One love pleasures more

[Zummy]

One love pleasures more

Chapter 9
Sakura Haruno

-Sakura , trezeste-te !
-A ! nu ma omora , te rog ! sunt in fata celor mai periculosi criminali si acum vor sa ma ucida .
-Da , da nu te omor , haide odata ! asta … nu-i Sasuke ?
-Sasuke , vrei sa ma omori ! nu , deja e prea mult , l-am crezut de doua ori , a treia oara nu-l mai cred .
-Sakura , aduna-te si pune-ti centura ! nu pot sa cred , vrea sa ma spanzure cu o centura !
-Sasuke mi-ai promis ca nu-mi vei face rau ! Esti cel mai mare porc din lume , Mister Pig , da , tu esti ala !
-Si tu esti Miss Piggy , intelege ca nu te omor . O sa mergem la Hinata .
Serios , oare ce-om cauta ? sau de cand Italia e in casa Hinatei ? In fine . Am dormit perfect , avand in vedere contiile … . Dar oare purcelusul asta nu mi-a facut nimic ? nea , nu cred . Mi-a demonstrate ca e un om de incredere deci merita sa-l respect si sa-l iubesc . Sentimentele au revenit , am zis ca-l urasc , doar asa pe moment dar ia-te uita , mi-a trecut . Il iubesc si nu mi-e teama sa recunosc , i-as spune asta oricand . Cand sunt langa el ma simt in siguranta , sunt sigura pe mine si simt cum vibrez la fiecare atingere a lui . Daca asta nu-i iubire atunci eu chiar sunt Miss Piggy .

Porneste motorul si iesim di scorbitura asta . Sasuke isi pune niste ochelari si-o sapca iar mie imi da un batic . Ma intrem daca ar vrea sa-mi pun aia pe cap dar raspunsul e logic deci nu am de ales . Mi-l pun precum o baba si ma pitesc . Ajungem la campus , trecem de cofetariile de fite si ajungem la casa Hinatei . Fata asta este cea mai buna prietena a mea pentru ca nu sta cu mine doar pentru bani cum fac altii . Ea are parul negru si ochii lila floare de liliac . Este frumoasa si are asa un zambet gingas de-ti umple ziua de fericire . Ia-t-o ! Ies repede din masina si o imbratisez . Ma invita inauntru si trec pragul casei apoi raman masca . Aceasta masca usor se fisureaza si cade de pe fata mea alba si-mi descopera lacrimimle din ochii , Varul meu bun si drag , traieste ! . Ma duc si-i sar in brate lasand in urma mea doar cuvantul “ Verisoare ! “ .
-Veri… ce ? verisor , ce nu am zis clar ?
Vai ce ma bucur ca traieste am crezut ca a murit in accidentul din 1998 toamna .


