Nu ești un membru încă? Înregistrează-te acum!
Creează un cont nou  

[Terminat] Sharingan si timpul [+18 YAOI]

#1
Nu detin nici un personaj din manga/anime-ul Naruto si nu fac profit de pe urma lui.


[center]Capitolul 1[/center]


Stateam dupa magazinul de Dango, uitandu-ma atent la cei care intrau si ieseau, asteptand-o pe Tsunade sa apara. Unde este? Nu intelege ca ma expun unui risc foarte mare, daca ma intalnesc cu ea tocmai in afara satului, dar si in interior era destul de riscant. Aud niste voci si ma afund si mai tare in umbra, ajutat si de prostia aia de pelerina, ce eram nevoit sa o port.
- E aici doamna Hokage! Striga un glas si ma uit in sus, ramand masca.
Pe acoperisul magazinului statea un tanar ce nu parea sa aibe mai mult de nouasprezece ani, dar si pe aia multi. Parul il avea blond sau o culoare deschisa, ce ii atingea umeri si in fata avea o suvita foarte subtire impletita si prinsa cu niste bilute speciale. Pe frunte avea bandana cu insemnul frunzei, iar intr-o ureche puteam vedea casca de la comunicator. Sari de pe acoperis aterizand in fata mea, foarte usor si silentios, incat ma facu sa cred ca am surzit pe moment. Il studiez din cap pana in picioare si raman suprins ca era imbracat tot in negru, ca avea doar teaca de Shuriken la el si ca hainele erau fixate pe el, cu catarame, ce aveau mici compartimente. Prea mici, pentru a intra acolo pergamente subtiri sau ceva de genu. Acum am vazut ca avea parul alb, ce ii atingea usor umeri si cativa tepi in spate, semn ca parul il avea taiat in trepte si arata taiat cu kunai-ul sau cutitul si nu cu foarfeca.
- Deci tu esti vestitul Itachi Uchiha, spuse el, punandu-si mainile in sold si cercetandu-ma foarte atent.
Atunci am observat ca la mana stanga, avea manusa pana sus, acoperindu-i intreaga mana si apoi mi-am dat seama ca manusa era mica si ce ii acoperea intregul brat era maneca. Mana dreapta o avea acoperita doar pana la cot si pe manusa avea acelasi catarame si curele cu mici compartimente. Daca ma uit mai bine, intreaga lui tinuta era alcatuita pentru un singur scop: viteza. De ce spun asta, fiindca purta sandalele Ninja de vara si in picioare avea niste protectoare foarte ciudate. Aceste protectoare acopereau fluierul piciorului si laba, lasand la iveala degetele si calcaiul.
Tanarul veni foarte aproape de mine si ma privi in ochi - care acum ii aveam negri - si acum puteam vedea strani ochi ce ii avea. Un albastru pe langa pupila si spre margine, dadeau spre violet, incat iti dadea impresia ca vedea prin tine. In timp ce il priveam, mi s-a activat Sharingan-ul singur si am rosit usor in obraji, ca el era prea aproape de mine, incat lumea ar crede ca ne sarutam, cea ce nu era adevarat. Baiatul se indeparta de mine multumit si isi duse doua degete la gat si ce am crezut initial ca e o curea, era comunicatorul.
- El este, spuse pe un ton plin de sine. I-am vazut Sharingan-ul si este singur asa cum ati stabilit Godaime, mai spuse si apoi astepta cateva minute, ascultand instructiunile. Daca vrei sa vorbesti cu Godaime urmeaza-ma dar inainte de asta, da-ti jos prostia aia de pelerina, ca arati ca un clov cu ea, mi se adresa pe un ton mai putin copilaros, decat cu cel care raporta, gasirea mea.
- Sa inteleg ca tu esti cel care ma va duce la Hokage, dar unde este ea? Il intreb pe putin, dupa ce i-am dat pelerina lui. Cine esti tu? Il mai intreb, cand am pornit amandoi spre padure.
Ma privi o data ganditor, tuguindu-si buzele si apoi imi spuse ca el este Geninul din aceasta misiune, alaturi de alti doi, au rolul de a ma escorta la Godaime si de a o proteja pe femeie. Genin? Tsunade a venit protejata de trei Genini? A innebunit de tot? Ridic din umeri si incepu sa il studiez mai bine pe albicios. In afara ca avea corpul subtire si cu muschi puternici, dar se vedeau discret prin haine, as putea spune un singur lucru despre el. Corpul sau este facut in asa fel incat sa poata sa prinda viteza mare, sa se strecoare prin spati aparent imposibile pentru restul si mai are forta fizica destul de mare. Ma uit la picioarele sale si acum imi dau seama ca acele aparatori, erau un fel de incaltari, menite pentru a mari viteza, fiindca peste gamba erau trei benzi negre, ce faceau parte din aparatoare.
