Nu ești un membru încă? Înregistrează-te acum!
Creează un cont nou  

[Yaoi] Clover

#1
Bun asa cum am spus ieri am venit cu noul fic yaoi. Ce va avea special? Pai nu va fi doar un cuplu in acest fic, ci trei asa ca aveti grija sa nu va incurcati in relatii [ca eu una deja sunt zapacita *laughs*]

Varsta minima: 18 ani
Gen: yaoi
Limba: romana
Observatii cu privire la continut: -
Tipul de comentariu solicitat: critica avansata

Capitolul 1

Ren:

Sunetul armei se facu auzit, iar in urma lui se prabusi inert la picioarele mele corpul tradatorului de Garry. Sangele sau incepuse sa se apropie de adidasii negru cu alb pe care ii purtam, asa ca m-am dat cu un pas in spate. Am facut un semn din cap catre cei doi asistenti ai mei sa termine de curatat in jur. Pasii mei apasati rezonau in intreaga parcare subterana dand un aer solitar acestei seri de toamna. Uram sa-mi petrec timpul liber alergand dupa vreun aiurit de tradator ce imi incurca mie planurile. Ce-i drept, am o placere sadica de a-i extermina deoarece au indraznit sa actioneze impotriva mea, in loc sa fie recunoscatori ca le sunt un sef bun si ca i-am primit in mafie. De, lumea umana este plina de idioti asa ca asteptarile trebuie sa fie medii. Am urcat in bugatti-ul meu negru trantind portiera din reflex. Cred ca sunt prea stresat. M-am privit in oglinda retrovizoare si am realizat ca parul meu castaniu era in toate partile de parca mi-as fi bagat degetele in priza. Am trecut cu mana prin el aranjandu-l cat de cat, in timp ce ochii mei de un caprui-ciocolatiu priveau vigilenti parcarea sa nu carecumva sa apara vreun acolit al nemernicului ucis adineaori. Lumina neoanelor din parcare imi scoteau in evidenta pielea usor bronzata, ce in bataia lor parea alba ca varul. Am calcat acceleratia saturandu-ma sa stau acolo si am iesit din parcare. Luminile semafoarelor, felinarelor si al farurilor pareau benzi colorate prin intuneric la ce viteza aveam, insa nu-mi pasa. O luasem pe strazile laturalnice ale Tokioului asa ca nici politia nu avea treaba cu mine in aceasta seara. Am parcat in spatele blocului meu la locul obisnuit, apoi cu o apasare de buton al cheilor masinii, aceasta se blocase si isi pornise alarma. Am intrat in bloc mergand la lift si chemandu-l. In timp ce asteptam am inceput sa butonez un telefon plictisit. Sunetul usilor ce se deschid mi-au captat atentia asa ca am urcat in lift apasand butonul etajului zece. Odata ajuns in fata usii de mahon a apartamentului am deschis usa, insa nici bine nu apuc sa intru ca una dintre damele mele de companie imi sari de gat, aproape lasandu-ma fara aer.
- Lilith, stai dracului la locul tau!
Spun iritat, indepartand-o pe tanara ce parea de nouasprezece ani maxim si de fapt chiar atat avea, fiind cu cinci ani mai mica decat mine. Bineinteles, pentru mine timpul sau viata sunt relative avand in vedere ca sunt un demon, dar asta era alta poveste. Parul verde-crud al fetei era prins intr-o coada ce se misca de colo-colo deoarece zapacita nu avea stare. Ochii ei de un verde-smarald ma priveau incantati de parca era un copil ce tocmai vede o plasa cu dulciuri. Am analizat imbracamintea ei si am ajuns la concluzia ca nu avea deloc gusturi la ceea ce inseamna asortare sau moda. Purta un fel de vesta alba, iar in fata unde trebuia sa vina sutienul avea cateva dungi verzi de aceeasi culoare cu esarfa ce o inconjura. Purta o pereche de pantaloni scurti albi, iar pe sub ei colanti de un verde-neon ce ii ajungeau deasupra genunchiului. In jurul acestora era o bucata de material ce parea o fusta, aceasta fiind de aceeasi culoare precum esarfa, adica verde-crud. Toata costumatia era oarecum completata de adidasii ei de un galben deschis, in concluzie mi se face rau. Cel putin adidasii aia erau de interior asa ca nu-mi murdareste parchetul, eu insa prefer sa raman in sosete sau cu picioarele goale. Am pasit pe parchet indreptandu-ma spre living. Am intrat in camera spatioasa si bine luminata ai carei pereti aveau culoarea oceanului dand un aer rece incaperii, la fel si parchetul negru. Mobila ce avea aceleasi combinatii de culori pastra seriozitatea camerei dandu-i de asemenea si un aer luxuriant. Pe canapeaua din piele statea cealalta dama de companie, adica Yomu alaturi de pustiul ce avea acelasi rol precum cele doua fete- sa ma satisfaca. Yomu purta un kimono nipon de culoare albastru cu alb, insa nu era lung ci era transformat intr-un fel de rochita pana deasupra genunghiului, picioarele ei fiind acoperite de ciorapi lungi de un albastru inchis. Parul argintiu al tinerei de douazeci de ani era prins cu o fundita neagra ce ii scotea in evidenta ochii verzulii foarte deschisi ce dadeau impresia unui galben atunci cand priveai in lumina. Aceaasi ochi ce dadeau senzatia de galben ii apartineau lui Takashi- tanarul de aceeasi varsta cu Lilith- acesta avand un fel de nuanta de caprui foarte deschis ce se asorta perfect cu parul sau blond inchis. Acesta purta un kimono albastru spre negru, iar in jur o esarfa foarte larga si lunga aceasta fiind rosie. M-am trantit pe canapea intre cei doi, iar Lilith care tocmai venise a adus patru pahare de vin rosu pe care le-a lasat pe masuta de sticla din fata canapelei, iar ea s-a asezat pe un fotoliu din acelasi material precum canapeaua.
- Deci, ce ati facut voi trei astazi? Intreb din lipsa de ocupatie in timp ce luasem unul dintre paharele de cristal cu picior si il dusesem la gura gustand din lichidul rosu.
- V-am asteptat, Ren-sama.
Aud vocea calma precum un susur de parau al argintiei. Desii eram obosit aveam chef sa ma distrez putin. Trebuia sa recunosc ca-mi placea mai mult baiatul in pat decat cele doua fete deoarece ele nu reuseau sa ma satisfaca in caz ca erau singure, iar de la un timp ma saturasem de ele, in timp ce pustiul parca era mai bun pe zi ce trecea. Mi-am pus mana pe dupa gatul lui sorbind inca din paharul cu vin.
- Ren-sama, ce doriti sa faceti asta seara? Intreba vesela si plina de viata Lilith.
- Am chef de Takashi, iar voi doua ar fi cazul sa faceti un show destul de interesant cat sa va acord un suficient.
Am spus plictisit sorbind din pahar. Cele doua facusera ochii mari de parca le-as fi spus sa se arunce de pe balcon. Se pare ca aveau nevoie de lamuriri la propozitia mea de adineaori.
- Vad ca nu va duce capul... Lasati-o balta, mi-ati stricat cheful. Takashi, misca!
Spun calm ridicandu-ma de pe canapea si lasand paharul pe masa. L-am tras pe baiat dupa mine, trecand prin hol si ajungand in camera mea. O incapere imensa predominata de culoarea albastru inchis precum cerul noptii prezenta pe pereti, iar pe jos negru, nonculoare ce invaluia si mobilerul camerei. L-am aruncat practic pe Takashi pe patul cu baldachin din mijlocul camerei inchizand usa in urma mea. Speram doar sa nu ma plictisesc rapid din cauza oboselii...
[Imagine: semnatura_zps4673586a.png]
"You don't give people hope...You take it away..."
My yaoi blog ^.^

