa rad zgomtos, in timp ce el se grabea sa paraseasca camera. Inainte de a tranti usa, am putut observa ca obraji lui se cam inrosisera. Deci pana la urma nu suntem soarcele si pisica, si mai degraba lupul si mielul. Ahh..si ce miel delicios am prins. Ce caraghios sunt. M-am uitat la ceasul ce se odihnea pe noptiera, si am observat ca arata ora 19:39. M-am indreptat agale spre baie unde am facut un dus racoritor si placut. Ciudat e ca nu m-am gandit prea mult ce reprezenta acel vis, ma rog, acel mister din visul meu. Am renuntat la a ma concentra de ce norii sunt albi, si nu verzi, si am parasit camera,insa nu inainte de a ma imbraca cu un tricou gri, pe care scria mare : ,,Be stupid!" , si o pereche de pantaloni de trening negri de la Nike. Vroiam sa ma simt confortabil.
Ajuns la masa am putut observa ca sunt puse doar 3 farfurii, dintre care doua erau deja pline cu mancare. M-am indreptat spre cea libera, care se parea a fii exact langa Shu. Ma cam apucase rasul cand vazusem ca isi upluse farfuria de mancare, manacand cu mare pofta. Roscovana mea era acum imbracata si ea intr-un trening negru cu rosu, arata foarte bine. Puteam sa observ cu mare usurinta formele ei, delicioase. Hmm..ma intreb daca e comestibila. Mi-am pus si eu putin piept de pui si putina salata. Nu aveam mare pofta de mancare, insa nu m-am putut abtine sa nu rad de vecinul meu care cred ca manca si farfuria.
- Parca ziceai ca ti-a trecut pofta de mancare, sau nu am auzit eu bine?
- Ha ha ha..ma bucur ca recunosti ca esti batran. Si a scos limba la mine, la fel ca un copil de 5 ani
- Iar tu un copil.
* * *
Timpul trecea ai naibii de greu, nu stiu dar cred ca cineva ar trebui sa mearga sa verifice daca mai functioneaza chestia cu secundele si cu minutele, pentru ca eu nu vad nici o diferenta, chiar nici una. Acum ma aflam pe holul copilariei mele, locul unde am dat libertate viselor mele, unde am deschis inimile celor care ma inconjurau, locul unde am visat, daruit, suferit, locul unde am varsat prima si ultima lacrima, si mai ales ...unde am iubit. Imi este aproape imposibil sa pronunt acest cuvant, parca ar fugi de mine la fiecare pas, lasanadu-ma pe mine singur-singurel strigand inutil dupa ajutor. Dar cine indrasneste sa sara sa ma ajute? Cine e atat de nebun incat sa-si deschida inima in fata mea? Cine? Ei bine din pacate raspunsul acesta il stiam prea bine, mult prea bine, si anume: nimeni! Asta imi e viata si trebuie sa ma multumesc cu ea asa cum e, alta varianta nu am. Totusi imi aduc aminte cum am spus primul ,,Te iubesc!", cu ce pasiune o priveam, de si stiam prea bine ce fiinta ,,murda" era.
Parca era ieri:
*FlashBack*
Priveam pierdut tavanul parca cautand in zadar cuvintele potrivite sa ma exprim. Dar nu, nu reauseam nimic. Mi-am indreptat privirea spre fiinta din fata mea care ma privea fara a clipi. Ma intrebam fara succes cum facea asta, dar eu deja eram pierdut in ochii ei caprui. Parul ei negru, se intindea ca o cascada pe umeri ei, si Doamne ce zambet avea, era pur si simplu perfecta! Dar perfectiunea creeaza imperfectiunea, si cine a spus asta stie prea bine ce inseamna. Dar totusi, ce inger ne-ai trimis pe Pamant Doamne? Noua muritorilor, cei ce patam fiecare lucru pur, cu mainile noastre pline de sangele pacatului. Ce inima mare...
- Ry? Te simti bine? Nu, chiar deloc, simt cum pamantul fuge de sub picioarele mele fragile, cum plamani mei cer cu lacomie mai mult oxigen, cum inima se transforma intr-o bomba atomica, cum pana si numele meu il uitasem. Simteam cum obraji mei se incalzeau, si asta inseamna roseata, ma simteam ca un papa-lapte care acum nu poate sa lege nici doua cuvinte, sa nu mai vorbim de o propozitie. Complect inutil.
