Nu ești un membru încă? Înregistrează-te acum!
Creează un cont nou  

[Yaoi] You are mine !

#1
Buuuna tuturor. Acest fic, l-am facut pentru fanii CB (ca si mine de altfel) si din placere. Sper sa va faca placere atunci cand il cititi. Ei bine, ce sa o mai lungesc atata? Lectura placuta si Ja nee.

Edit: Trupa CB nu imi apartine si nu fac profit de pe urma lor.

Varsta minima: + 18
Gen: Yaoi
Limba: Romana
Observatii cu privire la continut: limbaj vulgar!!! ( in unele capitole )
Tipul de comentariu solicitat: Simpla






[center]Capitolul 1.
Strify P.o.v [/center]






Afara ninge linistit. Fulgi micuti si albi, ating usor pamantul, astfel depunanduse un strat de zapada numai bun pentru dat cu sania sau punga. Imi amintesc si acum cu drag, ca atunci cand eram mic mergeam cu prieteni sa ne dam cu sania sau punga. Desii era periculos noua nu ne pasa. Eram fericiti ca ne puteam distra si bucura de acest sezon friguros.
Eu, stau in pat privind pe geam. Cum spuneam, ningea destul de tare, iar baietii inca nu s-au intors. M-au lasat pe mine singur aici, deoarece sigur dormeam. Ma avertizasera seara trecuta, ca aveau sa mearga la cumparaturi fara mine daca dorm. Eh, pun pariu ca Yu nu avea chef de certuri asa devreme, asa ca m-a lasat in pace sa dorm. M-a lasat pur si simplu sa fiu tinut prizonier pe meleagurile create de subconstientul meu.
E prima data cand ma aflu cu prieteni mei la munte de Craciun. Exact, peste doua zile va fii Craciunul, acea zi in care iti pui o dorinta in speranta ca se va indeplini, acea zi pe care ti-o petreci cu familia, acea zi care face din tine un om mai bun chiar daca numai pe moment.
Mie unul, nu prea imi plac sarbatorile. Toti oameni fug de colo-colo la cumparaturi si e o agitatie de nedescris, plus ca nu se tin concerte pe durata acestor zile "libere" cum ar veni. Totusi, exista ceva bun in asta. Avem si noi putin timp sa ne tragem sufletul, deoarece dupa sarbatori mergem in turneu, in Franta. Super!
Nu pot sa ma plang, caci imi plac mult concertele. Imi place sa cant, sa dansez, sa aud aplauzele fanilor si sa le incant tuturor auzurile cu vocea mea superba. Nu ca vreau sa ma laud, dar asa e, mi-a spus-o multa lume. Banuiesc ca nu m-au mintit nu? Normal ca nu.
Ma ridic de pe asternutul moale, pe care ma odihnise atatea amar de ore. Imi fac patul rapid si pasesc timid, indreptandu-ma spre baie. Adica, daca sunt un star, nu inseamna ca nu stiu si eu sa fac un pat sau curat. De obicei sunt un tip extrem de ordonat, spre deosebire de altii, exemplu : Yu. Este un tip atat de... de... nenormal. Imi intoarce orice vorba, se joaca cu nervii mei, doarme cu o pisica in pat, e extrem de dezordonat si adora sa-mi fure prajiturile. Noi doi nu ne suportam deloc si nici nu trebuie. Comunicam doar de dragul celorlalti, uneori. Alteori ei se apuca de ras pe seama noastra, desii pentru mine nu-i deloc amuzant. Nu imi plac ochii lui sau parul sau negru frumos aranjat. Nu imi plac pirceu-rile lui sacaitoare, nu imi place cum se imbraca si urasc modul in care imi vorbeste. Se crede superior. Ce sa spun... eu sunt deasupra lui cu mult!
Ajuns in baie, ma privesc in oglinda. Sunt la fel de frumos ca intotdeauna, chiar daca par mai somnoros ca niciodata. Dau drumul la apa, punandu-mi lichidul in palme pentru a-mi spala fata. Nu pot sa stau asa, nu sunt lenes ca Yu!
Incaperea este destul de spatioasa. Faianta crem este destul de placuta ochiilor mei, iar peretii la fel ma incanta. Aceasta culoare imi aduce aminte mereu de ciocolata, prajituri... acadele. In fine, toate dulciurile posibile. Adica, daca pornesti de la o ciocolata de ce sa nu continui si cu alte bunatati? Mmm, imi ling buzele, uitand ca sunt umed pe fata. I-au un mic prosopel in palme, stergand picuri ce se scurgeau pe chipu-mi frumos.
Ajuns in bucatarie, deschid frigiderul servindu-ma cu o ciocolata delicioasa. O bag in gura, tragand ambalajul cu dintii.
- Mai, mai Strify! De cand ai devenit asa pervers? intrebase Yu, carand bagajele pline cu mancare, podoabe si altele.
- Dute naibii Yu! spun eu, intorcandu-ma cu spatele vrand sa plec.
Ma prinsese de talie, rasucindu-ma usor, astfel ca acum privirile noastre se intersectau. Nu stiu ce gandeste el in momentul de fata sau ce inseamna privirea lui, dar a mea incearca sa-i transmita "da-mi drumul sau ti-o iei".
Eu continuam sa mananc ciocolata ca un nesimtit, desii nu sunt, iar Yu ma privea atat de atent incat la un moment dat imi simteam obrajii inflacarati. De ce nu se cara? Vreau doar liniste si pace... da se gaseste marele Yu sa ma futa la icre mereu. Incerc sa ma eliberez, insa era cu neputinta. El e mult mai puternic decat mine. Firar sa fie ei de muschii... poate nu mi-ar displacea si mie cativa in plus.
- Ce vrei Yu? intreb eu ridicand o spranceana.
- Daca ai stii ce vreau, m-ai ucide. Imi raspunsese el pe un ton atat de sarcastic, incat ma enervasem la culme.
Imi daduse drumul, lasandu-ma doar cu mana goala, caci imi furase ciocolata atunci cand nu fusesem atent. Nu reusisem s-o termin, asa ca mi-a luat-o.
- Yu! Termina! Tie nu-ti plac dulciurile! si e ultima...
- Ce stii face pentru ea? imi spusese in timp ce o tinea sus, ca sa nu pot ajunge eu.
- Dute dracu! ii spun eu, parasind incaperea.

