The past is the new future

[Alexi]

Capitolul 17
Kyle P.O.V


- Contractul îi revine lui Webster Corporation! Felicitări domnule Webster!
Am zâmbit şi m-am ridicat de pe scaunul din piele, dând mâna cu preşedintele de la Dake Corporation. Rând pe rând acţionarii şi ceilalţi adversari se ridicau de pe scaunele lor şi m-au felicitat, dând mâna cu mine. M-am uitat la bărbatul care stătea pe scaunul de la celălalt capăt al mesei. Îşi strângea puternic pumnii, în timp ce încerca să îşi adune hârtiile.
M-am apropiat de el cu zâmbetul pe buze, în timp ce unul dintre bărbaţi îi spuse-se secretarei să aducă şampanie. M-am aşezat lângă brunet şi i-am zâmbit ironic.
- Încă nu te-ai săturat să pierzi în faţa mea?
Bărbatul s-a ridicat brusc de pe scaun, lovindu-se cu pulpele de masă.
- Poate ai câştigat încă o luptă, dar războiul încă e în desfăşurare!
Şi-a luat mapa şi a ieşit din încăpere şi aproape a dat-o jos pe secretara care venea cu şampania şi paharele. Am dezaprobat din cap şi m-am ridicat de pe scaun, în timp ce femeia a lăsat căruţul lângă şeful ei şi a ieşit din încăpere.
Bărbatul în vârstă a luat sticla din frapieră şi a deschis-o, lăsând dopul să sară şi să se lovească de perete. A turnat băutura în pahare, apoi mi-a întins unul.
Am aprobat din cap şi după ce am ciocnit, am lăsat băutura dulce să alunece pe gâtul meu.
- Sper că o să ne însoţeşti mâine seară la aniversarea căsătoriei mele, Kyle. Tamara ar fi încântată dacă ai fi prezent!
Am zâmbit şi am băut din nou din şampanie, în timp ce bărbatul cărunt mă privea cu zâmbetul pe buze. Am lăsat paharul în mâna şi l-am învârtit uşor. Aş putea să rămân şi să mă distrez puţin. În fond la petrecerile lui puteam mereu să întâlnesc femei frumoase dispuse pentru o aventură de o noapte. Cred că fiul meu mai poate aştepta încă două zile. La naiba de ce nu?
- Mi-ar face plăcere Charlie!
Amândoi ne-am ciocnit paharele şi am băut din nou din băutură. Înainte să apuc să mai spun ceva, secretara a intrat ca un fulger în birou şi s-a îndreptat spre mine.
- Îmi pare rău că vă întrerupt, domnule Webster! Dar domnul Schyler e la telefon şi spune că vrea să vorbească cu dumneavoastră.
Mi-am ridicat o sprânceană şi am privit-o pe femeie. Ce naiba voia Tom acum? Micuţa lui prinţesă s-a dus să se plângă lui tăticu’?
Am dezaprobat din cap şi mi-am întors privirea spre Charlie.
- Sunt ocupat acum, orice ar fi poate să aştept!
- Spune că este vorba despre soţia dumneavoastră!
Mi-am dat ochii peste cap, dar în acelaşi timp un sentiment de îngrijorare şi-a făcut apariţia. Am oftat şi i-am spus secretarei să îmi facă legătura. În timp ce aceasta ieşea din cameră, am lăsat paharul pe masă şi am luat receptorul în mâna. Am aşteptat legătura, apoi am tras aer în piept.
- Tom, dacă e în legătură cu…
- Christina e pe moarte!
Cuvintele lui mi-au tăiat şi propoziţia şi aerul. Am căzut pe scaunul de piele din spatele meu şi am strâns receptorul în mână. Creierul meu încerca să asimileze cuvintele, dar inima mea i-a luat-o înainte şi a început să bubuie tare şi răspicat.
- Ce… ce ai spus?
- Eşti singurul care o poate salva! Trebuie să vii acasă chiar acum! Suntem la spitalul Central!
Am bâlbâit afirmativ şi am pus receptorul la loc. Mâna mea tremura şi nu era singura. Priveam în gol în timp ce încercam să mă calmez. Nu fac nimic dacă mă agit şi sunt nervos. Charlie a venit lângă mine şi mi-a pus mâna pe umăr. Nu mi-am ridicat capul, nu l-am privit. Nu puteam! Probabil arătam patetic şi uram asta mai mult decât orice pe lume.
- Trebuie să ajung în Boston cât mai repede. Charlie poţi să îmi împrumuţi elicopterul?
- Sigur că da! Haide!
M-am ridicat de pe scaun şi mi-am dat seama că tot trupul meu tremura. În mintea mea era numai Chrissy. Chrissy a mea pe care pot să o pierd! Doamne! Cum a putut să se întâmple asta?
În urmam pe bărbat, în timp ce acesta a ieşit din birou şi a cerut să vorbească cu pilotul său.
Ce naiba s-ar fi putut întâmpla? De ce soţia mea era acum pe un pat de spital, cu moartea în jurul ei? Era şi fiul meu rănit? Era şi el în pericol? Nu! Nu puteam să risc să îl pierd şi pe el. La naiba! Trebuie să ajung cât mai repede la ea. Să o văd, să ştiu că încă e în viaţă. Nu îmi mai pasă de ceea ce făcuse în trecut! De aventura ei cu Greg! Tot ce vreau acum e ca ea să fie în viaţă şi să trăiască. Nu îmi pasă dacă după asta mă părăseşte şi nu vrea să mă mai vadă.
- O să ajungi la Boston cât ai clipi! Mult noroc!
Când am revenit cu picioarele pe pământ am observat că eram pe acoperişul clădirii, iar elicopterul din faţa mea era gata de decolare. I-am strâns puternic mâna lui Charlie, iar acesta m-a bătut uşor pe umăr. Nu am mai stat mult pe gânduri şi m-am urcat în elicopter şi am tras uşa după mine. Mi-am cuplat centura, iar peste câteva minute, pilotul a ridicat elicopterul în aer.
Mi-am scos telefonul din buzunar şi am căutat în agendă numărul de telefonul al cumnatului meu. Trebuia să aflu dacă încă mai e în viaţă. Dacă încă mai trăieşte.
- Spune-mi că e bine! Te rog!
- Mi-ar plăcea! La dracu’ cât mi-ar plăcea să îţi spun asta! E grav Kyle!
- Ce naiba s-a întâmplat Matt? Cum a putut să se întâmple asta? Nu era la firmă?
- Nu a venit să lucreze de când ai plecat! A spus că vrea să stea cu Jace! Iar când am venit să îi aduc nişte acte am găsit-o într-o baltă de sânge, iar Jace era lângă ea şi o strigă disperat.
Inima mi s-a strâns, dar am respirat uşurat în acelaşi timp. Cel puţin fiul meu nu era rănit. Dar ea era rănită!
- Sunt în elicopter şi o să fiu acolo în curând!
Am închis apelul şi mi-am lipit telefonul de frunte. Aş fi vrut să mă transport prin el şi să fiu acolo în câteva secunde. De ce a trebuit să se întâmple asta? De ce a fost proastă şi nu s-a dus la lucru? Nu ar fi păţit nimic dacă nu ar fi fost acasă!