- E-eu...s-sunt..b-bi-bine...cred.. Ce minciuna gogonata am putut sa spun, nu eram nici cum bine, si ma mai straduiam sa afisez si un zambet. Si din nou..inutil.
- Esti singur? Nu.
- D-da, sigur caaa..sunt b-bine... Am inghitit sec, nu ma prea pricepeam la minciuna, si ce? Am doar 14 ani.
- Atunci...daca esti bine... Ce voce blanda aveam, si ce ochii minunati avea, si ce gura micuta avea, si ce aproape sunt... Sunt sigura ca nu te deranjeaza daca fac asta. Apoi mi-a afisat doar un simplu zambet, lasandu-ma pe mine in eroare. Am simtit cum mana ei face contact cu obraji mei fierbinti, ce atingere catifelata, ce ochii dulci. Simteam cum pe sira spinari urca mii si mii de furnici, iar eu treseream la fiecare secunda, ba chiar nu stiam cum sa reactionez. Stiam doar ca salivam ca un nesimtit, si e degustator. Vedeam cum fata ei devine din ce in ce mai reala, si buzele ei din ce in ce mai senzuale, iar eu un simplu prizonier.Nu am mai rezistat, deloc, asa ca m-am napustit asupra buzelor ei, si asta a fost primul meu sarut, prima mea atingere, prima si ultima dorinta. Eu eram complect inutil, nu stiam nimic, lasandu-ma condus de ea. De indata ce totul se incheiase, mi-am dat seama ca ea zambeste. Dar nu...nu zambea precum un inger dintr-un colt de rai, si mai degraba se abtinea sa nu rada din toti plamani, dar de ce?Apoi am auzit-o
- Am castigat....
- Poftim?... Am ramans masca, statuie, tablou, nu mai intelegeam nimic. Ea disparuse, si ma rog si ce castigase?Stau si privesc in urma ei cum paraseste acest hol, lasandu-ma pe mine incapabil de a face vre-o miscare, doar una.
*End of FlashBack*
Gata? Nu, nu se termina aici, aceasta amintire ma va bantui pe vecie, sunt o simpla victima.Dintr-o data am simtit cum ceva real se loveste de mine, luandu-ma cu forta din lumea mea ireala. Mi-am intors capul precum un robot setat sa faca la nesfarsit aceleasi miscari.
-Auch! Doare! Imi cer scuze domnule. Spunea mult iubita mea secretara, in timp ce-si freca tampla,in incercarea de a atenua durerea. Nu i-am raspuns nimic, si mi-am indreptat privirea spre decolteul ei generos. Nu ma saturam sa o privesc, chiar deloc. Si nu..nu e dragoste, e doar pasiune care ucide, care distruge, dar care ofera placere.Inocenta ei ma facea sa cunosc acel loc numit [b]Rai, in timp ce eu ma scufund tot mai adanc in Iad. Nu era zii in care sa nu gust putin din aroma buzelor sale, nu era zii sa nu ma surprinda cu a ei prostie copilareasca, nu era zi sa nu imi vina sa imi dau palme doar din cauza ei. O cunosteam de doi ani, ani ce au trecut precum vantul. Ce buze dulci, ce clipe amare. M-am asezat si eu la nivelul ei, luandu-i barbia ei micuta in degetele mele . Am vazut cum obraji ei incep a se rosi, cum inocenta ei se revarsa din nou. [/i]
-Imi..cer scuze domnule, vin din camera lui Shu, si am varsat putin vin pe mine...
Cred ca vroia sa spuna: ,,si am varsat un litru de vin pe mine", pentru ca purta doar bluza de trening pe ea, in timp ce tricoul il tinea in mana fiind prea ud pentru ea, si inutil pentru mine.
-Si Shu asta, te-a ajutat sa-ti dai tricoul jos?
-Ah..ehh..
-Stii, eu te-as putea ajuta sa-ti dai pantaloni jos...