Off si Yu asta... inteleg ca nu ma suporta, oricum nici eu nu il suport pe el, dar de ce ii place sa ma enerveze mereu? De ce eu? Ma dispera la culme cu comportamentul lui de copil mic si prost.



[Imagine: tumblr_mfcg2sBNaZ1rnbh24o3_r1_500_large.gif]
Boys love.

#2
Yey, un nou fic. Sti bine ca ador ficurile tale, sunt pline de iubire, amuzament si alte senzati care nu le voi spune acum ci ce voi descrie la momentul potrivit.
Pai,..:-? eu ii ador pe cei de la Cinema Bizarre, de aceea m-am decis sa citesc ficul.
O singura specificara. La reguli pe forum spunea ca ar fi mai bine sa pui nume in romana la titlu decat in engleza. Te sfatuiesc ca pe viitor sa dai unu nume romansesc. Eu le am pe romana si suna la fel de bine, crede-ma.
Inceputul a fost un pic asteptat inca din primele paragrafe. Am mai citit eu ficuri cu Yu si Strify, cand ei se urasc, dar niciodata nu o sa citesc unul mai bun ca al tau. Imi place atitudinea pe care i-ai creeat-o lui Strif', nu renunta si nu il lasa pe Yu sa il doboare, desi acesta era mai puternic. Imi place ca ai spus si de relatiile intre cei doi, si un pic, chiar daca numai un pic, despre relatia lui Strif' cu ceilalti mebrii: acolo can ai voribit de "Strif vorbeste cu Yu numai pentru amicii lui" si acolo unde baietii se amuzau pe seama ceruturilor dintre cei doi.
Ma bucur ca vi cu ideei noi, care sa ne incante "ochile"(expresie de la cei din Creative Monkeys) cu ele si ca de obicei:
Un capitol minunat si astept nu nerabdare nextul! Te iubesc!
Ma plimb pe strada intunecoasa. Vantul rece navaleste printre copacii uscati. Luna domina totul lasand linistea noptii friguroase sa sclipeasca in lumina ei. Intunericul abisal atrage totul in el. Frica ii domina pe toti, iar umbrele incep ritualele lor de a dansa in lumina luni. Sunete de disperare se aude de pretutindeni. Dar eu nu aud nimic. Il caut pe el ,dar nu-l vad nicaieri, nu mai e aici. Acum nici eu nu mai sunt.

