Lacrimi si Perle (yaoi+18)

[HanniGram]

Inca un nou capitol!Sper ca nu ma veti omora pentru ce voi face si o sa incerc sa corectez cap 5-10,dar nu stiu sigur daca va iesii bine:-" Va multumesc din suflet pentru comentarii si o sa incerc sa nu ma mai grabesc cu actiunea ^:)^
Cine stie ce o sa se intample :-"
Ary http://i336.photobucket.com/albums/n341/...sjsosj.jpg


Cap 4

Shi devenise ingrijorat.Doctorul isi tinea de prea mult timp capul sub apa.Desii avusese intentii cam ciudate,ii pasa totusi de roscat.Bulele incepusera sa se rarefieze.Argintiul s-a plesnit neputincios peste frunte si a oftat,inaintand cu precautie.Panicat nici nu s-a mai gandit sa se dezbrace,intrand cu totul si udandu-si hainele.Karo se scufunda fiind inconstient.Printul l-a apucat delicat de mijloc si de picioare,trangandu-l usor.Doctorul era carat ca o printesa,ceea ce-l ingreuna pe argintiu.Cu chiu cu vai au ajuns pe malul nisipos.Shi l-a lasat usor jos,avand grijja sa nu se loveasca si s-a asezat langa el,gandindu-se ce sa faca.I-a strans nasul si a inceput sa-I faca respiratie gura la gura,apasandu-I usor pe piept.Dupa cateva incercari,Karo a inceput sa tuseasca apa din plamani.Argintiul a rasuflat usurat.Nu voia ca sa-l piarda pe roscat dint-o idiotenie necunoscuta.S-a aplecat usor,facand o arcada de umbra asupra lui si i-a sarutat fin buzele,dupa care s-a ridicat,asigurandu-se ca doctorul e bine,plecand rapid dupa aceea.
Karo deschise ochii ametit si isi duse mana la cap,scotand un geamat usor.Stia ca din idiotenie uitase sa respire si aproape ca se inecase.Tot ce-si amintea era imaginea aceea,apoi bezna.Ceea ce-l trezise fusese un sarut moale,chiar prea moale.Gandindu-se la asta,roscatul a inceput sa se inroseasca cu nuante din ce in ce mai aprinse.Nu stia cine il salvase,insa buzele persoanei ii captasera sufletul.Si-a trecut limba peste buze,pentru a vedea daca gustul lor s-a imprimat pe ele,insa totul a fost in van.Nu ramasese decat cu senzatia.A oftat.Stia ca este idiot.Nimeni nu uita sa respire.A blestemat in gand,rosind imediat.Persoana care il salvase,il vazuse gol-golut.S-a scuturat si si-a ridicat kimonoul.Aproape se inserase si nu mai avea timp sa se schimbe,asa ca a fugit in livada,pentru a-l intalni.
Shi isi musca buzele.Voia sa exploreze mai mult,insa soarta cruda il facuse sa guste decat o picatura din nectarul lui.Trebuia sa nu-l mai atinga,fiindca daca facea asta stia ca isi pierdea instantaneu controlul si forta pe cineva innocent si idiot sa devina al lui.Intra in camera lui si isi blestema soarta.Insa o miscare l-a facut sa tresara.A oftat enervat.Asta ii mai trebuia.Mica,perversa si enervanta lui sora,iar prin”mica”se intelegea varsta de 20 de ani.Si-a dus mana la gat si a privit-o.Era patata cu putin sange.
-Ary!De cate ori sa-ti spun sa nu ma mai zgarii!Furios,si-a indreptat privirea spre o tanara imbracata cu un kimono roz cu modele de pasari.Era subtirica si inalta,ceea ce-I conferea maturitate.Avea parul brunet si ochii de un caprui rosiatic devorator.Se vedea ca sub infatisarea si comportamentul ei de fetita se ascundea un monstru care deabia astepta sa iasa la suprafata si sa devoreze.Fata si-a lins unghia sangerie de la aratator si a zambit.
-Esti irezistibil,ce sa fac?Pacat…Vocea ei subtire si copilaroasa era surprinzatoare si malefica.Argintiul a facut o fata furioasa,insa stia ca se preface.
-De ce nu-ti gasesti un iubit si incetezi sa ma torturezi cu tot felul de tehnici ciudate?Ari a ras si si-a dat ochii peste cap.
-Cu mine nu te plictisesti,a ranjit ea,doar nu m-am invechit,sau poate ca da?Nu-I asa ca-ti plac tehnicile mele?Si-a pus mainile pe solduri,ridicand o spranceana si asteptand un raspuns.
-Lasa-ma in pace,a oftat printul dezunflandu-se.Esti unica…
-Sau poate m-ai inlocuit?Intrebarea l-a facut pe print sa inghete,facand-o pe bruneta sa se hraneasca cu sentimentele lui.Corpul tau s-a plictisit de mine si vrea ceva nou?Nici o problema…o sa studiez!A ras ea plecand din camera.Printul a scrasnit din dinti.Daca ea afla de doctor,putea sa-l prinda in mrejele ei si sa-l piarda in favoarea ei.S-a asezat in patul sau de catifea albastra si a inceput sa planga.Il iubea prea mult ca sa suporte o pierdere si fusese destul de distrus cand Karo aflase adevarul.Daca renuntarea la rang era solutia,atunci o facea cu mare bucurie.Dar poate ca el era doar o piatra pentru pretiosul lui roscat.Lacrimile grele au inceput sa-si mareasca volumul.Fata lui era inundata si curatata de dulcile lacrimi ale suferintei care ii inroseau chipul.Insa sosea timpul sa se intalneasca.Se ridica fara vlaga si isi verifica micuta rana si se tara afara din dormitorul regal.Spera doar sa nu-l descopere…

:-"