#2
Owww fic nou! *heartbeat*
Cu ce sa incep, cu ce sa incep? Hmmm, pai o sa incep prin a spune ca tot acest capitol a fost prin de o descriere interioara, vestimentara si chiar si asa a fost ok, caci pana la urma ai dorit sa scoti in evidenta locul unde Ren locuia. Totusi te-ai cam lungit, oricum mi-a placut foarte mult prima parte din capitol, atunci cand ucide el pe Garry, ai descris frumos inceputul asa - palpitant caci alt cuvant nu gasesc ca sa incadreze totul.
M-a amuzat foarte mult faza cu vestimentatia tipei cu parul verde, chiar caraghios s-a imbracat dar foarte adorabila descrierea, mi-a dat de inteles ca e mai inocenta, dar nu intreba de ce. --"
Takashi asta oare are sa fie alesul? (de parca as vorbii de un viitor rege, dar stii la ce ma refer) Voi afla pe parcurs ma multe, cu toate ca dorinta lui Ren de al avea imi cam confirma anumite argumente.
Ca si incheiere pot spune ca ai lucrat impecabil, daca nu ma insel ai avut o greseala - o virgula pusa anapoda, acum nu mai stiu daca mai ai alte greseli, chiar am citit cu pofta si nu am fost atenta la alte aspecte.