http://3.bp.blogspot.com/-Bisu3ZFnrFk/Te...1%2529.jpg


#3
Uh, in sfarsit ai postat ficul cu Cinema Bizarre, cat l-am asteptat!
Hmm ... cu ce sa-ncep? Mie, una, ideea nu mi sa parut asa originala, cu asta nu spun ca ai copiat alta idee! Doar ca am mai citit inca un fic sau doua, aici pe zup tot asa, ei doi nu se suportau si bla, bla, bla dar, astept sa ma surprinzi cu idei originale ca si la celelalte ficuti ale tale. Singurul lucru care nu prea s-a legat, pentru mine, a fost faptul ca spuneai ca nu se suporta ... atunci de ce Yu incerca sa-l "abordeze"? Sau poate asta a fost doar impresia mea care nu prea conteaza asa tare.
Multa bafta in continuare si nu uita sa ma anunti cand aduci nextul, te rog!

#4
Ceau! Hai că m-ai făcut curioasă aşa că m-am gândit să citesc acest fic, plus este cu Cinema Bizarre.
Însă vezi că din moment ce trupa nu îţi aparţine trebuie să ai desclaimer, chiar dacă nu sunt persoane dintr-un anime şi altele. ^^
Acum revenim la conţunut: ca idee pot spune că am mai întâlnit-o de nu ştiu câte ori, Yu şi Strify nu se suportă, iar după se îndrăgostesc, însă depinde şi ce imaginaţie ai tu, deci nu comentez, o să văd cum evoluează lucrurile pe aici.
Ai cam amestecat timpurile şi ai câteva greşeli de genul:
pleonasm: mic prosopel - mic nu mai avea ce căuta, puteai spune prosopel direct, fiindcă se sub înţelege că era mic.
altă greşeală: picuri - poate picurii că erau mulţi pe faţa lui cu siguranţă.
Åži alte greÅŸeli legate de schimbarea timpului.
În rest nu ai descris foarte multe, capitolul este destul de simplu, iar ultima şcenă nu mi se pare foarte interactivă, spontană, comică. Consider că trebuia să descrii mai multe mişcări corporale, gesturi sau ticuri ale celor doi protagonişti, aşa incendiai puţin atmosfera.

Nu am foarte multe de spus, aÅŸtept nextul. Succes!

#5
Mujer,am sosit !
Alt fic yaoi,awesome ! Mamă ce-mi plac personajele,mai ales Yu ăsta :>
Ok,ca prim capitol a fost ok.Am văzut ceva greşeli,fii mai atentă când tastezi şi uită-te de 2 ori înainte să postezi ( sau odată ).Cum a spus şi Cri ai cam amestecat timpurile ( ca mine de altfel ) ,şi nu arată prea bine.Hum,eu până acum - mărturisesc sincer,n-am mai dat de astfel de ideie cu Yu şi Strify.Aştept să văd cum o să decurgă acţiunea,să văd până unde ajung ăştia doi. * smile * Din primul capitol n-am înţeles prea multe doar un lucru : Yu şi Strify nu se suportă. Cred că o să se suporte în curând,nu ? Oricum,mă anunţi când apare next-ul mujer,da ? Ceao şi succes în continuare !

