17-10-2009, 11:53 PM
Sa stiti ca am tinut cont cat am putut eu,iar pentru acesta intarzie va spun ca incerc sa nu se mai repete.
Aici este urmatorul capitol,destul de mare ca sa aveti ce lectura,deci..vara vorba lunga lecturare buna... ;;)
Capitolul 1 : Decizia si urmarile acesteia
Cele doua fete se tineau de mana.Erau foarte fericite,dar in acelasi timp si ingandurate.Aceste sentimente le ascundeau in spatele unui zambet larg,fortat.Linistea s-a instalat in incapere doar cateva minute,erau niste clipe de liniste,meditau amandoua.Statusera separate de restul printr-o usa ce nu era vazuta,le distanta mereu si atuncea cand erau aproape de cineva le facea sa se simnta ca si cum viata lor ar fi inutila.Amintiri din trecut le bantuiau,amintiri ce doreau sa le fi sters cu buretele sau sa fie sterse de ploile ce au fost de-a lungul verilor.
Batranelul zambise,dar si-l tinea scuns in spatele barbi.Era asezat pe un scaun negru,era foarte ganditor.Parea a fi absent,toata lumea parea a fi.
-Voi trebuie sa incepeti sa va antrenati.va trebui sa parasiti aceasta lume pentrua le salva pe amandoua.Spuse batranelul dintr-o rasuflare.
Fetele il priveau triste,dar la vorbele lui acestea incercau sa zambeasca.Amandoua plecasera spre usa melancolice,tinandu-se de mana ca si doi copii de gradinita care se impacasera dupa o cearta.Acestea deschisesera usa incet,priveau lumea din jur.Toti mergeau in directii diferite,fara ca nimeni sa stie ce le poate rezerva viitorul,dar tu ce ai face daca ai sti ce te va astepta ?
Atentia acestora fusese atrasa de un baiat,timpul se oprise pentru cateva secunde.Baiatul parea a fi de varsta lor,cu un par ciufulit si cenusiu.Avease pe el o pereche de blugi albastri si un tricou negru.Era simplu imbracat,fata nu i se vedea,era acoperita de parul lui ce se revarsa peste ochi ca o cascada,acesta pronuntase decat cateva cuvinte :
-Salveaza-ne.
Acestea au fost spusele lui dupa care disparuse.Fetele privisera neputincioase baiatul,dar cele doua isi facusera deja o decizie pe care nu puteau sa o mai intoarca.
Cele doua mersesera din nou moharate la autocar,zambetul de pe fetele lor disparuse,se strese ca si cerneala sub apa.Un zambet care intalnea deseori obstacole,dar nimic nu-l impiedicase sa straluceasca.Cassie se asezase la geam,iar Chaterine langa ea.Cele doua fete privisera ingandurate afara.In autocar se facuse brusc frig,nu era o adiere ci era ceva ce inghetase aerul.Geanurile aburisera,toata clasa s-a panicat inafara de cele doua fete.Pe geamurile autocarului fusese scris asa :â€Hotarati-va repede,pentru ca timpul nu-i de partea voastra ! “.In scurt timp prin autocar elevi incepusera sa intre in panica.Liana,o fosta buna prietena de a lui Chaterine a incercat sa linisteasca elevii.
-Calmati-va draga,acest mesaj este pentru mine,spun eu sgur.Deoarece si pentru ca tati a zis ca trebuie sa fac o alegere importanta.Si desigur el este hotarat sa fiu de partea lui,bineinteles.A spus aceasta cu mare hotarare.
-Da vezi sa nu,iar eu sunt fiica Regelui Arthur.Spuse o colega de a ei din spatele autocarului.
Cassie si Chaterine stiau ce inseamna asta,dar decizia lor fusese luata deja.
Doamna Michel impreuna cu batranelul de la magazin si vanzatoare care le daduse oglinjuoarele erau prins intr-o discutie aprinsa.Atmosfera era inchinsa.
-Nu va impacientati,Cassie si Chaterine vor lua o decizie.Zise diriginta lor
-Da,dar crezi ca va fi cea corecta?Spuse descurajata Vanzatoarea.Nu putem…
-Nu permitem -intervenise batranelul- sa se repee acelasi bluestem de acum 14 ani..
-Vorbisi tu,numai din spusele tale reiese deznadejdea pe care o porti.Spuse din nou vanzatoarea.
-Eu trebuie sa plec,elevii mei devin ingrijorati.O sa ne e mai intalnim.
Cei trei si-au luat la revedere sperand ca cele doua fete sa fi facut decizie corecta.