Astept nextul, succes si multa inspiratie! <3

#3
Pentru ca tot timpul te plangi ca la tine nu ajung cu commuri... Am ajuns. (acum s-o vezi ca-mi sare in brate de fericire)
Tu ai cerut tip de comentariu avansat si o sa-ti spun ce NU mi-a placut: descrierea aia seaca a vestimentatiei (desi cea a fetei a fost amuzanta a fost prea amanuntita si pur si simplu ma plictiseste), prima faza... Dar la primul paragraf nu mi-a placut o singura chestie care pur si simplu m-a zgariat pe creier: "Sangele sau incepuse sa se apropie de adidasii negru cu alb pe care ii purtam". Parerea mea e ca puteai descrie muuult mai frumos, artistic si captivant cum acel om isi da ultima suflare. Asta e singurul lucru care nu mi-a placut deloc in tot capitolul. Si altceva (ti-am mai spus de asta) este lungimea capitolelor. Eu le vreau mai mari, caci imi place si cand imi place vreau mai mult. :o3
Acum sa trecem si la partea pozitiva, daca pot sa-i spun asa. Ideea abia astept sa vad cum o dezvolti mai ales ca stiu ce ma asteapta. :X Si tipu' asta pare seme rau, so... Good job. He's so badass and I love it. Aw, and that uke, Takashi is so... UKE!! <3 I love him. :X
Imi place extreeem de mult cum ai descris casa si cum arata tototada si faptul ca te-ai concentrat asupra mai multor detalii si personaje si totusi nu m-ai ametit. Ai un defect; acela de a te pierde in detalii aparent nefolositoare. Noi intelegem ca tu vezi imbracamintea completa, dar gandeste-te ca intr-un film nu vezi imbracamintea decat daca regizorul doreste sa puna accent pe acea tinuta. Sa stiu ce culoare aveau adidasii lui seme asta nu cred ca interesa atat de tare pe cat ma interesa sa vad scena macabra a mortii sau sa stiu la perfectie cum e imbracata Lilith (nume cunoscut :-?) aia cand puteai spune pur si simplu combinatia de culori si mai degraba parerea personajului din prisma caruia povestesti despre vulgaritatea fetei. Cred ca ai inteles... Intradevar, din imbracaminte poti vedea anumite trasaturi ale personajelor dar nu cred ca din culori sau felul in care sunt asezate pe corp.
Trecand peste pentru ca stiu ca ai inteles, dintre toate personajele imi place mult argintia, Yomu, parca. Si neaparat ukele ce e un dulce. Semele mai putin pentru ca inca imi lasa impresia de tip plictisit cu bani. Nu place la mine genul asta de seme. Sper ca in continuare sa faci capitolele mai lungi (desi stiu ca nu voi vedea eu asa ceva) si multa inspiratie.
Spor la scris si te-am pupat dulce, scumpete. ByE!! ^.^
Nando  mo kimi no moto e...
No matter how many times it will be, I will go back to you
[Imagine: 346l2lx.jpg]

#4
Multumesc pentru comentarii si critica. Am adus next-ul so, hope you like it!

Ren:

- Ren-sama, sunteti nervos?
Ma intreba confuz baiatul cand trantisem practic usa. M-am apropiat de pat si l-am prins de kimono, ridicandu-la la nivelul meu si am spus calm:
- Nu este problema ta daca sunt nervos sau nu, stii preabine ce ai de facut.
Acesta se conforma si astfel cand i-am eliberat materialul acesta si-l desfacuse ramanand doar in boxeri in fata mea. Ca de obicei incepuse sa-mi desfaca nasturii camasii sarutandu-ma pe gat ca o mica provocare. L-am impins pe suprafata patului si m-am pus peste el incepand sa-mi plimb limba peste gatul lui, facandu-l sa scoata gemete infundate. Ajutat de mainile lui mi-am dat jos camasa continuand sa-i sarut gatul, apoi coborand pe piept si prinzandu-i sfarcurile intre buzele si dintii mei sugandu-i-le si stangandu-i-le usor, acompaniat fiind de gemetele dulci ale celui de sub mine. Am coborat cu saruturile pana la baza boxerilor pe care i-am eliminat folosindu-mi doar dintii in timp ce mainile mele scapau de pantalonii de pe trupul meu. Am aruncat materialul naiba stie pe unde prin camera si am revenit asupra baiatului. Acesta se rotise in asa fel incat sa fie deasupra mea si cibirase in zona acea sesibila trecand cu mana peste material pana ce hotarase sa-l dea jos. Gura sa imi cuprinse barbatia, mai intai lingandu-mi capul, apoi o luase cu totul in gura facandu-ma sa scot gemete de placere. Mainile lui imi masau testiculele facandu-ma sa simt si mai multa placere. Trebuia sa recunosc ca pustanul era destul de priceput. Cand am ajuns suficient de excitat scapase si el de boxeri si isi pozitionase amicul meu la intrarea in el, lasandu-se incet in jos pana ce eram cu totul in el. Si-a apropiat buzele de ale mele in speranta ca am sa-l sarut, dar a facut o greseala amarnica. I-am carpit o palma si am spus rece:
- Eu nu sarut curve infecte!
M-am rostogolit, el ajungand sub mine si am iesit pentru putin din el aducandu-l cu burta pe suprafata patului patrunzandu-l rapid. Am auzit micul sau scancet de durere, insa nu m-a interesat. Am inceput sa ma misc brutal, animalic si cu viteza doar ca sa fiu satisfacut indeajuns. Auzeam gemetele sale de durere si usoarele scancete, insa dupa ceva timp incepuse sa se simta bine, iar asta o puteam spune dupa gemetele de placere pe care incepuse sa le scoata acompaniate de tipete din cauza placerii ce pentru el devenise prea mare. Am continuat sa ma misc in felul ala, patrunzandu-l din ce in ce mai adanc pana ce in urma unui geamat lung si a urletului sau am ajuns la apogeu amandoi. Am parasit trupul sau, lasandu-l sa cada pe suprafata patului, iar eu ma asezasem langa el acoperindu-ne cu plapuma si adormind.