' You say you love rain,but you use an umbrella to walk under it.You say you love sun,but you seek shade when it is shining.You say love wind,but when it comes you close your window.So that's why I'm scared when you say you love me. ' -Bob Marley

#6
Sa sti, chiar visam sa mai apara un fic Yu & Strif'. Nu de alta, doar ca imi plac personalitatile celor doi. Si pe deasupra, majoritatea ficurilor cu eisunt suficient de comice. Imi place ce ai scris, mai ales ca ai adaugat niste "perversitate" din partea lui Yu. Ai cateva probleme cu "i". In unele locuri mergea sa pui 2 "i" in loc de unul singur.In rest mi-a placut. Si ma mir ca Strify nu face diabet. Serios! Mamanca mai multe dulciuri ca mine. Mi s-a facut dor de zapada datorita ficului - chiar daca noaptea trecuta a nins -. Sper repede sa ne incanti cu un alt capitol. Iti iubesc ficurile <3

Psycho XD

#7
Deci Reika : nu o sa fie un fic luat dupa altul sau asa. Asteapta doar, si o sa vezi ca e original.
Si fetelor, mersi de comentari! sper sa va placa si in continuare! ;;).
Next:



[center]Capitolul 2.
Yu P.o.v [/center]






~~~~~
- Yu! Termina! Tie nu-ti plac dulciurile! si e ultima...
- Ce stii face pentru ea?
- Dute dracu! imi spune blondul, parasiind incaperea.
~~~~~

Inca nu imi pot da seama cum poate un om sa fie asa de amuzant. Trebuie sa specific, imi place sa-l tachinez, chiar daca lui ii displace. Mie nu imi pasa. Eu defapt, ma folosesc de tot ce-mi iese in cale pentru a-mi atinge scopul, oricare ar fii acela. Cum ar fi Kiro, de exemplu. M-am culcat cu el de atatea ori doar pentru ca aveam chef, dar nu se supara. Oricum, cine s-ar supara daca i-ai oferii placere? Hmm, cred ca nimeni.
Am inaintat cativa pasii, ajungand in dreptul cosului de gunoi. M-am intors cu spatele, aruncand ciocolata dupa care tanjea Strify. Daca ar fi fost aici sa vada, mi-ar fi aruncat din nou sute de cuvinte in fata. Cum face el de obicei. Are o gura mare pe care incearca sa scoata venin, dar nu prea ii reuseste cu mine. Defapt ce tot spun? Doar cu mine vorbeste asa. Sunt sigur ca nu ma suporta, oricum nici eu nu-l prea agreez pe el, oarecum. Imi displac oameni care vorbesc prea mult si fara rost. Exact cum face el. Uneori imi vine sa-i pun scoci pe gura, pentru a-l face sa inceteze. Si cred ca asa voi face intr-o zi.
Am luat bagajele din usa, carandu-le pana in dreptul mesei si le-am asezat pe ea. Nu mai e mult pana la Craciun, asa ca eu cu baietii am facut niste cumparaturi. Desigur. Am luat si dulciuri pentru Strif' altfel iesea scandal. Imi amintesc atunci cand a fost randul lui Romeo sa faca ceva cumparaturi si a uitat sa ii aduca prajituri cu ciocolata blondului cu gura mare. S-a ales intr-un final cu o doza de cola in cap. Atunci am crezut ca ma prapadesc de ras, desii nu prea afisez eu starile mele, in ziua aia chiar nu m-am putut abtine. A fost prea de tot. Insa, daca cap galben ar incerca asa ceva cu mine, s-ar alege probabil cu nervi intinsi la maxim. Nu aleg sa-l lovesc, nicidecum. Stiu ca Strif' nu suporta sa ma aiba in preajma si mai rau pentru el, sa-l enervez. Dar asta e placerea mea.
Lumina patrundea in bucatarie datorita geamurilor transparente. Razele soarelui nu erau asa de calde. Dar la ce ma asteptam? E iarna. E Craciunul.
Ma indrept spre geam, uitandu-ma afara. Un grup de fani infocati strigau "Cinema Bizarre" si urlau ca doresc doar autografe si poze cu noi. Am dat negativ din cap. Asta e pretul pe care trebuie sa-l plateasca oameni faimosi. Nu pot avea liniste niciunde se duc, deoarece tot felul de oameni, se vor tine dupa ei pentru niste amarate de semnaturi si o poza.
Privirea mi se pierdea incetul cu incetul. Am inceput sa ma gandesc la diferite chestii. Nici nu mai auzeam fanii care ma aclamau, desigur, probabil m-au vazut la geam. Imi amintesc vag, de fosta mea si singura mea iubire. Alyssa.
Nu sunt eu un sentimental sau altceva, insa fata aceea a reusit sa scoata ce a fost mai bun din mine, doar ca s-a dus. A plecat si m-a lasat singur. Si acum, parca simt cum mainile mi se pierdeau prin parul ei auriu buclat. Cum ochii mei ii tinteau pe ai ei, marea albastra... Corpul ei micut si fragil, era ca o pana in bratele mele. A fost un inger, dar unul crud.
Lumea e cruda, la fel cum sunt si eu. De atunci, nu am mai aratat nici un fel de fericire, inafara de cea artificiala de pe scena. Nu m-am mai bucurat de absolut nimic, cu exceptia tachinarii blondului, care a devenit un hobi pentru mine.
Imi e dor de papusa aceea blonda. De fata inocenta care m-a inebunit, la propriu.
Imi aduc aminte...