Autocarul a pornise scotand un sunet infricosator,cele doua fete se tineau de maini.Erau moharate,nimic nu mai avea ce sa le schimbe ziua,acest lucru a fost observat si de colegii din clasa.Doamna Michel le privies pe fete,credea ca pentru ele acest lucru era o tampeie.
-Cred ca sunt foarte speriate cele doua.Spusese acesta in soapta.
Ofta si incepu sa priveasca inainte,nu vazuse decat ceata ceea ce o alarmase putin.Simtise o prezenta ciudata,mistica,cunoscuta si tot odata infricosatoare.Se ridicase de pe scaun si s-a dus in dreptul fetelor punandusi mana pe umarul lui Chaterine aplecandu-se la mijlocul acestora.
-Aveti grija,acuma ca ei stiu ca existati,viata vostra nu va mai fi asa usoara.
Dupa spusele acestea femeia si-a continuat drumul printre elevi spunandule sa fa fie cuminti si tot odata atenti.Acesta pusese intotdeauna accentul mai apasat pe “atenti “.
Inima lui Cassie incepuse sa bata tare,fara incetare.Simtise o prezenta familiara si ciudata,fata intoarse capul spre geam unde vazuse chipul baiatului cu par cenusiu,aceasta tresarie atragand atentia lui Chaternie,dirigintei si a catorva colegi.Chaterine o privise pe Cassie,ii simtise neliniste ca si cum ar fi a ei,aceast a strans-o mai tare de mana vrand sa o ia in brate,dar ezitase.Autocarul facuse un autostop din cauza unei pene.Elevii au fost fericiti stiind ca vor avea inca o ora de relaxare.
-Stati aproape! A strigat doamna diriginta dupa ei.
Cassie si Chaterine au iesit alene din autocar,fusesera utimele.Acestea au privit in fata,singurul si unicul lucru care fusese observabil era lacul.Aerul era gros creand senzatia de groaza.Cass si Chat s-au asezat pe o piatra,o adiere de vant cunoscuta le-a ridicat parul aducandule asupra lor flori de ciresi,prospati imfloriti.Cassie stransese in mana puternic floarea primita,a inchis ochii si incepuse sa planga.Aceasta floare ii adusese amintiri dureroase,atat de dureroase ca si un cutit infipt in tine de zece ori.Ii taiase rasuflarea,din ochi ei cursesera lacrimi mari,plansetul ei era delicat,era ceva diferit si cu totul special,lacrimile ei cadeau peste floarea de cires.Floare de cires se transformase intr-o sabie dubla.Chaterine zambi si spuse ‘multumesc’,dupa care o imbratisase pe Cassie.
Doamna diriginta zambi si ea la randul ei.
-Nu crezi ca chestia aia cu un cauciucu era destul ?Dar acum cu trei?Hai revinoti,ti-ai iesit din maneca.Spusese doamna diriginta dupa care pleca sa adune elevii.
Zambetul incepuse sa-si faca apariatia dupa randul de lacrimi care nu se vedea,dar in inima ei se simteau,Cassie isi revenise dar,nu in totalitate.Cassie a urcat in autocar,dar Chaterine s-a dus pana la cires lasand acolo o morisca mica,infipta in piatra.Desi vantul nu batuse,nu era nici macar o adiere,morisca incepuse sa se miste.
Datorita dificultatilor intalnite,autocarul a pornit din nou,doaman Michel s-a apropiat de Cassie dorind sa para suprinsa.
-Ce ai acolo?
-O sabie cu doua taisuri.Spuse acesta oarecum vesela.
-De la cine?
-De la cineva.Zise Cassie pe scurt,aruncase o privire pe geam si vazuse o livada de ciresi in care observase o pata cenusie.Isi intorsese capul in pozitia initiala.
Chaterine adormise pe umarul lui Cassie,acesta avuse o viziune.Acesta vazuse o gradina de flori,erau petunii negre,move si roze.Erau frumoase,la fel si mirosul lor,doar ca dintr-o data un incendiu izbugnise,toate florile au ars.Chaterine iubea foarte mult florile,iar pentru ea asta insemnase o pierdere.Acesta cazuse in genunchi plangand,campul a incetat sa mai arda,florile au revenit la loc la fel si soarele.Soarele a inceput sa se stinga incet,scufundanduse intr-un intuneric groaznic,dar acest intuneric era o crapatura,iar in acea crapatura se aflase o flacara ce stralucise ca o stea,singura pe cer.Chaterine se trezise din intuneric,aceasta se aflase din nou pe un camp,dar de acesta data erau trandafiri rosii,langa un rau.Fusese o priveliste incantatoare,chiar linistitoare.Chaterine vazuse ca raul creste,iar tranafiri sunt inghititi de lac.Fiecare trandafir,era acoperit incet si delicat de apa,nu parea a fi ceva groaznic,era ceva diferit.Apa,era transparenta se vazusera trandafirii prin ea.Era ca si cum fusesera acoperiti de un sarafan transparent. Simtise o miscare seismica,Chaterine simtise sub picioare,parea a fi un cutremur,care scufundase apa,dar odata cu apa si trandafiri.