Oftez si il intreb pe baiat, pe cine are sensei. El a raspuns simplu si la obiect: pe nimeni. Cum vine asta? Un Genin trebuie sa aibe un Jonnin ce sa ii poarte de grija si sa il invete jutsuri noi. Poate ca Lady Tsunade ii este sensei si tanarul nu vrea sa se mandreasca cu asta.
- Au, aud glasul sau si atunci mi-am dat seama ca am intrat in el, fiindca eram prins in ganduri. Am ajuns si numai visa, imi spuse si privesc peste umarul sau.
Pe terasa cabanei de patrula a shinobilor din Satul Frunza, statea Tsunade, imbracata normal si citea ceva, in timp ce un porcusor cu o vesta pe el, era urmarit de un caine mare. Cand ma vazu, blonda imi zambi binevoitor si imi indica sa ma asez in fata ei. Cand trec pe langa pusti, acesta ma prinde de incheietura maini si imi spuse sa stau nemiscat. Raman asa, dar imi era putin greu, sa stau in echilibru cu un picior in aer. Simt cum imi desprinse teaca Shuriken de pe picior si imi lua gentuta de la spate. Imi mai dadu un ocol si imi spuse ca sunt liber sa ma duc la locul indicat de femeie. Ma asez in fata ei si imi plec putin capul respectos. Chiar daca eram un fugar, totusi merita respectul meu foarte mult, pentru tot ce a realizat pana acum.
Tsunade ii sopti albiciosului ceva si el ma privi putin ganditor, apoi pleca de pe terasa, punandu-mi pelerina pe balustrada. M-am uitat la el si am constatat ca la spate avea doar gentuta mea cu provizi si sub ea atarna teaca mea Shuriken. El striga pe altcineva din clanul Inuzuka si apoi ala isi lua cainele si au plecat de acolo.
- E o comoara la casa omului, dar cu punctoalitatea mai are de lucrat, spuse femeia si ofta.
- Cine este el? Cel care m-a adus? Intreb calm si curios, punandu-mi coatele pe masa si impletindu-mi degetele, pentru a arata ca nu am nici o arma ascunsa.
- Anki? Intreba si eu aprob din cap, chiar daca in viata mea nu am auzit de el sau de acest nume. E cineva foarte pretion pentru sat. Am vut sa nu il iau, dar e incapatanat ca si Naruto, poate chiar mai mult. E mai mare cu trei ani decat Uzumaki, imi spuse, confirmand ceva.
Baiatul avea nouasprezece ani, fiindca era cu trei ani mai mic decat mine - aveam douazeci si unu de ani - si Uzumaki era de aceasi varsta ca si fratemiu.
- Chiar e Genin? Adica totusi, sunt un ninja periculos cu un kekkei-genkai foarte letal si..., m-am oprit cand blonda incepu sa rada zgomotos.
- Scuze, scuze, dar Itachi te asigur, ca ai un kekkei-genkai periculos, dar nu la fel de mortal cum il are Anki, imi spuse cu mana la gura, pentru a-si masca zambetul de superioritate, ca eu ramas uimit. Timpul e mereu de partea lui, imi spuse, zambindu-mi intelegatoare.
Ma uit la ea, incercand sa determin daca a innebunit cu adevarat sau vrea doar sa isi bata joc de mine.
- Perimetul e asigurat Godaime! Il aud pe Anki cum spuse din spatele meu.
Ce?! Cum a ajuns acolo si eu nu l-am simtit sau vazut? Imi intorc capul si il vad cum spatea cu antebratele pe balustrada si cu barbia pe ele, privindu-ma amuzat, fiindca eu eram uimit peste limita normalului.
- Enkin? Intreb eu nesigur, pronuntand numele unui clan, de mult apus in Suna, ce se zvonea ca timpul era mereu de partea lor.
Nu era posibil, fiindca tot clanul Enkin a fost distrus de al patrulea Kazekage, cand eram eu mic, de frica ca sa nu se intoarca impotriva lui si sa il ucida. Inghit in sec. Nimanui nu ii placea sa aibe un dusman, ce era foarte bun prieten cu timpul, incat il poate controla cum doreste sau sa apara de nicaieri, te ucide si dispare la fel de repede. Se zvonea ca Madara s-ar fi luptat cu cineva din acest clan si nici cu Sharingan-ul sau, nu a putut tine pasul cu oponentul sau. Care era cu adevarat kekkei-genkai-ul lor?...
[Imagine: opus.jpg?t=1332600540]
If I can't move Heaven, I'll raise Hell... - Sebastian Morgenstern (The mortal instruments)
Perfect enemyMy fan fic blog[Imagine: chibi_4003.gif]Yo man, chibi Manu^.^