*Flash back*

Ma plimbam pe strazi cu motorul meu, puiul meu asa cum ii zic eu. Aerul devenea din ce in ce mai inecacios, din cauza ca am oprit in fata unui bar. Am lasat 'puiul' ; afara si am intrat.
Mirosul de tutun si alcool mi-a invadat narile. M-am indreptat spre barman, cerandu-i un foc si un pachet de tigari. Mi le-a oferit, i-am platit si am plecat.
M-am suit pe motor, prinzand viteza. Peste aproximativ 10 minute, am oprit din nou. Ma aflam intr-un parc. Mi-am scos o tigara si focul, punand-o intre buze si aprinzand-o. Luna plina. Se explica de ce nu pot dormii.
M-am asezat pe o banca, sperand la un pic de liniste, insa...
- Hmm, Yu din Cinema Bizarre. Ce cauta unul ca tine pe aici? intreba vocea feminina pe un ton usor inocent.
- Uite ce e, daca vrei un autograf sau ceva de genu' ia-ti gandu. Vreau sa fiu singur. Pleaca. am spus pe un ton rece.
Vazand ca nu-mi spune nimic si ca nici nu pleaca, mi-am intors capul si am vazut-o. Purta o rochita lunga cam pana la genunchii, alba. Nu avea nici un decolteu. Parul auriu buclat ii se intindea pana la solduri, iar marea albastra ma privea. Ma simteam vrajit... pentru prima data, vrajit de o fata. Am vrut s-o sarut, dar cand mi-am deschis ochii din nou, disparuse.