-Poftim? Ochii ei i se marisera, era obisnuita sa primeasca din cand in cand cate un sarut mai senzual, insa mai departe nu ajunseseram..inca. M-am napustit asupra ei, sarutandu-i acele buze moi, si explorand fiecare coltisor. Nu am bagat in seama usorul miros de alcool, continuand sa imi fac treaba. Ea incepuse sa se zbata realizand ce vreau sa fac, dar eu aveam o alta forta, in timp ce ea e o mica caprioara ranita, si putin ametita.Scotea sunete infundate, si Doamne ce placeri pe mine. Fiecare sunet scos ma facea sa-mi doresc mai mult, si mai mult, si de ce nu mai mult? Am muscat-o usor de gat, lasand in urma o dunga rosiatica. Stiind ca avea sa strige, i-am acoperit buzele cu un sarut nu tocmai bland, ea tremurand sub mine din doua motive: frica si placere. Dar nu a durat mult, muscandu-ma de limba, facandu-ma pe mine sa ma opresc din acel joc.
-Termina! Iar apoi am simtit o palma. Auzeam cum incerca sa fac rost de aer, simteam cum incearca sa scape de mine, cum se zbate sa nu ma mai vada. Esti un monstru! M-am saturat de tine, am acceptat sa vin cu tine crezand ca poate te vei schimba, dar uite m-am inselat. Nu inteleg cu ce ti-am gresit incat sa ma distrugi, nu inteleg cu ce te-am ranit, nu inteleg...imi e scarba de tine. Maine..maine nu ma vei mai vedea, ma intorc in Japonia. Locul meu nu e aici! O spusese atat de repede incat am uitat sa mai respir. Eram practic tablou, eram uimit de cele intamplate. O auzeam cum incerca sa-si opreasca lacrimile, suspina la fiecare secunda, parca numarand minutele pana la clipa despartirii. Nu aveam curajul sa rostesc un cuvant, o priveam pierdut, parca sufletul ma parasise, lasand in urma doar acel corp inutil.
Am ramans acolo pana cand am vazut-o pe ea. Incerca sa isi scoata geamantanul, si sa fuga. Eu o priveam precum un robot, nu aveam nici un sentiment, eram pur si simplu lipsit de orice traire. Vedeam pe fata ei ca ii venea sa vomite,dar uite nu sunt un doctor...sunt un simplu muritor inutil. Sa strig dupa ea? De ce? Sa privesc din nou acei ochii care ma scufundam mereu, sa privesc acele diamante ce slipesc in fiecare secunda, sa privesc cum sunt ignorat. Nu..cel putin nu acum.
-Ridicate idotule! Si din nou am primit o palma...ce dracu`! E cumva ziua palmelor si eu nu stiam. De cand m-am trezit am primit numai lovituri, si la naiba, deja sunt satul! O lasi sa plece asa?
Eram al naibii de nervos, "curcubeul" asta deja se credea rege. Fara sa-mi dau seama, i-am tras un pumn in fata, fapt ce m-a calmat.
-Stii ceva? De cand te-am intalnit, ti-ai bagat nasul peste tot. Tu nu ai nici un drept asupra mea, nu detii nici una din actiunile mele, si mai ales nu e treaba mea ce fac eu. Esti un simplu pusti care a aparut din norisori roz, si iti mai repet inca o data:nu imi regret nici o secunda din viata mea! Si ea nu e nici prima si nici ultima tarfa care trece prin patul meu, asa ca fa bine si tineti pliscu la ma-ta dupa fusta!
M-am uitat la el, credeam ca o sa explodeze de nervi.Sangele i se prelungea pe fata, si asta insemna ca durea.
-Cred ca nu stii doua lucruri: unu, eu nu mi-am cunoscut mama. Doi, esti un mare idiot! Ahh.. La dracu`! Durea, nu doar fizic, cat si moral. Off Doamne, ce viata de cacat mai am...
------
Toate bune si frumoase... astept parerea dumitale ^.^
SeeYa~
Imi cer scuze pentru intarziere, insa imi e greu sa ma impart in 4 [Scoala, parinti, fan ficuri, si mai ales AMV-uri :D]
Anyway XD
Minnie Mouse Yai..mersi pentru comentariu dear, si arta e una dintre pasiunile mele :D. Multumesc ca mi-am spus de greseli si o sa incerc sa le evit. Sper sa-ti placa nexu` <3
D@n@ Mersi si ti de comentariu. Nu consider un talent, si mai degraba o pasiune. Imi pare rau de intarziere =[
Stiu ca capitolul asta e cam sec ...insa am cam dus lipsa de timp si de idei, but I hope u like it, so astept rosi si castraveti XD [poate si niste ciocolata :-" ]
----------------
Capitolul 5
Ma simteam ciudat, diferit, in toate modurile posibile si imposibile, insa numai normal nu. Incepusem sa strig ca un nebun dupa un anume lucru, dupa o pala de lumina ce se vedea in ceata, sau poate dupa ceva, dar nu puteam sa-mi dau seama ce este acel lucru. Ma simteam straniu, si simteam cum frigul incearca sa puna stapanire pe mine. Clipeam des, ca si cum asi fii avut ceva in ochii, ceva ce nu ma lasa sa vad mai departe de aceea ceata. Strigam, insa nu eram constient de ce spuneam, de ce faceam, de nimic. Iar apoi a inceput sa prinda o forma, incepea sa semene cu un nor, ba nu, e mai degraba o lebada, sau e...