Razele soarelui de toamna patrundea prin fereastra deschisa facandu-ma sa il injur pe ala care nu a tras jaluzelele. Mi-am deschis ochii cascand somnoros si m-am ridicat din pat observand ca pustanul se carase deja. Am luat cateva haine la intamplare pe mine si dupa toaleta de dimineata am mers in bucatarie. Yomu se pare ca deja ma astepta cu cafeaua. M-am asezat la masa, iar fata imi pusese ceasca in fata alaturi de o farfurie cu un ou ochi si sunca prajita, un castron cu salata si un cos cu paine feliata. Ea se asezase langa mine privindu-ma atent in timp ce mancam si imi savuram cafeaua. Nu stiu de ce, dar uneori imi venea sa-i pocnesc pe cei trei din cauza holbatului intens la mine. Dupa micul dejun "sub lupa" as putea spune m-am imbracat in hainele de birou si am mers la asa-zisa firma. Am avut noroc sa prind sosele destul de libere astfel nu mi-am facut nervi in drum catre cladirea pe care o detin. Am coborat din masina si am blocat-o ca de obicei de la chei urcand in birou. Secretara mea deja ma astepta cu un teanc de documente peste care sa ma uit. M-am trantit in scaunul negru rotativ si am inceput sa ma uit peste hartii in timp ce fumam o tigare. Bataia in usa a camerei m-a facut sa tresar, apoi am spus un banal "Intra". Pe usa se infatisase un vechi si bun prieten de-al meu- Dante. Parul sau argintiu si lung era lasat liber incadrand perfect ochii sai albastrii deschisi si chipul sau oval.
- Salut, Ren.
Imi spuse la fel de zambaret ca de obicei si asezandu-se in fata biroului pe unul din scaunele de lemn tapitate.
- Sa inteleg ca ai vreo treaba urgenta de nici nu ma suni, nici nu vi acasa sa ma vezi ci la birou.
- Logic. Stii ca aseara ai scapat de Garry... Ei bine va trebui sa scapi de o intreaga companie de data asta si numai din vina lui. Directorul Fei Long de la compania chinezeasca din acest oras are informatii despre compania ta procurate de la acel tradator.
- Si sa inteleg ca va trebui doar sa elmin directorul... Asta va fi usor...
- Sau il poti face sa sufere putin, apoi sa-l ucizi.
- Ce propui?
- Are un fiu nelegitim, Noctis Kazumi. Daca ii elimini fiul o sa-l faci sa fie putin in agonie inainte de moarte. Am auzit ca tine mult la el.
- Da... Sa elimin...
Pacat ca Dante nu se gandea si la alte variante decat ucisul. Daca pustiul ala arata bine as putea chiar sa ma distrez putin cu el ca doar eram un mare fan al acestor lucruri.
- Bine asa. Ne vedem maine la ora trei vino si adu-mi date despre pustan si tatal lui.
- Maine nu pot nicium sa plec de acasa. Logodnica fratelui meu s-a intors si parintii mi-au spus sa fiu acolo ca sa o intampin alaturi de fratele meu, iar daca nu merg ciripitoarea aia o sa ma dea in vileag.
- Atunci... Nu te deranjeaza vizita mea, nu?
- Deloc. Putem vorbi in biroul din casa mea. Deci asa ramane.
Se ridicase de pe scaun si se indrepta pe usa iesind nu inainte de a spuse un simplu "Pa!". Am continuat sa fumez tigarea si sa ma uit pe acele documente. Distractia abia a inceput
[Imagine: semnatura_zps4673586a.png]
"You don't give people hope...You take it away..."
My yaoi blog ^.^