*End flash back*

Dupa ziua aceea, au urmat altele in care imi faceam aparitia acolo. Intotdeauna o gaseam pe aceeasi banca. Am inteles, ca nu era o fana, din moment ce a disparut tocmai in momentul in care vroiam sa o sarut. O fana ar fi lesinat sau ar fi sarit pe mine, dar in orice caz nu ar fi reactionat ca ea. Am inceput s-o apreciez. Tot ieseam seara in parc, imi marturisise ca nu-i placeau cluburile si nici barurile. Obisnuiam sa mergem peste tot impreuna. Venea chiar si la concertele pe care le dadeam cu trupa. Iar, intr-o zi insorita, i-am propus sa fie iubita mea. Ea mi-a spus ca accepta, si m-am bucurat nespus. Am petrecut cele mai frumoase luni din viata mea alaturi de ea. Si totusi s-a dus. A plecat, fara sa-mi spuna nimic si am aflat ca a murit. A murit intr-un accident de motor.
O lacrima mi s-a scurs, parcurgandu-mi intreg chipul. A ajuns undeva pe parchet, nustiu si nu-mi pasa. Amintirile astea, ma dor. Chiar daca nu-s eu un sentimental, ma doare ca a plecat, chiar ma doare. Mi-am sters obrazul, pe care trecuse usor un cristal sarat, ca mai apoi sa imi trec o mana prin par.
M-am indepartat de la geam. Am nevoie doar de liniste. Cred ca iar o sa stau inchis in camera mea, pana trece Craciunul. Urasc sarbatorile astea, dar totusi am facut un minim efort de a merge la cumparaturi cu baietii. O sa-i las sa se distreze. Si in plus, nu am chef de comentariile si strigatele blondului. Vreau doar liniste...
Insa niciodata nu e asa cum vrei. Pe usa isi facura aparitia baietii, cu celelalte pungii, iar din alta parte venea Strif' care striga intruna.
- Unde-s dulciurile?! Yu mi-a furat ciocolata!! spusese el, imbufnandu-se.
Ceilalti l-au linistit, spunandu-i ca i-au cumparat mai multe tipuri de ciocolata, fursecuri si jeleuri. Blondul a inceput sa sara in sus, multumindu-le si spunand ca sunt un bou, in timp ce arata cu degetul spre mine.
L-am tras aproape de mine, lasandu-mi buzele la una din urechile sale. I-am muscat lobul si apoi l-am lins, soptindu-i :
- Si tu esti un copil mic si prost. Am spus eu, plecand din incaperea aceea.
Cum spuneam, am nevoie de liniste. Si desii imi face placere sa-l enervez pe Strif' acum nu am chef deloc, dar stiu sigur; ceea ce i-am spus, l-a enervat peste masura.
[Imagine: tumblr_mfcg2sBNaZ1rnbh24o3_r1_500_large.gif]
Boys love.

#8
Ceau! <3
Yu a intrat într-o stare profundă de melancolie, cu toate acestea nu prea am simţit tristeţea care la cuprins. Oricum îmi place totuşi că ai spus mai multe detalii legate de acele, câteva momente frumoase pe care le-a petrecut împreună cu fata blondă.
Să fi mai atentă pe viitor pentru că ai făcut multe repetiţii pe la început şi în ritmul în care erau puse, a devenit enervant.
Atitudinea lui Yu faţă de Strif` este una destul de degajată (scuzaţi cacofonia cu acel de-de) şi mie mi se pare că lui Yu îi cam place prea mult să-l tachineze pe colegul său. Mârr.
Nu prea ştiu ce să spun, îmi place în mare, dar puteai dinamiza mai mult şcenele, cât de simple ar părea ele.

Succes!

#9
Trec si eu abia acum pe aici desi am citit capitolul acum cateva zile, dar atunci aveam o stare proasta si m-am enervat rau cand am citit capitolul. Desi acum nu mai am motive, tot cred ca, caracterul pe care i l-ai creat lui Strif' este foarte, foarte exagerat de copilaros
avand in vedere ca este un fic, iar tu ai libertatea de a alege ce si cum in el, nu voi mai zice nimic legat de asta. Dar, totusi, uita-te la cateva filmulete cu el inafara concertelor / videoclipurilor, la interviuri sau simple momente 'Bizarre' pentru a observa ceva mai bine cum e el defapt, nu cum l-ai 'creat' ca pe un copil de 11 ani (zic 11 caci sormea mai mica atat are si se comporta asemanator).
Altceva nu prea as avea de zis, in general, la ficurile cu Cinema Bizarre urmaresc cu atentie coracterul blondului si sunt foarte 'orgolioasa' cu asta asa ca bafta!
PS.: Inca astept ca originalitatea ficului sa ma loveasca in plin!