-Trezirea! Si de indata ce am deschis ochii, am simtit cum o palma face contact cu obrazul meu drept, mi-am indreptat priviea spre persoana care a facut asta, si l-am vazut piciul care il intalnisem azi. Simteam ca explodam, ma calca in picioare la fecare fapta, minut, secunda, moment, ma dispera. L-am vazut cum se intoarce sa plece, fara nici macar sa-si ceara scuze, iar eu eram mai mult decat furios acum. L-am prins de mana stanga si l-am tras in pat, altfel el se prabusise pe cearceafurile moi, incepand sa se zbata in speranta ca o sa poata scapa, insa spre cosmarul lui eu nu terminasem cu el, chiar deloc. M-am ridicat rapid, si m-am pus deasupra lui, ducandu-i mainile la ceafa, facand din trupul meu o inchisoare umana pentru el. Renuntase a se zbatea, afland pe pielea lui cine e mai puternic, acum statea si se uita la mine, iar furia i se citea pe fata.
- Pot sa stiu si eu ce dracu` ai de ma trezesti in halu asta?
- Pot sa stiu si eu ce puii mei ai reactionat asa?
- Nu mi-ai raspuns la intrebare!
- Cu atat mai putin, nici tu! Deja ma calcase pe nervi pentru a mia oara, si pentru a mia una oara eu incercam sa ma calmez.Vrei sa te joci cu mine? Atunci hai sa ne jucam de-a soarecele si pisica!
- Zbori de pe mine! Eu sa zbor ?
- Stii..ai cam mult tupeu pentru un pusti de 16 ani.
- Am 15 ani, te deranjeaza ?
- Ohh, doar 15 ani, sarmanu` de tine. Am ridicat o spranciana, si m-am uitat pret de cateva secunde la el, aveam planul perfect sa-l invat minte. Nu se citea nici o reactie de pe fata lui, iar eu vroiam sa-i ofer una.Am inceput sa-mi indrept capul spre fata lui, incet, dar sigur de faptele mele.
- Hei! Ce dacu` vrei sa faci! Incepand din nou sa se zbata, nu eram surprins. Stiam prea bine ca e un efort inutil, insa putina distractie nu strica. Termina! Dar nu, pe mine ma facea sa-mi doresc si mai mult, si mai tare, ahh ce placere! Am continuat sa-mi indrept fata spre el, incet cu viteza melcului, dar stiam prea bine ca e cel mai sigur si mai dureros asa. Timpul trecea, el continua sa se zbata fara nici un rezultat pozitiv pentru el, in timp ce eu imi continuam jocul. Am ajuns in dreptul buzelor adolescentului, am inceput sa-i ling buza de jos fara nici o remuscare, chiar nici una. Puteam sa-i simt cum trupul lui tremura sub mine, si Doamne, ce placere pe mine. Mi-am oprit putin din jocul meu, si mi-am indreptat atentia spre gatul lui, la inceput,cu atingeri blande am inceput sa-i sarut gatul, dar de la un moment dat simteam ca ma plictiseam. Am inceput sa-i trasez cu limba gatul, in speranta ca plictiseala mea va trece. Si a trecut, l-am muscat cu pare pofta, ca si cand as fi un vampir, ce tocmai isi intalnea prima prada, si nu reusea sa se stapaneasca. Dar acele fiinte sunt doar niste simple mituri, legende, imaginatia noastra, in timp ce eu era real.
Mi-am ridicat de pe el, insa nu inainte de ai observa privirea. Era surprins, dezamagit, cred ca ii venea sa vomita.
- Daca vrei sa vomiti, te rog macar sa ,,zbori" de la mine din camera.