***************Flash Back***************


-Sasori tine-ma de mana ! ii spun verisorului meu care se mai tine de o mica crenguta .
Incerc din rasputeri sa-l prind de mana dar nu ajung , sunt prea mica ca sa-l salvez .
-Te rog tine-te bine , o sa-i chem pe parinti , te rog ai grija .
O iau repede la fuga si-mi sterg perlele care curg neincetat din ochii . Intru in padurice si –mi caut parintii . Fug repede catre ei si le spun ce s-a intamplat . Mama se intoarce cu fata la mine si ….. nu e mama . Este o alta femeie , o alta familie la picnic . Imi ridic privirea incetosata si observ cat de multa lume este la picnic . Sunt familii printre familii si din toate nu o gasersc pe a mea . Lacrimile incep sa curga mai repede si devin mai multe , varisorul meu . Scumpul meu verisor nu se mai poate tine mult timp , eu trebuie sa-l ajut . Imi sterg lacrimile si incep sa-mi descos partea de jos a rochitei . Trag usor de materialul roz si alerg spre locul pagubei . Vad prapastia si ma arunc in genunchi apoi dau drumul materialului care e pe post de sfoara si ii zic verisorului ca am venit . Dar ….. verisor meu nu mai este aici . Poate l-au gasit parintii si acum ma cauta . Dau drumul materialului si ma ridic de jos
Imi aranjez rochita si pasesc sfioasa pe poteca plina de frunzele aramii , care duce in inima padurii . Acum vad ce frumoasa este toamna . Are frunze multicolore , copacii si-au dat jos vesmintele si lacurile parca sunt tot mai linistite . Am crezut ca toamna este un anotimp urat , credeam ca este anotimpul ploilor dar eram mult mai micuta . Acum am cinci anisori si cum vedeti imi caut familia si verisorul , Am iesit la picnic si ma jucam cu varul pana cand am dat de prapastie si ne-am jucat in preajma ei . Asa s-a intamplat oroarea . Inca imi caut familia prin aglomeratia asta dar in zadar . Insa eu nu renunt . Sunt cel mai mare fan al “Eroinei din umbra” si ea este idolul meu . Ea nu renunta si asta trebuie sa fac si eu . Am vazut multe desene dar asta este preferatul meu . Asa ca-mi continui drumul frumusel si privesc atent fiecare chip de om care-mi iese in cale .
Mama ! O vad , are inconfundabila ei rochia albastra de panza , care la fiecare adiere a vantului se ridica si e ca o pelerina de eroina . Alerg spre ea si o iau in brate . Ma ridica in sus si se invarte cu mine dar se opreste brusc cand aduc aminte de veerisorul meu .
-Mami , ce s-a intamplat , nu este cu voi ? o intreb sperand ca este .
Ma pune jos si-mi zice ca nu este . Lacrimile deja curg din ochii mei si regret cumpli ca nu am ajuns mai devreme pentrru a-l prinde . Unde mi-a fost capul . Acum nu mai am nici un verisor , scumpul meu verisor . Plang si spun printre sughituri ce s-a intamplat si picnicul se sfarseste cu o pomana a verisorului meu .


***************End Flashback*****************


Acum ca mi-am adus aminte pot sa spun ca aceea femeie nu era mama mea . Mama avea parul roz si ochii albastrii iar acea femeie parul saten si ochii negri . Stai ! adica eu am incurcat toata treaba si acei oameni nu erau parintii mei ? Adica acei oameni carora le-am zis ‘’parinti” si azi le-am plans de dor si de parere de rau ca s-au stins nu erau parintii mei ? acea rochie era intr-adevar inconfundabila dar acea femeie nu era mama mea . M-am lasat pacalita de o rochiceoara si mi-am confundat mama . Mi-o aduc aminte perfect si chiar am vazut schimbarea . Toata ziua aia s-a derulat in capul meu ca un film acum cateva minute si in prima etapa mama , era mama adica , femeia cu par roz iar apoi se schimba dintr-o data . Sunt asa de fericita si totusi atat de confuza , Dar tot este cel mai fericit moment pe care la-am avut . Acum am aflat ca parintii mei biologici si scumpul meu verisor traiesc . Ce veste putea fii mai buna ? Imi vine sa sar in sus de fericire dar , exista un dar . Daca ei nu sunt langa mine , ce mai conteaza . Acum imi doresc sa traiesc mai mult ca niciodata pentru ca vreau sa-i revad apoi pot sa ma omoare orice criminal .