- Bine! Dar trebuie să ne ocupăm amândoi de Jace. Nu vreau să crească într-un mediu plin de servitori care au grijă de el.
- Nici eu nu vreau asta! Mulţumesc!

Am oftat şi mi-am închis ochii. E numai vina mea! I-am spus lucruri oribile înainte să plec şi i-am spus că o să îi iau fiul. Doamne! Încerca să fie aproape de el cât timp mai putea. Dumnezeule! Nu vreau să o pierd! Nu poţi să o iei de lângă mine! Nu o să te las să o iei de lângă mine.
După o oră pilotul a lăsat elicopterul pe acoperişul spitalului şi mi-a spus acelaşi lucru ca şi şeful său. Mi-am dat jos centura şi am deschis portiera, ieşind din vehicul. Am alergat spre uşa clădirii şi am început să cobor scările în grabă, sărind peste ultimele patru.
Am întrebat la recepţie de soţia mea, iar una dintre asistente mi-a arătat drumul. În faţa unei rezerve era aproape toată familia. Matt şi soţia lui, mama şi tata, iar fiul meu care stătea în braţele socrului meu. Când m-a văzut, blondul a coborât şi a venit la mine. L-am luat în braţe, iar acesta mi-a înconjurat braţele cu gâtul şi a început să plângă.
- Mami… o să moară! O să moară tati! Nu vreau! Nu vreau!
L-am mângâiat pe cap şi am încercat să mă calmez, dar eram mult mai îngrijorat decât el. Matt s-a apropiat de mine şi mi-a pus mâna pe umăr.
- A fost înjunghiată! Un bărbat a intrat în casă şi ea a încercat să îl protejeze pe Jace. A pierdut foarte mult sânge!
Nu am apucat să îmi deschid gura, uşa rezervei s-a deschis, iar Sean şi încă un doctor au ieşit din încăpere, însoţiţi de două asistente. L-am lăsat pe Jace în braţele cumnatului meu şi m-am apropiat de cei doi.
- Sean! Cum se simte?
Acesta a dezaprobat din cap şi l-a privit pe cel de lângă el. Acesta şi-a potrivit ochelarii şi m-a privit.
- A pierdut mult sânge, dar am reuşit să găsim un donator şi să o stabilizăm. Încă nu ştim dacă o să îşi revină. Atacul a fost lăsat consecinţe grave asupra ei şi nu ştim cât de afectat este copilul.
- Copil?
- Soţia dumneavoastră este însărcinată. Două luni de sarcină domnule Webster!
M-am sprijinit de perete şi am încercat să nu cad pe podea. Mi-am dus mâna la gură şi am început să tremur din nou. Copilul meu!