- Pe naiba! Si eu care vroiam sa iti fac un bine, si sa te anunt ca o sa servim cina peste jumate de ora. Dar tu este cu totul si cu totul degustator. Mi-a si trecut pofta de mancare din cauza ta! Am inceput sa rad zgomtos, in timp ce el se grabea sa paraseasca camera. Inainte de a tranti usa, am putut observa ca obraji lui se cam inrosisera. Deci pana la urma nu suntem soarcele si pisica, si mai degraba lupul si mielul. Ahh..si ce miel delicios am prins. Ce caraghios sunt. M-am uitat la ceasul ce se odihnea pe noptiera, si am observat ca arata ora 19:39. M-am indreptat agale spre baie unde am facut un dus racoritor si placut. Ciudat e ca nu m-am gandit prea mult ce reprezenta acel vis, ma rog, acel mister din visul meu. Am renuntat la a ma concentra de ce norii sunt albi, si nu verzi, si am parasit camera,insa nu inainte de a ma imbraca cu un tricou gri, pe care scria mare : ,,Be stupid!" , si o pereche de pantaloni de trening negri de la Nike. Vroiam sa ma simt confortabil.
Ajuns la masa am putut observa ca sunt puse doar 3 farfurii, dintre care doua erau deja pline cu mancare. M-am indreptat spre cea libera, care se parea a fii exact langa Shu. Ma cam apucase rasul cand vazusem ca isi upluse farfuria de mancare, manacand cu mare pofta. Roscovana mea era acum imbracata si ea intr-un trening negru cu rosu, arata foarte bine. Puteam sa observ cu mare usurinta formele ei, delicioase. Hmm..ma intreb daca e comestibila. Mi-am pus si eu putin piept de pui si putina salata. Nu aveam mare pofta de mancare, insa nu m-am putut abtine sa nu rad de vecinul meu care cred ca manca si farfuria.
- Parca ziceai ca ti-a trecut pofta de mancare, sau nu am auzit eu bine?
- Ha ha ha..ma bucur ca recunosti ca esti batran. Si a scos limba la mine, la fel ca un copil de 5 ani
- Iar tu un copil.
* * *
Timpul trecea ai naibii de greu, nu stiu dar cred ca cineva ar trebui sa mearga sa verifice daca mai functioneaza chestia cu secundele si cu minutele, pentru ca eu nu vad nici o diferenta, chiar nici una. Acum ma aflam pe holul copilariei mele, locul unde am dat libertate viselor mele, unde am deschis inimile celor care ma inconjurau, locul unde am visat, daruit, suferit, locul unde am varsat prima si ultima lacrima, si mai ales ...unde am iubit. Imi este aproape imposibil sa pronunt acest cuvant, parca ar fugi de mine la fiecare pas, lasanadu-ma pe mine singur-singurel strigand inutil dupa ajutor. Dar cine indrasneste sa sara sa ma ajute? Cine e atat de nebun incat sa-si deschida inima in fata mea? Cine? Ei bine din pacate raspunsul acesta il stiam prea bine, mult prea bine, si anume: nimeni! Asta imi e viata si trebuie sa ma multumesc cu ea asa cum e, alta varianta nu am. Totusi imi aduc aminte cum am spus primul ,,Te iubesc!", cu ce pasiune o priveam, de si stiam prea bine ce fiinta ,,murda" era.
Parca era ieri:
*FlashBack*
Priveam pierdut tavanul parca cautand in zadar cuvintele potrivite sa ma exprim. Dar nu, nu reauseam nimic. Mi-am indreptat privirea spre fiinta din fata mea care ma privea fara a clipi. Ma intrebam fara succes cum facea asta, dar eu deja eram pierdut in ochii ei caprui. Parul ei negru, se intindea ca o cascada pe umeri ei, si Doamne ce zambet avea, era pur si simplu perfecta! Dar perfectiunea creeaza imperfectiunea, si cine a spus asta stie prea bine ce inseamna. Dar totusi, ce inger ne-ai trimis pe Pamant Doamne? Noua muritorilor, cei ce patam fiecare lucru pur, cu mainile noastre pline de sangele pacatului. Ce inima mare...
- Ry? Te simti bine? Nu, chiar deloc, simt cum pamantul fuge de sub picioarele mele fragile, cum plamani mei cer cu lacomie mai mult oxigen, cum inima se transforma intr-o bomba atomica, cum pana si numele meu il uitasem. Simteam cum obraji mei se incalzeau, si asta inseamna roseata, ma simteam ca un papa-lapte care acum nu poate sa lege nici doua cuvinte, sa nu mai vorbim de o propozitie. Complect inutil.