Aceasta se sculase din vis sau viziunea pe care o avusese.Cassie se uitase ganditoare la ea,zambi,dar nu zise nimic.Autocarul ajunsese deja in fata scoli.Chaterine era inca ganditoare dupa visul pe care il avusese.Doaman diriginta se apropiase de ea si ii spusese la ureche cateva cuvinte.
-Visul pe care l-ai avut,nu este intamplator.Tu esti cea aleasa impreuna cu Cassie ca sa fiti salvatoarele noastre,ale ambelor lumii.
-Desigur,asa este.Si nici decizia noastra nu trebuie ignorata.
Cassie impreuna cu Chaterine s-au dus acasa pe o straduta.In calea lor iesisera un grup de copii.Copii erau de diferite marimi si dimensiuni,spre mirarea lor.
-Hai copii valea acasa.Spune iritata Cassie.
-Nu suntem copii,suntem spiridusi si vrem sa stiim.
-Ce anume ?Zice din nou iritata Cassie
-De ce voi neati abandonat?De ce !?Spune unul din spiridusi.
-Stit ceva,valea copii.Imi ajunce cu chestile magice pentru o zi.
-Imi pare rau copii.Spune Chaterine dupa care o umeazape ACssie.
-Azi ,adica acum,voi trebuie sa spuneti,decizi voastra.Soarta noastra si a voatsra este in mainile vostre.
-Am luat deja o decizie.Spune Chaterine serioasa.
-Asa-i.Sustinand-o CAassie.
-Si acre? Intreaba toti cu mirare.
-Sa va ajutam.Zic cele doua fete.
Sper sa va placa,m-am straduit cum am putut la ea,asa ca astept parerile voatre despre acest capitol....uh...greu a fost... :D
Aici este urmatorul capitol,destul de mare ca sa aveti ce lectura,deci..vara vorba lunga lecturare buna... ;;)
Capitolul 1 : Decizia si urmarile acesteia
Cele doua fete se tineau de mana.Erau foarte fericite,dar in acelasi timp si ingandurate.Aceste sentimente le ascundeau in spatele unui zambet larg,fortat.Linistea s-a instalat in incapere doar cateva minute,erau niste clipe de liniste,meditau amandoua.Statusera separate de restul printr-o usa ce nu era vazuta,le distanta mereu si atuncea cand erau aproape de cineva le facea sa se simnta ca si cum viata lor ar fi inutila.Amintiri din trecut le bantuiau,amintiri ce doreau sa le fi sters cu buretele sau sa fie sterse de ploile ce au fost de-a lungul verilor.
Batranelul zambise,dar si-l tinea scuns in spatele barbi.Era asezat pe un scaun negru,era foarte ganditor.Parea a fi absent,toata lumea parea a fi.
-Voi trebuie sa incepeti sa va antrenati.va trebui sa parasiti aceasta lume pentrua le salva pe amandoua.Spuse batranelul dintr-o rasuflare.
Fetele il priveau triste,dar la vorbele lui acestea incercau sa zambeasca.Amandoua plecasera spre usa melancolice,tinandu-se de mana ca si doi copii de gradinita care se impacasera dupa o cearta.Acestea deschisesera usa incet,priveau lumea din jur.Toti mergeau in directii diferite,fara ca nimeni sa stie ce le poate rezerva viitorul,dar tu ce ai face daca ai sti ce te va astepta ?
Atentia acestora fusese atrasa de un baiat,timpul se oprise pentru cateva secunde.Baiatul parea a fi de varsta lor,cu un par ciufulit si cenusiu.Avease pe el o pereche de blugi albastri si un tricou negru.Era simplu imbracat,fata nu i se vedea,era acoperita de parul lui ce se revarsa peste ochi ca o cascada,acesta pronuntase decat cateva cuvinte :
-Salveaza-ne.
Acestea au fost spusele lui dupa care disparuse.Fetele privisera neputincioase baiatul,dar cele doua isi facusera deja o decizie pe care nu puteau sa o mai intoarca.