- Kyle, trebuie să îţi spun că…
- Nu mă interesează! Nu mai vreau să aud nimic de la tine! Când o să mă întorc o să divorţăm şi o să stabilim problema cu fiul nostru. Dar te avertizez, Jace o să locuiască nu mine.

Am lovit cu pumnul peretele de lângă mine şi am înjurat. La dracu’! De ce nu am putut să o ascult? De ce trebuie să mă las mereu orbit de gelozie şi să o rănesc? Inima mi s-a strâns în acel moment şi o lacrima mi s-a prelins pe obraz.
- Vreau să o văd!
Cei doi bărbaţi au aprobat din cap şi mi-au arătat uşa. M-am desprins uşor de perete şi am pus mâna pe clanţa uşii. Am deschis-o şi am intrat în încăpere.
Singura sursă de lumină erau razele soarelui care se strecurau prin geamurile camerei. Pe patul din mijloc era aşezată roşcata. M-am apropiat de ea şi inima mi s-a strâns când am văzut. Era palidă, iar buzele ei era albe ca varul. Inima mi s-a strâns şi mai tare, iar perfuzia pe care o avea în nas mă înfiora. Am tras un scaun şi m-am aşezat lângă ea. Am luat-o de mână şi m-am speriat de cât de rece era.
I-am sărutat mâna şi am mângâiat-o uşor pe cap, începând să plâng.
- Chriss! Îmi pare rău! Îmi pare atât de rău! Nu mă poţi părăsi iubito! Nu mă poţi lăsa!


- Ha! Ştii… cei mai mulţi îşi dau seama că iubesc persoana de lângă ei în momentul în care îi pierd. Sper doar ca iubirea ta să nu vină prea târziu.
- Nu o să vină niciodată!
- Înseamnă că voi dispărea la un moment dat! Şi o să fie perfect pentru tine pentru că nu va trebui să suferi.

Am strâns-o de mână mai tare şi am suspinat.
- Sufăr! Şi probabil dacă m-ai vedea ai spune ’ Ţi-am spus eu ’. Am nevoie de tine Chrissy! Nu îmi pasă dacă nu mă mai iubeşti sau dacă mă înşeli. Te iubesc şi am nevoie de tine şi de copilul nostru! Te rog! Nu mă poţi abandona! Nu poţi face asta!
Mi-am pus mâna pe abdomenul ei şi am strâns-o posesiv. O nouă fiinţă creştea în interiorul ei. Încă un copil al meu. Copilul nostru!


- Dacă i-aş face lui Jace un test de ADN te-ai împotrivi?
- Fă-o! Ca să afli odată şi pentru totdeauna că nu te mint, că nu am făcut-o niciodată.

Am zâmbit şi am privit-o din nou.
- Niciodată nu m-am îndoit că Jace ar fi copilul meu. Şi ştiu că nu ai cum să ai o aventură cu Tyler. Ştiu asta pentru că eu am fost în mintea şi în inima ta tot timpul. Trebuie să te faci bine, Chriss! Eu şi Jace te aşteptăm! Vă aşteptăm pe amândoi!
Mi-am lipit trupul de marginea patului şi mi-am pus capul pe abdomenul ei. Nu o lua de lângă mine Doamne! Nu îi lua de lângă mine! Am nevoie de ei!