The past is the new future

[Alexi]

Capitolul 4


- Nu îmi vine să cred! Chrissy!
Mi-am ridicat ochii din dosar şi am rămas uimită. În faţa mea se afla o fată destul de înaltă, cu părul şaten şi ochii albaştri. Zâmbetul ei uriaş era singurul lucru care mă făcea să o recunosc.
Fata m-a luat de mână şi m-a ridicat de pe scaun. M-a învârtit de două ori, apoi m-a strâns în braţe. A început să râdă în timp ce mă mângâia pe păr.
- Hazel! O Doamne!
Am zâmbit şi am strâns-o şi eu în braţe. A trecut mult timp dar încă puteam să îmi recunosc cea mai bună prietenă. Şi sora lui. Ne-am îndepărtat şi am privit-o preţ de câteva secunde. Era mult mai frumoasă decât îmi aminteam.
- Haide! Ia-ţi geanta şi hai să mergem la o cafea!
- Mi-ar plăcea, dar lucrez!
Şatena a ridicat o sprânceană şi mi-a luat geanta de pe birou. M-a luat de mână şi m-a tras după ea. Nu s-a schimbat! Nici măcar acum nu o puteam contrazice. Semăna atât de mult cu fratele ei din acest punct de vedere. Amândoi obişnuiţi să dea ordine şi să facă numai ce vor ei. Însă Hazel şi Kyle aveau puţine trăsături comune. Ea era un înger, iar el era diavolul. Şatena e una din acele persoane pe care te poţi baza şi care te poate asculta. Însă fratele ei e încăpăţânat şi îşi pierde uşor răbdarea.
Când mi-am revenit din gândurile mele m-am trezit în cafeneaua firmei, pe unul din scaune şi cu o cafea în faţă. Hazel stătea în faţa mea şi zâmbea în timp ce îşi turna un pliculeţ de zahăr în cafea. Am luat beţişorul de plastic de lângă paharul de cafea şi am început să mă joc cu el.
- Kyle avea dreptate! Te-ai schimbat!
Mi-am oprit mâna şi mi-am ridicat ochii pentru a o privi. Avea un zâmbet în colţul gurii în timp ce mă privea în ochi. Nu am crezut că o să îi spună că m-am întors.
- Mi-a spus că te-ai întors! Mi-a spus că eşti mai frumoasă şi mai feroce!
- Nu am crezut că o să îţi vorbească despre mine.
- Dar a făcut-o! Şi nu îmi place faptul că trebuie să fii secretara lui. O să facă tot ce îi stă în mâini să te tortureze. Atât fizic cât şi emoţional.
Am zâmbit şi am luat o gură de cafea. Nu trebuie să mă avertizezi. Deja şi-a început jocul şi mi se strânge stomacul de fiecare dată când mă atinge. Nu puteam să îi spun nimic prietenei mele. Nu îmi găseam cuvintele.
- Îi pare rău că te-ai violat! Chiar dacă nu recunoaşte!
Mi-am ridicat brusc capul în timp ce inima mea s-a oprit pentru câteva secunde. Mâna în care ţineam cafeaua a început să îmi tremure. Lacrimile îmi ameninţau ochii, însă nu aveam de gând să le las să iasă. Amintirea violului încă era vie în interiorul meu, în ciuda eforturilor meu de a închide acea rană. Şatena şi-a pus mâna pe mâna mea şi mi-a zâmbit trist.
- Ştiu că te doare! Am crezut că o să îl omor când mi-a spus toate astea. Exact după ce ai plecat. A venit la mine şi mi-a povestit tot. Îl doare Chrissy! Încă îl doare tot ce s-a întâmplat.
- Pe mine mă doare mai tare. Eu a trebuit să trăiesc cu frică atunci când un bărbat se apropia de mine, în timp ce el se culca cu toate paraşute pe care le cumpăra. Durerea pe care a simţit-o el e egală cu zero în comparaţie cu durerea mea. Nu el a fost cel care a trebuit să suporte consecinţele violului său. Nu el a trebuit să…
Mi-am pus mâna la gură ca să nu îi divulg secretul meu. În ciuda eforturilor mele lacrimile au început să se prelingă pe obrajii mei. Nu puteam să îi spun şatenei faptul că sunt legată de fratele ei cu un lucru sacru. Oricât de mult ar ţine la mine Kyle era fratele ei. Şi asta nu o putea schimba nimeni.
Mi-am şters lacrimile şi am tras aer adânc în piept. Trebuia să schimb subiectul altfel mă prăbuşeam emoţional.
- Spune-mi despre tine! Ce s-a întâmplat cu tine în aceşti ultimi ani?
Şatena a zâmbit şi a luat o gură de cafea. Am observat că pe degetul ei se afla un inel foarte fin, cu un diamant alb.
- Te căsătoreşti?
Fata a aprobat din cap şi a lăsat cafeaua pe masă. Şi-a împreunat mâinile sub bărbie şi mi-a zâmbit. Faţa ei radia de fericire.
- Înainte să întrebi am să îţi spun eu. E Jamie! Mă căsătoresc cu Jamie!
Era de aşteptat ca Jamie să fie norocosul. Erau împreună încă din primul an de liceu şi nu i-am auzit niciodată certându-se. Relaţia lor era una de invidiat. Chiar şi eu am fost geloasă de multe ori pe legătura dintre ei. Niciodată nu se certau, niciodată nu se jigneau. Jamie a avut mereu grijă de prietena lui. Dar cred şi Kyle are vreo legătură aici. Îmi amintesc în ce fel şi-a ameninţat cel mai bun prieten în legătură cu relaţia lui cu sora sa. Am chicotit şi am privit-o pe şatenă.
- Dacă tot eşti aici vreau să te rog ceva! Şi nu accept un nu ca răspuns! Vreau să fii naşa mea.
- Păi să mă gândesc. Gata. Accept.
Fata a zâmbit şi s-a ridicat de pe scaun. Mi-a lăsat geanta pe genunchi şi m-a sărutat pe obraz.
- Naşul e Kyle şi nu mai poţi să spui nu! Trebuie să plec! Vorbim. Pa!
Hazel a plecat înainte să pot să spun ceva. Ticăloasa! M-a păcălit! De ce nu m-am gândit mai devreme la asta? La naiba! Acum o să trebuiască să stau lângă el la nuntă şi să dansez cu el. Sinceră să fiu asta nu prea m-ar deranja.