- E-eu...s-sunt..b-bi-bine...cred.. Ce minciuna gogonata am putut sa spun, nu eram nici cum bine, si ma mai straduiam sa afisez si un zambet. Si din nou..inutil.
- Esti singur? Nu.
- D-da, sigur caaa..sunt b-bine... Am inghitit sec, nu ma prea pricepeam la minciuna, si ce? Am doar 14 ani.
- Atunci...daca esti bine... Ce voce blanda aveam, si ce ochii minunati avea, si ce gura micuta avea, si ce aproape sunt... Sunt sigura ca nu te deranjeaza daca fac asta. Apoi mi-a afisat doar un simplu zambet, lasandu-ma pe mine in eroare. Am simtit cum mana ei face contact cu obraji mei fierbinti, ce atingere catifelata, ce ochii dulci. Simteam cum pe sira spinari urca mii si mii de furnici, iar eu treseream la fiecare secunda, ba chiar nu stiam cum sa reactionez. Stiam doar ca salivam ca un nesimtit, si e degustator. Vedeam cum fata ei devine din ce in ce mai reala, si buzele ei din ce in ce mai senzuale, iar eu un simplu prizonier.Nu am mai rezistat, deloc, asa ca m-am napustit asupra buzelor ei, si asta a fost primul meu sarut, prima mea atingere, prima si ultima dorinta. Eu eram complect inutil, nu stiam nimic, lasandu-ma condus de ea. De indata ce totul se incheiase, mi-am dat seama ca ea zambeste. Dar nu...nu zambea precum un inger dintr-un colt de rai, si mai degraba se abtinea sa nu rada din toti plamani, dar de ce?Apoi am auzit-o
- Am castigat....
- Poftim?... Am ramans masca, statuie, tablou, nu mai intelegeam nimic. Ea disparuse, si ma rog si ce castigase?Stau si privesc in urma ei cum paraseste acest hol, lasandu-ma pe mine incapabil de a face vre-o miscare, doar una.
*End of FlashBack*
Gata? Nu, nu se termina aici, aceasta amintire ma va bantui pe vecie, sunt o simpla victima.Dintr-o data am simtit cum ceva real se loveste de mine, luandu-ma cu forta din lumea mea ireala. Mi-am intors capul precum un robot setat sa faca la nesfarsit aceleasi miscari.
-Auch! Doare! Imi cer scuze domnule. Spunea mult iubita mea secretara, in timp ce-si freca tampla,in incercarea de a atenua durerea. Nu i-am raspuns nimic, si mi-am indreptat privirea spre decolteul ei generos. Nu ma saturam sa o privesc, chiar deloc. Si nu..nu e dragoste, e doar pasiune care ucide, care distruge, dar care ofera placere.Inocenta ei ma facea sa cunosc acel loc numit [b]Rai, in timp ce eu ma scufund tot mai adanc in Iad. Nu era zii in care sa nu gust putin din aroma buzelor sale, nu era zii sa nu ma surprinda cu a ei prostie copilareasca, nu era zi sa nu imi vina sa imi dau palme doar din cauza ei. O cunosteam de doi ani, ani ce au trecut precum vantul. Ce buze dulci, ce clipe amare. M-am asezat si eu la nivelul ei, luandu-i barbia ei micuta in degetele mele . Am vazut cum obraji ei incep a se rosi, cum inocenta ei se revarsa din nou. [/i]
-Imi..cer scuze domnule, vin din camera lui Shu, si am varsat putin vin pe mine...
Cred ca vroia sa spuna: ,,si am varsat un litru de vin pe mine", pentru ca purta doar bluza de trening pe ea, in timp ce tricoul il tinea in mana fiind prea ud pentru ea, si inutil pentru mine.
-Si Shu asta, te-a ajutat sa-ti dai tricoul jos?
-Ah..ehh..
-Stii, eu te-as putea ajuta sa-ti dai pantaloni jos...