#10
Scuzati-mi intarzierea :D. Am avut ceva de rezolvat, dar se pare ca acum mi-a venit si cheful. Sper sa va placa nextul si spor la citit.





[center] Capitolul 3
Strify P.o.v [/center]



Dupa 3 ani...



- Ceva nautati? intreb.
- Nu. Tot asa e.
- Mai e ceva de facut?
Ezita putin cu raspunsul.
- Eu zic, sa asteptam pana diseara. Daca nu se trezeste il deconectam. Imi pare rau.
Barbatul inalt, putin carunt cu privirea castanie m-a prins intr-o imbratisare ce avea sa-mi transmita parerile de rau, insa nu ma ajuta cu nimic.
Daca persoana care doarme de 3 ani in patul asta nenorocit nu-si revine, nu o sa mai am chef de nimic si voi disparea. Da. Voi disparea fara sa anunt pe nimeni si nu ma voi mai intoarce. Doctorul mi-a da drumul si mi-a zambit trist. Nu i-am intors gestul, ci m-am intors catre Yu. Fata frumoasa si comportamentul vulcanic, acum imi lipseau enorm. Imi e dor sa ma cert cu el si sa ma oftice. Mi-e dor de absolut tot.
Mi-am indreptat pasii spre geam. Am aruncat o privire lipsita de interes si l-am observat pe Kiro, cum patrunde in cladire. Peisajul era bolnavicios. Adica, cine ar pune un spital langa o fabrica, care polueaza neincetat. Un pacient are nevoie de aer curat si de odihna...
Briza usoara de primavara ma lovii lin peste fata, precum o palma luata de la un copil. Petalele florilor din copaci se mai aventurau si-si luau zborul, ajungand pe pamant unde aveau sa dispara definitiv. Oamenii se plimbau sau mai bine spus, grabeau pasul la servici pentru a aduce un venit in casa...
- Strify... doctorul mi-a zis..
- Stiu ce-a zis doctorul. I-am taiat-o repede, insa neintorcandu-ma spre el. Si la naiba! am continuat.
- Strif, stiu ca este greu... dar, au trecut 3 ani. Nu ai obosit sa speri? spuse pe un ton trist.
M-am intors catre Kiro si l-am privit asa cum o faceam cand eram suparat. Era imbracat intr-o pereche de blugi albi acompaniatii de un tricou la fel. In picioare purta tenesii negri si la gat, la gat avea lantisorul de la Yu...
- Nu am obosit sa sper, Kiro. Eu stiu ca Yu poate sa revina printre noi. Am spus sigur, desii inauntrul meu ma indoiam, inca speram sa fie asa cum zic eu.
- Si ceilalti? Unde sunt? am intrebat mentinandu-mi aceelasi ton jos.
- Pai trebuie sa ajunga si ei imediat. Strif' uita-te la mine, stiu ca Yu' a fost in trupa cu noi...
- Si inca este. L-am intrerupt.
- Si inca este pana va parasii lumea asta, dar, toti se duc. Tu crezi ca pe mine nu ma doare Strif'? Ma doare enorm sa-mi stiu aici prietenul pe patul lui de...
S-a oprit. In incapere si-au facut aparitia Romeo si Shin. Romeo era imbracat in negru total, iar Shin intr-un albastru intunecat. Purtau la gat un lant de argint, cu o inima si o cheita.
- Strif' am aflat ce-a zis doctorul...
- Stiu ce-a zis doctorul la naiba! Am ridicat tonul.
- Nu trebuie sa te enervezi, vroiam doar sa-ti spunem. Crezi ca, daca tipi la cineva o sa-si revina? Iti spun eu ca nu... Mi-a spus Romeo, dar Shin a preluat discutia.
- Lasa-l sa-si descarce furia. Sincer, si eu as vrea sa mi-o descarc, cumva. Nu concep o trupa, o viata fara Yu. Spuse, plecandu-si privirea in pamant.