#5
Heyaa, Zmeurica. Din nou eu. Pentru inceput as putea spune ca imi place idee. Ren pare genul tipului dur, nemilos, dependent de sex si alte distractii. Poate e el seme-le? (sau ma insel). Oricum, imi place atitudinea lui de baiat ce te da gata. Cel putin asta am vazut eu. Mm, imi pare rau intr-un fel pentru baiatul ce i-a ajuns in asternut. L-a palmuit doar pentru cutezanta sa. Hmmm si totusi, atitudinea lui ma atrage muult. Naratiunea, descrierea si dialogul sunt toate bune. Am vazut cateva greseli de tastare si parca o virgula pusa unde nu trebuie(stai linistita eu am probleme mai mari cu virgulele ._.'') dar, in rest e ok. Din ultimele vorbe ale don'sorului Ren, am inteles ca o sa inceapa 'distractia'. Sa fie acest fiu nelegitim al acelui director, Kazumi, cel care o sa-i puna 'capac', barbatului? Astept nerabdatoare urmatorul capitol. Chiar pare genul meu de fic! Spor la scris. Kissez.
[Imagine: tumblr_mfcg2sBNaZ1rnbh24o3_r1_500_large.gif]
Boys love.

#6
Ceau, ceau! Nextul in sfarsit.
----
(06-08-2012, 12:40 PM)Zmeurica A scris: Acesta se conforma si astfel cand i-am eliberat materialul acesta si-l desfacuse ramanand doar in boxeri in fata mea.
`Ok, aceasta propozitie mi se pare cam ciudat scrisa, nu era mai bine asa: "Acesta se conforma si cand i-am eliberat materialul, acesta si desface si ramane doar in boxeri in fata mea."
cibirase - coborase.
sesibila - sensibila
* inainte de "ci" se pune virgula

Ok, cam astea ar fi greselile pe care le-am zarit, dar pe langa dansele ar mai fi si cele in care nu ai inceput de la capat unele propozitii. Insa asta se poate corecta, daca citesti cu voce tare, dar in mare parte daca stii ca urmeaza o alta idee, trebuie sa o iei de la capat.
Oricum, deja am o idee legata de ce va urma sa se petreaca, dar nu spun nimic.
Capitolul a fost destul de interesant, cu toate ca partea cea 'fierbinte' - o numesc asa- putea fi si mai bine descrisa, mai bine detaliata si alea alea. Insa nu esti obligata sa faci asta, este ficul tau faci ceea ce droresti din el, eu mi-am exprimat punctul de vedere. Dar cum bine stii, e loc de ceva si mai spectaculos si stiu ca esti in stare de multe scumpa mea. *hug*
Cu adevarat lucrurile se vor amplifica in urmatoarele capitole, asa ca succes si astept nextul!

#7
Heya. Tot am promis ca trec pe la ficul tau si asa am sa fac. Deci sa incep corectarea - ras malefic. Inainte sa trec pe la descriere si restul, vreau sa spun ca ai mari probleme cu virgulele alea, batele cucu sa le bata. Ti-am spus si pe mess ca ai probleme cu virgule, iti spun si acum. Poate de aceea ai preferat din cauza virgulelor, calea stiintei. Whatever, deci, in afara de virgule, cam atat ar fi. La descriere ai ceva de lucrat, fiindca unele scene puteai sa le descri mult mai bine. Ca si exemplu, scena de hentai de la inceputul capitolului, pe care ai fi putut sa o descri mai amanuntit, ca ce simte Ren, cand si-a potolit pofta carnala cu acel pusti, ce parere are despre pusti ce practica asemenea meseri si etc. De asemenea, fiindca scri la persoana I, poti descrie mai usor starile interioare, asta daca Ren are asa ceva. Naratiunea este buna, iar dialogul este alcatuit cum trebuie si imi place cum il faci. Sa vedem, am vorbit despre virgule, dialog, naratiune, descriere si mai ramane tanti actiune. As putea spune, ca actiunea decurge lent, din primele doua capitole si sa nu dai cu batul in balta - faca de criminal psihopat.
Te-as ruga sa corectezi capitolele inainte de postare, asta daca vrei si astept nextul.
P.S. Na, ti-am dat coment, ca plangeai dupa el.
[Imagine: opus.jpg?t=1332600540]
If I can't move Heaven, I'll raise Hell... - Sebastian Morgenstern (The mortal instruments)
Perfect enemyMy fan fic blog[Imagine: chibi_4003.gif]Yo man, chibi Manu^.^

#8
Multumesc mult pentru comentarii, sper sa va placa si urmatorul capitol. DIn cate puteti observa, aici se schimba naratorul ^^