-Poftim? Ochii ei i se marisera, era obisnuita sa primeasca din cand in cand cate un sarut mai senzual, insa mai departe nu ajunseseram..inca. M-am napustit asupra ei, sarutandu-i acele buze moi, si explorand fiecare coltisor. Nu am bagat in seama usorul miros de alcool, continuand sa imi fac treaba. Ea incepuse sa se zbata realizand ce vreau sa fac, dar eu aveam o alta forta, in timp ce ea e o mica caprioara ranita, si putin ametita.Scotea sunete infundate, si Doamne ce placeri pe mine. Fiecare sunet scos ma facea sa-mi doresc mai mult, si mai mult, si de ce nu mai mult? Am muscat-o usor de gat, lasand in urma o dunga rosiatica. Stiind ca avea sa strige, i-am acoperit buzele cu un sarut nu tocmai bland, ea tremurand sub mine din doua motive: frica si placere. Dar nu a durat mult, muscandu-ma de limba, facandu-ma pe mine sa ma opresc din acel joc.
-Termina! Iar apoi am simtit o palma. Auzeam cum incerca sa fac rost de aer, simteam cum incearca sa scape de mine, cum se zbate sa nu ma mai vada. Esti un monstru! M-am saturat de tine, am acceptat sa vin cu tine crezand ca poate te vei schimba, dar uite m-am inselat. Nu inteleg cu ce ti-am gresit incat sa ma distrugi, nu inteleg cu ce te-am ranit, nu inteleg...imi e scarba de tine. Maine..maine nu ma vei mai vedea, ma intorc in Japonia. Locul meu nu e aici! O spusese atat de repede incat am uitat sa mai respir. Eram practic tablou, eram uimit de cele intamplate. O auzeam cum incerca sa-si opreasca lacrimile, suspina la fiecare secunda, parca numarand minutele pana la clipa despartirii. Nu aveam curajul sa rostesc un cuvant, o priveam pierdut, parca sufletul ma parasise, lasand in urma doar acel corp inutil.
Am ramans acolo pana cand am vazut-o pe ea. Incerca sa isi scoata geamantanul, si sa fuga. Eu o priveam precum un robot, nu aveam nici un sentiment, eram pur si simplu lipsit de orice traire. Vedeam pe fata ei ca ii venea sa vomite,dar uite nu sunt un doctor...sunt un simplu muritor inutil. Sa strig dupa ea? De ce? Sa privesc din nou acei ochii care ma scufundam mereu, sa privesc acele diamante ce slipesc in fiecare secunda, sa privesc cum sunt ignorat. Nu..cel putin nu acum.
-Ridicate idotule! Si din nou am primit o palma...ce dracu`! E cumva ziua palmelor si eu nu stiam. De cand m-am trezit am primit numai lovituri, si la naiba, deja sunt satul! O lasi sa plece asa?
Eram al naibii de nervos, "curcubeul" asta deja se credea rege. Fara sa-mi dau seama, i-am tras un pumn in fata, fapt ce m-a calmat.
-Stii ceva? De cand te-am intalnit, ti-ai bagat nasul peste tot. Tu nu ai nici un drept asupra mea, nu detii nici una din actiunile mele, si mai ales nu e treaba mea ce fac eu. Esti un simplu pusti care a aparut din norisori roz, si iti mai repet inca o data:nu imi regret nici o secunda din viata mea! Si ea nu e nici prima si nici ultima tarfa care trece prin patul meu, asa ca fa bine si tineti pliscu la ma-ta dupa fusta!
M-am uitat la el, credeam ca o sa explodeze de nervi.Sangele i se prelungea pe fata, si asta insemna ca durea.
-Cred ca nu stii doua lucruri: unu, eu nu mi-am cunoscut mama. Doi, esti un mare idiot! Ahh.. La dracu`! Durea, nu doar fizic, cat si moral. Off Doamne, ce viata de cacat mai am...
------
Toate bune si frumoase... astept parerea dumitale ^.^
SeeYa~
![[Imagine: tumblr_mfikklIRTU1rwyn4so1_250.gif]](https://33.media.tumblr.com/877234241f4c0d67dca635f255602a86/tumblr_mfikklIRTU1rwyn4so1_250.gif)
![[Imagine: tumblr_mfikklIRTU1rwyn4so6_250.gif]](https://38.media.tumblr.com/39d92188c752511d3b4ab5a455046767/tumblr_mfikklIRTU1rwyn4so6_250.gif)
![[Imagine: tumblr_mfikklIRTU1rwyn4so9_250.gif]](https://38.media.tumblr.com/6dec7295386ff114c2f9de2560e58719/tumblr_mfikklIRTU1rwyn4so9_250.gif)