Sarutul trandafirului [ YAOI ]

[Hasamy lost vampire]

Capitolul III

Sageata lui Cupidon

-Pe unde umbli? se auzi vocea unei femei nervoase. Au trecut zece minute si tragi chiulul. Nu te platresc pentru lenevit. Credeam ca esti altfel, nu ca nemernicul ala de Shun care a plecat fara sa spuna nimic. Ma intreb oare unde s-a ascuns sobolanul ala!
" Shun, mi se pare cuoscut numele ala! " gandi Kaoru.
-Misca-ti fundul aici daca nu vrei sa te concediez, continua femeia.
-Acum!
Inchise telefonul si rasufla usurat. Ii parea bine ca putea sa plece din casa acea ciudata, dar era dezamagit ca le intrerupse jocul. Isi ridica capul observand ca privirile celor patru erau asupra lui.
-Si tu lucrezi pentru nebuna aia? intreba Shun.
-Ce? Cum?
-Te-am intrebat: Si tu lucrezi pentru nebuna aia?
-Da. Te referi la doamna Akasaka?
-Nu, la tacanita aia care ma suna la fiecare cinci minute!
-Nu e nici nebuna, nici tacanita, doar ingrijorata, cred! Acum chiar trebuie sa plec.
-Stai putin! se auzi vocea lui Keito care se apropia rapid.
Brunetul isi intoarse privirea. Ajuns in apropierea lui, barbatul ii puse mana pe umar si ii sopti la ureche:
-Vino si maine cu un buchet de trandafiri, ...
-Poti sa-mi spui Kaoru.
-Kaoru, mi-a facut placere sa te cunosc!
-Placerea e de partea mea! raspunse acesta politicos. Ne vedem maine!
Facu cativa pasi inainte si vru sa plece, dar nu inainte de a-i arunca o ultima privire lui Natsuhi. Barbatul statea pe scaun, cu un pion intre degete. Zambea. Ceva ciudat i se intampla. Se simtea parca atras de Natsuhi, de zambetul, de atingerea lui blanda si de privirea lui patrunzatoare. Cand era langa el, uita sa respire. Ochii aceia purpurii ii taiau rasuflarea si cuvintele pe care le rostea ii ardeau sufletul. Simtea cum impietreste cand ii vedea chipul angelic.
" La ce ma gandesc? " se mustra el in gand. " E barbat! "
Isi scutura capul si porni spre usa, incercand sa de gandeasca la altceva. Dar nu putu. Chipul barbatului ii era imprimat adanc in minte.
Iesi afara, dand '' Buna ziua !'' si se departa rapid, incercand sa uite gandurile de mai-nainte.
In aceasi timp, Natsuhi il privi cum se indeparteaza si iese pe usa. Shun nu se putu abtine si comenta:
-Ce deagut! Natsuhi s-a indragostit! Poate ca in curand se vor tine de mana, indreptandu-se spre camera.
-Si care e problema ta? Nu te mai baga in vietile altora, vorbi Natsuhi, ridicand vocea.
-Oh, saracutul! S-a suparat!
-Lasa-l Natsuhi, nu merita efortul! completa Saisei, apoi adresandu-se lui Shun: Spre deosebire de tine, fratele meu gandeste inainte de a vorbi.
-Ha, ha, uite cine vorbeste!
-Shun, termina! striga Keito.
-Acum esti de partea lor?
-In casa mea, oaspeti sunt tratati cu respect! Si cat timp esti aici, te vei supune regulilor mele.
-Ma ameninti cumva?
-Nu, doar te avertizez! Daca vrei sa mai traiesti sub acoperisul meu, vei face cum spun eu.
Baiatul tacu. Ultimele cuvinte il lasara mut. Nu isi imaginase ca Keito se putea comporta asa cu el si sentimentul de ura incepea sa creasca in sufletul lui. Il iubea si il ura in aceasi timp. Se simptea confuz.