Ryou POV:
Sunetul alarmei telefonului ma facuse sa injur printre dinti melodia si sa iau micul aparat dand cu el de podea. Am auzit-o pe cea de langa mine cum se intinde si cu vocea-i pitigaiata imi urase buna dimineata.
- Da, neata si tie Camille. Vezi cum faci sa dispari din peisaj ca astazi imi revine logodnica.
- Ah, prostovanca aia... Chiar nu inteleg de ce o suporti, dar ma rog nu e treaba mea. Atunci te-am lasat, iubitule.
Imi spuse, iar in urma unui sarut scurt se ridicase din pat asa goala cum era si incepuse sa-si adune hainele ce erau imprastiate pe parchetul camerei mele. Fata plecase dupa un dus scurt, iar atunci eu am hotarat sa ma ridic din asternuturi. Mergand mai lent ca un melc si cifulindu-mi parul cascand, am ajuns in fata oglinzii de la baie. Frizura mea ce statea in toate partile, cearcanele din jurul ochilor albastrii precum parul si fata ce era putin mai palida decat ar fi trebuit sa fie denotau clar faptul ca in ultima saptamana frecventasem mult prea multe cluburi, dar cui ii pasa? Logodit fiind cu o tipa pe care nici macar nu o suport, din afaceri pentru tata am dreptul sa merg unde am chef si cu cine am chef atat timp cat aiurita aia nu afla. De ce oare trebuia sa revina azi din Paris? Nu putea pur si simplu sa-si vada de treaba acolo poate pentru... Totdeauna? Cu gandurile astea mi-am terminat si toaleta de dimineata si am revenit in camera deschizandu-mi dulapul si incepand sa ma imbrac pentru ca eram dezbracat si era si logic dupa noaptea pe care am avut-o alaturi de Camille. Nu aveam sentimente pentru ea, dar era buna la pat asa ca o foloseam pana urma sa ma satur. Cascand inca somnoros si pescuindu-mi telefonul de jos, iesind din camera si parcurgand holul am coborat agale scarile in spirala ale vilei in care locuiam. Nu aveam o problema cu faptul ca locuiam cu fratele meu, avand in vedere ca stabilisem ca el va avea etajul doi, eu etajul unu, iar parterul al amandurora, problema venea acum cand va trebui sa-mi impart etajul cu javra aia ordinara pe care cred ca o si omor pana la urma. Ca de obicei am intrat in sala de mese in stil gotic unde bucatareasa deja imi adusese mancarea. M-am asezat pe un scaun incepand sa mananc linistit cand soneria telefonului imi distrase atentia. Era fratele meu.
- Ce e, Dante? intreb pe acelasi ton total plictisit.
- Vezi ca azi ajung acasa alaturi de un amic pentru ca am treaba cu el asa ca asigura-te ca proasta aia nu se apuca sa faca scandal ca altfel tata ne arde pe amandoi.
- Adica? Ce vrei sa spui de fapt? Stii ca sunt cam greu de cap dimineata.
- Vreau sa spun sa te porti frumos cu ea chiar daca simti ca vrei sa o faci sa zboare pe geam.
- O sa incerc, dar nu promit nimic. Am spus calm inchizand telefonul fara sa astept replica lui Dante.
Nu am apucat sa termin de mancat caci soneria de la usa urmata de o voce pitigaiata ce denota nervozitate deja ma faceau sa vreau sa vars. M-am indreptat spre locul de unde se auzea galagia si am avut "placerea" sa o vad pe logodnica mea plantata in mijlocul holului cu o sumedenie de bagaje pe care saracul majordom va avea sa le care caci eu unul nu ma ating de nimic. Fata isi trecuse mana prin parul saten deschis, ce batea usor spre argintiu si lung pana la gat, privindu-ma cu ochii de un albastru-azuriu foarte vesela, avand obrajii usor inrositi. Da, ceea ce uram mai tare era faptul ca tipei ii placea de mine, insa daca nu-i cantam in struna isi folosea caracterul de vulpe sau mai bine zis curva ca sa obtina ceea ce vrea. Cand bagajele i-au fost duse sus ea se trantise pe canapea incepand sa-si dea drumul la gura:
- Deci, Ryou ce ai facut cat timp eu am fost plecata? Imi spuse fluturandu-si genele rapid.
M-am futut cu tot ce misca, as fi raspuns insa nu puteam sa-i spun asa ceva.
- Mai nimic...
- Pun pariu ca fara mine te plictisesti!
- Sigur, Inko, sigur ma plictisesc...
Am spus usor ironic, insa fata era prea proasta sa se prinda asa ca doar imi luase propozitia precum un fel de aprobare. Cand soneria se auzise din nou tot ce am putut gandi a fost: salvat de clopotel! M-am ridicat de pe fotoliu si urgent m-am indreptat spre usa fara sa-l las pe majordom sa deschida.In casa a intrat fratele meu alaturi de un barbat destul de inalt si bine facut. Acesta ma privi zambitor, iar eu il fixam intrebator pe Dante.
- Ryou, el este Ren, Ren fratele meu, Ryou.
- Incantat sa te cunosc. Am spus calm, zambind.
- De asemenea. Imi raspunde in acelasi mod politicos satenul.
- Noi avem treaba, deci tu ai grija de...
- De tarfa ordinara stupida si idioata? Am intrebat cat sa ma auda doar el si Ren.
- Exact. Imi raspunse vesel fratele meu, apoi se indrepta catre biroul sau alaturi de musafir.
Neavand alta solutie pasii mei s-au indreptat spre living unde Inko se uita la Tv. M-am asezat langa ea incepand sa privesc emisiunea de comedie pe care o alesese. Sincer eram cel mai plictisit om din lume si as fi dat orice ca sa dispara ea, dar din pacate nu voi avea norocul. Unde esti libertate?
[Imagine: semnatura_zps4673586a.png]
"You don't give people hope...You take it away..."
My yaoi blog ^.^