*

- Trebuia să mă anunţi înainte să pleci. Aveam nevoie de un raport şi mi-a trebuit un sfert de oră să îl găsesc pe biroul acela al tău.
Mă aflam în biroul blondului dar parcă aş fi la curtea marţială. Îmi ţineam mâinile în poală în timp ce el mă privea cam nervos şi trăgea agitat din ţigara din gura lui. Stătea pe un colţ al pupitrului şi dădea agitat din picior.
- Nu am vrut să plec, dar Hazel a insistat.
Şi-a luat ţigara între degete şi a oftat. Şi-a trecut mâna prin păr şi a zâmbit. În acel moment voiam să mă arunc în braţele lui şi să îmi pun ambele mâini în părul său, iar buzele mele să fie ocupate cu ale lui. Însă trebuia să mă stăpânesc.
- Fata asta trebuie să se maturizeze. Ti-a spus că se căsătoreşte?
- Da! Şi m-a păcălit să fiu naşa ei.
Kyle s-a uitat la mine şi a zâmbit. Şi-a pus ţigara în scrumieră şi s-a ridicat de pe birou. A început să facă câţiva paşi, apropiindu-se de mine. Voiam să mă dau înapoi, dar picioarele mele nu se mişcau. Inima mea voia atât de mult ca el să mă atingă, dar creierul meu încerca să o reducă la tăcere.
A întins mâna şi mi-a luat o şuviţă de păr între degete. A dus-o la buzele lui şi a sărutat-o.
- Înseamnă că o să trebuiască să fim foarte apropiaţi la nunta ei.
Am înghiţit în sec şi i-am îndepărtat mâna de pe părul meu.
- O fac pentru Hazel. Pentru că mi-a fost dor de ea şi nu vreau să o părăsesc din nou. Dacă nu mai ai nevoie de ceva mă întorc la biroul meu.
M-am întors cu spatele la el şi am făcut un pas, iar când am vrut să îl fac şi pe al doilea, mâna sa m-a oprit. Degetele lui strângeau materialul cămăşii mele. Cealaltă mână mi-a înconjurat talia şi m-a tras spre trupul său, lipindu-mă de el. Puteam să îi simt parfumul, în timp ce buzele lui se jucau în părul meu.
- Ce s-a întâmplat cu tine în tot acest timp?
Din instinct mi-am pus mâna pe abdomen, în braţul lui îl acoperea. Mâna mea s-a aşezat pe a lui. Simţeam cum venele de la mâna încep să se zbată. Mi-am închis ochii pentru o clipă şi am tras aer în piept. Doamne! Cât de mult voiam să îi spun tot adevărul şi să mă arunc în braţele lui. Să îl sărut, să îl mângâi, să fac tot ce am visa timp de cinci ani.
Însă realitatea era alta. El nu mă iubea. Voia doar să se joace cu mine. Nu îi păsa de mine. Mi-am deschis ochii şi am încercat să îi îndepărtez mâna.
- De ce vrei sa ştii? Că să mă răneşti?
Buzele lui se aflau acum lângă urechea mea. Puteam să îi simt respiraţia caldă pe obrazul meu. Bărbia lui îmi gâdila pielea, în timp ce buzele lui se jucau cu lobul urechii mele.
- Mereu eşti pusă în defensivă?
- Când sunt în preajma ta, tot timpul!
A oftat, iar mâna lui a urcat şi mi-a atins sânii. Am simţit fiorii acelei atingerii în tot corpul. Buzele lui au coborât şi mi-au atins uşor gâtul. Degetele lui încercau îmi descheiau câţiva nasturi. Suficienţi ca să se strecoare sub cămaşă şi să îmi atingă mai bine sânii. Mi-am muşcat buza de jos abţinându-mă cu greu să nu cad tentaţiei. Dar poate era deja acolo şi nu voiam să recunosc.
- Chriss…
Acel cuvânt m-a adus la realitate. M-am eliberat din braţele lui şi m-am apropiat grăbită de uşă şi am ieşit din acea încăpere în care se afla el. M-am lipit de uşă în timp ce respiraţia mea era agitată. Mi-am pus mâna pe gât în acelaşi loc unde buzele lui se aflau în urmă cu câteva clipe.
Trebuie să rezist! Trebuie să rezist! Nu pot să mă las atrasă de el. Nu pot să fac aceeaşi greşeală pe care am făcut-o cu ani în urmă. Dar cum pot să fac asta când îl iubesc? Cum?