Pe drum, Kaoru isi aminti tot ce s-a intamplat in acele minute de cand plecase cu buchetul la ciudata casa de pe aceasi strada cu el. Desi era prima lui zi, nu se grabi sa faca impresie buna in ochii noii lui sefe. Mergea cu pasi lenti pe strada aproape pustie, gadindu-se mereu la chipul celui careia i se spunea Natsuhi. Era singura persoana care il facu sa se simpta protejat, care il alina parca orice suferinta.
Ajuns in fata florariei, doamna Akasaka ii iesi inainte, strigand nervoasa:
-Ce-i cu tine, copile? Ti-am spus sa vi acum, nu peste jumatate de ora!
-Imi pare rau!
-Iti pare rau? Clientii suna, comanda, dar cine sa livreze daca tu umbli degeaba pe strazi? Si nu incepe cu explicatiile, cum ca cineva ti-a furat buchetul sau alte prosti, ca eu nu te cred!
-Nu am umblat niciunde! Doar am jucat sah!
-Cum adica? Joci sah cu clientii cand ar trebui sa livrezi flori?
-M-au obligat! Si au mai cerut inca un buchet pentru maine.
-Macar ceva ai facut bine! vorbi femeia calmandu-se. Grabeste-te ca mai ai cateva comenzi pe ziua de azi, apoi du-te acasa. Nu vreau sa te stresez cu munca.
-Va multumesc!
Lua buchetele de flori si porni spre casele clientilor.
Dupa ce livra toate buchetele, se aseza pe o banca din parc. Cateva randunele ciripeau vesele intr-un copac si cupluri de indragostiti priveau asfintitul, tinandu-se de mana.
Deodata, o voce cunoscuta ii striga numele:
-Kaoru! Kaoru, aici!
Baiatul isi intoarse capul si il vazu pe prietenul lui cel mai bun pe o banca cu iubita.
-Kaoru, ce s-a intamplat cu tine zilele astea? Am auzit ca ai un nou loc de munca. Macar asta e mai bun decat ultimul. Striper, fi serios! Nu ti se potriveste!
-Nu am fost striper, doar chelner intr-un local. Poate ma confunzi cu altcineva.
-Calmeaza-te! Doar glumeam! Nu ai si tu simtul umorului?
-Nu l-am mostenit de la tata!
-Deci, ce ai mai facut?
-Mai nimic!
-Vreau sa spun, ce faci acum?
-Livrez flori.
-Observ o imbunatatire. In cazul asta, as vrea si eu un buchet pentru iubita mea.
-Ti-l voi trimite maine!
-Tu cum stai cu dragostea?
-Bine, ma descurc!
-Nu ti-ai gasit pe cineva?
-Inca nu!
-Sau nu vrei sa-mi spui?
-Vorbesc serios! Apropo, ce faceti aici?
-Ne sarutam, privind apusul soarelui. Nu e romantic?
-Cum spui tu!
-Kaname, lasa baiatul in pace! vorbi fata, sarutandu-l usor.
Acea propozitie ii aminti de vorbele lui Natsuhi, cand a fost obligat sa joace sah.
" -Saisei, lasa baiatul in pace! Poate nu vrea! "
Vocea lui blanda inca ii rascolea sufletul si ecoul acesteia ii rasuna puternic in mintre. Pusese accent pe cuvantul " baiat ", de parca ar fi vrut sa-l protejeze si sa-i fie mereu alaturi.
-Kaoru, esti bine? intreba ingrijorat Kaname.
-Da, doar ma gandeam la ceva!
-Sau la cineva?
-Nu, ti-am spus ca nu am prietena.
-Sa nu-mi spui de partea " lor "?
-Adica? Nu inteleg!
-" Ei " sunt acele persoane carora nu le plac fetele, ci ...
-Nu, niciodata! se repezi brunetul sa raspunda. Cum ar putea mie sa-mi placa de un barbat?
-Doar glumeam!
-Glumele de genul asta nu imi plac! Cred ca nici lui Natsuhi ...
-Na ... cum?
-Adica Nana, verisoara mea.
-Sunt sigura ca nu ai spus asta! Nu ma minti! Esti sau nu de partea " lor "?
-Sigur ca nu! Cum as putea?
-Mi se pare ca a spus Natsuhi, nu Nana! Sunt sigura! interveni fata.
" Gura sparta! " comenta Kaoru.
-Cine e Natsuhi? continua Kaname.
-Nimeni! I-am auzit ieri numele pe strada.
Deodata, clopotul din varful unei catedrale din apropiere batu ora 18:00.



To be continued ...