Cele doua mersesera din nou moharate la autocar,zambetul de pe fetele lor disparuse,se strese ca si cerneala sub apa.Un zambet care intalnea deseori obstacole,dar nimic nu-l impiedicase sa straluceasca.Cassie se asezase la geam,iar Chaterine langa ea.Cele doua fete privisera ingandurate afara.In autocar se facuse brusc frig,nu era o adiere ci era ceva ce inghetase aerul.Geanurile aburisera,toata clasa s-a panicat inafara de cele doua fete.Pe geamurile autocarului fusese scris asa :â€Hotarati-va repede,pentru ca timpul nu-i de partea voastra ! “.In scurt timp prin autocar elevi incepusera sa intre in panica.Liana,o fosta buna prietena de a lui Chaterine a incercat sa linisteasca elevii.
-Calmati-va draga,acest mesaj este pentru mine,spun eu sgur.Deoarece si pentru ca tati a zis ca trebuie sa fac o alegere importanta.Si desigur el este hotarat sa fiu de partea lui,bineinteles.A spus aceasta cu mare hotarare.
-Da vezi sa nu,iar eu sunt fiica Regelui Arthur.Spuse o colega de a ei din spatele autocarului.
Cassie si Chaterine stiau ce inseamna asta,dar decizia lor fusese luata deja.
Doamna Michel impreuna cu batranelul de la magazin si vanzatoare care le daduse oglinjuoarele erau prins intr-o discutie aprinsa.Atmosfera era inchinsa.
-Nu va impacientati,Cassie si Chaterine vor lua o decizie.Zise diriginta lor
-Da,dar crezi ca va fi cea corecta?Spuse descurajata Vanzatoarea.Nu putem…
-Nu permitem -intervenise batranelul- sa se repee acelasi bluestem de acum 14 ani..
-Vorbisi tu,numai din spusele tale reiese deznadejdea pe care o porti.Spuse din nou vanzatoarea.
-Eu trebuie sa plec,elevii mei devin ingrijorati.O sa ne e mai intalnim.
Cei trei si-au luat la revedere sperand ca cele doua fete sa fi facut decizie corecta.
Autocarul a pornise scotand un sunet infricosator,cele doua fete se tineau de maini.Erau moharate,nimic nu mai avea ce sa le schimbe ziua,acest lucru a fost observat si de colegii din clasa.Doamna Michel le privies pe fete,credea ca pentru ele acest lucru era o tampeie.
-Cred ca sunt foarte speriate cele doua.Spusese acesta in soapta.
Ofta si incepu sa priveasca inainte,nu vazuse decat ceata ceea ce o alarmase putin.Simtise o prezenta ciudata,mistica,cunoscuta si tot odata infricosatoare.Se ridicase de pe scaun si s-a dus in dreptul fetelor punandusi mana pe umarul lui Chaterine aplecandu-se la mijlocul acestora.
-Aveti grija,acuma ca ei stiu ca existati,viata vostra nu va mai fi asa usoara.
Dupa spusele acestea femeia si-a continuat drumul printre elevi spunandule sa fa fie cuminti si tot odata atenti.Acesta pusese intotdeauna accentul mai apasat pe “atenti “.
Inima lui Cassie incepuse sa bata tare,fara incetare.Simtise o prezenta familiara si ciudata,fata intoarse capul spre geam unde vazuse chipul baiatului cu par cenusiu,aceasta tresarie atragand atentia lui Chaternie,dirigintei si a catorva colegi.Chaterine o privise pe Cassie,ii simtise neliniste ca si cum ar fi a ei,aceast a strans-o mai tare de mana vrand sa o ia in brate,dar ezitase.Autocarul facuse un autostop din cauza unei pene.Elevii au fost fericiti stiind ca vor avea inca o ora de relaxare.
-Stati aproape! A strigat doamna diriginta dupa ei.
Cassie si Chaterine au iesit alene din autocar,fusesera utimele.Acestea au privit in fata,singurul si unicul lucru care fusese observabil era lacul.Aerul era gros creand senzatia de groaza.Cass si Chat s-au asezat pe o piatra,o adiere de vant cunoscuta le-a ridicat parul aducandule asupra lor flori de ciresi,prospati imfloriti.Cassie stransese in mana puternic floarea primita,a inchis ochii si incepuse sa planga.Aceasta floare ii adusese amintiri dureroase,atat de dureroase ca si un cutit infipt in tine de zece ori.Ii taiase rasuflarea,din ochi ei cursesera lacrimi mari,plansetul ei era delicat,era ceva diferit si cu totul special,lacrimile ei cadeau peste floarea de cires.Floare de cires se transformase intr-o sabie dubla.Chaterine zambi si spuse ‘multumesc’,dupa care o imbratisase pe Cassie.