#9
Am o intrebare: word-ul ti-a mancat din pagini cand ai scris sau a fost lenea de vina? E scuuurt capitolul. Nu ma asteptam sa intreaca "standardele", dar abia ma obisnuisem cu atmosfera. :o3
Don't like it. Si, in rest, cred ca a fost destul de ok. I mean, ar fi fost frumos sa pui si ceea ce cred eu ca urmeaza (referindu-ma la Ryou si Ren), dar e in regula. Va mai trebui sa mai astept o luna pana sa aflu ce si cum cu personajele. Egoisto~
Neah, de comentat nu prea am ce sa critic pentru ca a fost capitol "intermediar", but putea fi mai lung. (Da, am o problema! Probleme?)
Well~ Cam asta ar fi. Felicitari pentru capitol si tine-o tot asa. Doar ca mai redu din timpul de postare. Spor al scris si multa inspiratie. ^_^
Nando  mo kimi no moto e...
No matter how many times it will be, I will go back to you
[Imagine: 346l2lx.jpg]

#10
Multumesc mult pentru comm si scuzati pentru intarziere. Scoala a inceput sa-mi manance pe bucati timpul liber. Sper sa va placa si acest capitol ^.^

Capitolul 4

Allen:
- Pentru a suta oara iti repet ca nu am ce cauta acolo! Urlu catre varul meu ce continua cu disperare sa imi ceara sa revin printre ingerii "puri", ca voi fi iertat si totul se va rezolva.
- Allen, stii prea bine ca nu a fost vina ta, de ce insisti sa ramai izgonit? Ochii sai de smarald- ca ai mei- ma priveau cu mila si regret, insa nu ma deranja. Eram oaia neagra a familiei, toti o stiau, un inger decazut, dar care nu are nici cea mai mica intentie de a ajunge printre ceilalti.
- Haruto, sunt constient de faptul ca esti cu adevarat disperat sa ma intorc, ai face orice pentru asta, dar nu se va intampla, pricepe odata pentru totdeauna! Tonul imi era calm, insa rece si distant, deja ma saturasem de discursurile lui interminabile despre cum totul ar putea sa redevina asa cum era.
- Faci cum vrei, dar n-am sa renunt atat de usor, verisoare. Voi ramane pe Pamant, batandu-te la cap pana ce te vei hotari sa faci cum zic.
O capusa in grija mea, vai ce grozav. Mi-am ridicat o spranceana intrebator privindu-l atent, analizandu-l parca pentru a-i vedea determinarea, iar spre oroarea mea se pare ca vorbea serios, nu se va da batut cu una, cu doua.
- Ma provoci... Interesant, sper ca ai o eternitate la dispozitie pentru ca atat iti va lua sa ma faci sa misc un deget spre... Calea cea drepta... Spun ironic incepand sa rad cand mi-am auzit propriile-mi cuvinte. Auzi la mine, calea cea dreapta, ma mir ca nu ma rostogolesc pe jos de ras.
- Stai linistit, am la dispozitie timpul necesar. Imi replica scurt si fara sa arate ca micuta mea ironie i-ar fi provocat vreun amuzament. Imi intoarse spatele, deschizandu-si aripile ce pareau parca de fulg, fiind un alb pur pe care parca iti doreai sa il atingi, parasind locul in care ne intalnisem in doar cateva secunde aruncand in urma un simplu Ne mai vedem.
Am inceput sa-mi tarasc picioarele practic catre casa. Eram satul de tot si toate. Nu intelegeam de ce aceasta vointa de fier a lui Haruto, nu am fost niciodata printre cei mai buni, insa poate ca el este cel care are o inima mult prea mare, in fond a fost primul ce a stiut ca nu era vina mea, cel ce m-a crezut fara sa-i pese de privirile dezaprobatoare ce-mi erau aruncate. Intr-un fel stiam ca-i sunt dator, numai ca de data asta nu o sa platesc acest ajutor cum vrea el, intoarcerea mea ar fi atras toata ura celorlalti asupra mea si asupra lui, de ceilalti din familie nu-mi pasa. Imi deschisesem aripile negre, lucioase, asemeni unui penaj de corb, la fel de moale precum puful. Aveam noroc caci locul in care am ales sa imi revad varul era foarte larg, astfel nu am avut niciunul problema spatiului inainte de a incerca sa ne ridicam de pe pamant. Am simtit o micuta picatura de apa pe fata, iar cand mi-am ridicat chipul am realizat ca cerul tocmai devenise gri- sau era asa de ceva vreme, doar ca nu am bagat in seama- acum incepand sa ploua cu galeata. Pot