***********In alta parte a orasului ************


Stau pe patul fetitei mele si privesc o poza cu ea . Era mica , scumpa , dulce , mereu zambea gingas si chipul ii era angelic . Spun era pentru ca a murit . Imi aduc aminte ca eram la picnic . Ma jucam cu ea si verisorul ei pana cand a trebuit sa-mi ajut sotul sa faca gratarul si astfel mi-am neglijat fiica si am fost o mama denaturata . Ei probabil au plecat de langa noi atrasi de un fluturasi si au ajuns la marginea drumului . Atunci probabil micutul Sasori a cazut si Sakura urmand exemplul desenului ei preferat a facut pe eroina si nu a vrut sa ne spuna in ce situatie este roscatul . Dar el ne-a povestit tot . Ne-a spus cum a cazut si atunci am inteles ca micuta mea fata ne-a cautat . El a reusit sa se ridice singur vazand ca crenguta de care atarna se va rupe .
Atunci ne-am alarmat si am inceput sa o cautam . O cautam disperata cu hainuta ei in brate dar nu am gasit-o nicaieri . Am inceput iar sa o cautam insa nimic . Fiecare coltisor al padurii a fost vazut de noi , numai unul singur ne mai ramasese . Acea prapastie adanca in care te poti pierde doar daca o privesti . Ne-am dus acolo si tot ce am gasit a fost putin material din rochita ei . Atunci am inceput sa plang . Plangeam si urlam de durere .Simteam cum o parte din inima mea murea , simteam cum eram pe jumatate vie .
M-am pus in genunghi si m-am rugat neincetat sa nu fii cazut de pe prapastie dar s-au dus si rugaciunile alea si au venit altele . Ma rugam sa fie primita pe lumea cealalta , ma rugam sa fie si acolo o viata , sa nu-i lipseasca nimic si sa-I fie bine . Daca inca traieste , as vrea sa o vad odata , doar o singura data . Sa stiu ca traieste si se bucura de viata . Nu as avea pretentia sa se intoarca in familie pentru ca mi-am piedut dreptul de mama .
-Natalie ,ce faci ? Ti-am zis sa nu mai stai singura pe intuneric invinovatindu-te pentru moartea ficei noastre .
Are dreptate , nu ar trebuii sa mai fac asta dar ce rost are daca Ea , nu este aici . Oricum , drept de mama nu mai am asa ca daca ma invinovatesc e tot aia .


*****************Revenind******************

-Sasori , dar cum ai reusit sa scapi ? Ce ai facut , tu si familia mea m-ati cautat ? sunt asa curioasa , sa vad ce s-a intamplat .
-Pai Saku , te-am cautat tot ce am gasit , a fost doar materialul din rochita . Atunci a cazut cerul pe noi si am incetat cautarile .
Il imbratisez inca o data , si-i multumesc ca nu s-a lasat pradat de moarte .
-A , vai ce reuniune frumoasa ! Nu este , deci gata cu dulcegariile avem treaba , acum chiar m-am suparat pe Sasuke , dupa ce ca nu l-am mai vazut de doisprezece ani face si baza , nu o sa mai vorbesc cu el .
-Of , Sasuke , nu e frumos sa intervi in probleme de genu . Nu mai bine mergem noi in bucatarie si ii lasam sa se recunoasca ? Hai , haide sa mergem, de asta imi place mie hinata , este intelegatoare .
-Nu , daca bem un ceai sa stii ca asta nu-i opreste pe criminali . Sakura tu vii cu mine , mda pe asta sa o creada el . Am zis sa vii cu mine , tu nu auzi sau ce ? Foarte bine , atunci te iau cu forta daca cu frumuselul nu-ti place , vai da ce frumos .
Ma ia pe sus si iese chiar cand infractorii patrulau prin zona . Uita-te cum intra singur in gura lupului . Ma dau jos din bratele lui si fug repede in casa . Sper ca nu m-au obsevat . Intra si Sasuke si zice ca au trecut de casa asta . Dar vad o persoana care se apropie de usa si ma ascund dupa canapeaua lila .
-Mainile sus , nu misca nimeni ! ma aplec jos si ii vad picioarele si le vad cum se apropie de mine .
Se pune in genunchi iar eu ma ridic si ma prind de spatarul canapelii apoi vad ca se ridica si ma pun iar jos . Sunt asa aproape e picioarele lui ! incat le pot atinge si neconditionat mainile imi ies din tiparul canapelei si ii leaga sireturile . Hi ! Ce-am facut ?! Il vad cum vrea sa se intoarca si ma ascund dupa alt obiect pentru ca acum e la pamant si m-ar fi vazut daca eram sub canapea . Se uita urat la ceilalti apoi sub canapea si ii vad cum ar rade dar frica , invinge amuzamentul . Se dezleaga si pleaca . Inainte de a deschide usa se impiedica de sireturile nelegate si cade ca un bolovan . Nu vreau sa stiu cum art rage cu arma . Chicotesc dar intr-adevar as rade isteric . Intr-un final pleaca si blegul iar eu ies de dupa dulap .