Doamna diriginta zambi si ea la randul ei.
-Nu crezi ca chestia aia cu un cauciucu era destul ?Dar acum cu trei?Hai revinoti,ti-ai iesit din maneca.Spusese doamna diriginta dupa care pleca sa adune elevii.
Zambetul incepuse sa-si faca apariatia dupa randul de lacrimi care nu se vedea,dar in inima ei se simteau,Cassie isi revenise dar,nu in totalitate.Cassie a urcat in autocar,dar Chaterine s-a dus pana la cires lasand acolo o morisca mica,infipta in piatra.Desi vantul nu batuse,nu era nici macar o adiere,morisca incepuse sa se miste.
Datorita dificultatilor intalnite,autocarul a pornit din nou,doaman Michel s-a apropiat de Cassie dorind sa para suprinsa.
-Ce ai acolo?
-O sabie cu doua taisuri.Spuse acesta oarecum vesela.
-De la cine?
-De la cineva.Zise Cassie pe scurt,aruncase o privire pe geam si vazuse o livada de ciresi in care observase o pata cenusie.Isi intorsese capul in pozitia initiala.
Chaterine adormise pe umarul lui Cassie,acesta avuse o viziune.Acesta vazuse o gradina de flori,erau petunii negre,move si roze.Erau frumoase,la fel si mirosul lor,doar ca dintr-o data un incendiu izbugnise,toate florile au ars.Chaterine iubea foarte mult florile,iar pentru ea asta insemnase o pierdere.Acesta cazuse in genunchi plangand,campul a incetat sa mai arda,florile au revenit la loc la fel si soarele.Soarele a inceput sa se stinga incet,scufundanduse intr-un intuneric groaznic,dar acest intuneric era o crapatura,iar in acea crapatura se aflase o flacara ce stralucise ca o stea,singura pe cer.Chaterine se trezise din intuneric,aceasta se aflase din nou pe un camp,dar de acesta data erau trandafiri rosii,langa un rau.Fusese o priveliste incantatoare,chiar linistitoare.Chaterine vazuse ca raul creste,iar tranafiri sunt inghititi de lac.Fiecare trandafir,era acoperit incet si delicat de apa,nu parea a fi ceva groaznic,era ceva diferit.Apa,era transparenta se vazusera trandafirii prin ea.Era ca si cum fusesera acoperiti de un sarafan transparent. Simtise o miscare seismica,Chaterine simtise sub picioare,parea a fi un cutremur,care scufundase apa,dar odata cu apa si trandafiri.
Aceasta se sculase din vis sau viziunea pe care o avusese.Cassie se uitase ganditoare la ea,zambi,dar nu zise nimic.Autocarul ajunsese deja in fata scoli.Chaterine era inca ganditoare dupa visul pe care il avusese.Doaman diriginta se apropiase de ea si ii spusese la ureche cateva cuvinte.
-Visul pe care l-ai avut,nu este intamplator.Tu esti cea aleasa impreuna cu Cassie ca sa fiti salvatoarele noastre,ale ambelor lumii.
-Desigur,asa este.Si nici decizia noastra nu trebuie ignorata.
Cassie impreuna cu Chaterine s-au dus acasa pe o straduta.In calea lor iesisera un grup de copii.Copii erau de diferite marimi si dimensiuni,spre mirarea lor.
-Hai copii valea acasa.Spune iritata Cassie.
-Nu suntem copii,suntem spiridusi si vrem sa stiim.
-Ce anume ?Zice din nou iritata Cassie
-De ce voi neati abandonat?De ce !?Spune unul din spiridusi.
-Stit ceva,valea copii.Imi ajunce cu chestile magice pentru o zi.
-Imi pare rau copii.Spune Chaterine dupa care o umeazape ACssie.
-Azi ,adica acum,voi trebuie sa spuneti,decizi voastra.Soarta noastra si a voatsra este in mainile vostre.
-Am luat deja o decizie.Spune Chaterine serioasa.
-Asa-i.Sustinand-o CAassie.
-Si acre? Intreaba toti cu mirare.
-Sa va ajutam.Zic cele doua fete.
Sper sa va placa,m-am straduit cum am putut la ea,asa ca astept parerile voatre despre acest capitol....uh...greu a fost... :D