- Nu va mai tot certati pe aici! Este un spital si trebuie sa fie liniste. Spuse Kiro.
- Ma fut pe el spital! Daca era unul de calitate, cu doctori buni in el ni-l inapoiau pe Yu! Spusese Shin.
Shin are dreptate. Mereu a fost si va fi un tip inteligent in ochii mei. I-am atins umarul cu mana si i-am soptit un 'multumesc' apoi am parasit incaperea. Simt nevoia sa ma plimb, sa observ lucruri pe care nu le-am observat pana acum. Am nevoie de o consolare. Il vreau pe Yu, inapoi...
Cu fiecare pas facut eram mai aproape de iesire.
Si aveam si locul perfect in care sa ma duc. Camera lui Yu. Probabil ca acolo voi gasi pozele pe care nici in ruptul capului nu a vrut sa mi le arate. Pozele cu noi de la mare. Deja imi imaginez ce superb am iesit. Am suras. Vreau sa dau timpul inapoi, ca sa nu se fi intamplat tragedia asta...
Am iesit insfarsit afara. Acum nu se mai simte mirosul acela de medicamente. Mi-am zarit motorul si m-am suit pe el, dar nu inainte de a-mi pune casca. E destul de caldut afara... nu se poate sa se duca acum, cand trebuie sa vina ziua lui. Nu vreau sa se intample asta.
Am pornit in viteza, reusiind sa speriu o batranica, ce se afla langa mine. Vantul incerca sa ma impinga de pe motor, parca dar este doar imaginatia mea bolnava.
Ocoleam masinile intr-un mod periculos ca si un cascador, experimentat. Cu alte cuvinte imi riscam viata. M-am ridicat intr-o roata si am sarit cu tot cu motor pe spatele dubitei, ce se afla in fata mea.
- Da-te jos nenorocitule! Striga conductorul. O sa te dau pe mana politiei! O sa vezi tu! Insa, nu i-am raspuns si am sarit in fata vehicolului sau.
Mi-am continuat drumul, tot cu asemenea de intamplarii. Era distractiv, insa... lipsea Yu.
Cand eram amandoi impreuna cu motoarele, eram spaima tuturor soferilor. Mie unul imi place sa cant, sa dansez, dar ador la nebunie sa fac asemenea de scheme. Viata are nevoie si de adrenalina si-n plus, e bine cand ai un motor la tine.
Scapi de fanii infocati cu usurinta. Am ajuns. Mi-am lasat 'baiatu' parcat in fata si am inaintat. Am intrat, iar intr-o secunda m-am aflat in camera lui Yu.
Am inceput sa-i 'scormonesc' prin lucruri si am gasit ceea ce cautam. Un album de mult uitat, de pe vremea cand aveam 18 ani.
Albumul detinea un praf 'magnific'. Era cel putin de doua degete. Am suflat, iar apoi am tusit.
- Vai Yu!
L-am deschis si m-am uitat peste toate pozele, insa, doar una mi-a atras atentia in special. Eram eu cu Yu si brunetul ma tinea strans intr-o imbratisare.
Am scos poza din invelis si am strans-o la piept. Mi-am inchis ochii, amintirile doborandu-ma.
- Am nevoie de tine! am spus, constiient ca nu este nimeni care sa ma auda.
Am mai privit odata fotografia si mi-am pus-o in buzunarul pantalonilor. Am aranjat totul exact cum a fost si am vrut sa plec, dar a inceput sa-mi sune telefonul.
- Alo?
- Strif, Yu a...
[Imagine: tumblr_mfcg2sBNaZ1rnbh24o3_r1_500_large.gif]
Boys love.




Utilizatori care citesc acest subiect:
1 Vizitator(i)