spune ca am cel mai mare ghinion. Am fost neovoit sa-mi restrang aripile deoarece nu puteam sa zbor in felul asta. Trecand prin fata unui magazin de moda am realizat in geamul acestuia ca aratam chiar jalnic- ud tot, parul negru precum taciunele stand lipit practic de cap, ochelarii avand rama atat de uda incat nici nu mai vedeam bine prin ea, iar pielea alba se completa perfect in tabloul portretului meu in caz ca as fi fost vreun mort viu. Mi i-am dat jos, aruncandu-i la intamplare prin buzunarul puloverului ce-l purtam. Daca nu era tricoul albastru de sub acesta, ce sa se vada deoarece lasasem fermoarul deschis, ai fi zis ca vin de la vreo inmormantare, blugii si jerseul fiindu-mi negre. Mi-am trecut plictisit mana prin par oftand usor nervos. Imi placea ploaia, era chiar superba, insa nu cand ma uda pana la piele si imi impiedica zborul. Am ajuns suficient de repede acasa, iubita mea sarindu-mi la gat, fara sa-i pese daca isi transforma hainele in burete imbibat cu apa. Lumea spunea ca ne completam foarte bine, avand in vedere ca si ea avea parul de culoare neagra- foarte lung dupa parerea mea- iar in afara ochilor albastrii-cobalt si a buzelor usor rosiatice nu o deosebea alt aspect.
- Cat ma bucur ca ai venit! Am pregatit masa, sper ca-ti place friptura si vinul rosu, cat despre desert avem tiramisu!
- Multumesc, Ame, sincer nu stiu ce m-as face fara tine.
Mi-am lipit buzele de ale pentru un scurt moment, zambindu-i cald. Ea era intotdeauna o alinare pentru mine si desii imi era doar o iubita se comporta ca o sotie. Intotdeauna imi gatea, facea curatenie, se ocupa de casa, imi ridica moralul cand era la pamant si niciodata nu imi reprosa nimic.
- Nu trebuie sa imi multumesti, iubitule. Stii ca fac totul pentru tine. Acum, mergi de te schimba, gaina plouata!
- Da, bine, mama demon! Spun chicotind alaturi de ea. Am avut mare noroc ca am dat peste cineva care nu era om, exact ca si mine. Fata isi freca nasul de al meu in joaca, apoi cu inca un mic sarut am urcat scarile mergand in camera mea si punand pe mine o camasa albastra, pantaloni largi de trening si o alta pereche de boxeri negrii, dupa care m-am indreptat spre bucatarie, asezandu-ma la masa ce era deja pusa.
- Pofta buna. Imi ura ca de obicei cu zambetul pe buze, incepand sa manance. Linistea s-a asternut destul de repede peste cina dand senzatia de calm si pace care ar trebui sa se regaseasca in orice casa dupa o zi de munca. Cand terminasem am hotarat sa o ajut, incepand sa strang masa, in timp ce ea se ocupa cu spalatul vaselor. Cam nazdravan din fire am prins-o prin spate, incolacindu-mi mainile in jurul taliei ei si o sarutam usor pe gat. Aceasta isi lasase capul pe spate, sprijinindu-l de umarul meu drept si scotea cateva gemete infundate de placere.
- Chef de nebunii, Allen? Imi spuse surazand, oprind apa de la chiuveta, intorcandu-se spre mine si prinzandu-si mainile in jurul gatului meu, acaparandu-mi buzele intr-un sarut. Mi-am trecut limba peste buzele ei moi, cercand permisiunea de a-i cerceta lacasul cald, ea permitandu-mi sa fac asta imediat. Limbile noastre continuau acel dans lubric in timp ce o ghidam catre canapeaua din sufragerie. O lasasem usor pe suprafata moale, reluandu-mi saruturile pe pielea fina a gatului ei, adaugand cateva muscaturi usoare, facand-o sa-mi incante auzul cu sunetele de placere. Daca ma intorceam la ei, urma sa pierd si aceasta parte frumoasa de viata deoarece legea lor indica foarte clar ca nu ai voie sa treci mai departe decat cu persoana care iti va fi alaturi pe veci- da sigur, iar eu am sa fiu prost si o sa respect. Nu vreau sa ma schimb, nu vreau sa parasesc aceasta viata, imi este foarte bine ca inger decazut...
[Imagine: semnatura_zps4673586a.png]
"You don't give people hope...You take it away..."
My yaoi blog ^.^




Utilizatori care citesc acest subiect:
1 Vizitator(i)


This forum uses Lukasz Tkacz MyBB addons.