#2
Am aterizat si pe la ficul pissului meu! :X

Corectura:


Capitolul 1


Stateam dupa magazinul de Dango, uitandu-ma atent la cei care intrau si ieseau, asteptand-o pe Tsunade sa apara. Unde este? Nu intelege ca ma expun unui risc foarte mare (fara virgula) daca ma intalnesc cu ea tocmai in afara satului? Dar si in interior era destul de riscant. Aud niste voci si ma afund si mai tare in umbra, ajutat si de prostia aia de pelerina (fara virgula) ce eram nevoit sa o port.
- E aici,(virgula,Vocativ) doamna Hokage! Striga un glas si ma uit in sus, ramand masca.
Pe acoperisul magazinului statea un tanar ce nu parea sa aibe mai mult de nouasprezece ani, dar si pe aia multi. Parul il avea blond sau o culoare deschisa, ce ii atingea umeri si in fata avea o suvita foarte subtire, impletita si prinsa cu niste bilute speciale. Pe frunte avea bandana cu insemnul frunzei, iar intr-o ureche puteam vedea casca de la comunicator. Sari de pe acoperis, aterizand in fata mea (fara virgula) foarte usor si silentios, incat ma facu sa cred ca am surzit pe moment. Il studiez din cap pana in picioare si raman suprins ca era imbracat tot in negru, ca avea doar teaca de Shuriken la el si ca hainele erau fixate pe el (fara virgula) cu catarame (fara virgula) ce aveau mici compartimente. Prea mici (fara virgula) pentru a intra acolo pergamente subtiri sau ceva de genu. Acum am vazut ca avea parul alb (fara virgula) ce ii atingea usor umeri si cativa tepi in spate, semn ca parul il avea taiat in trepte si arata taiat cu kunai-ul sau cutitul si nu cu foarfeca.
- Deci tu esti vestitul Itachi Uchiha, spuse el (fara virgula) punandu-si mainile in sold si cercetandu-ma foarte atent.
Atunci am observat ca la mana stanga (fara virgula) avea manusa pana sus, acoperindu-i intreaga mana si apoi mi-am dat seama ca manusa era mica si ca ce ii acoperea intregul brat era maneca. Mana dreapta o avea acoperita doar pana la cot si pe manusa avea acelasi catarame si curele cu mici compartimente. Daca ma uit mai bine, intreaga lui tinuta era alcatuita pentru un singur scop: viteza. De ce spun asta? Fiindca purta sandalele Ninja de vara si in picioare avea niste protectoare foarte ciudate. Aceste protectoare acopereau fluierul piciorului si laba, lasand la iveala degetele si calcaiul.
Tanarul veni foarte aproape de mine si ma privi in ochi - care acum ii aveam negri - si acum puteam vedea stranii ochi ce ii avea. Un albastru pe langa pupila si spre margine (fara virgula) dadeau spre violet, incat iti dadea impresia ca vedea prin tine. In timp ce il priveam (fara virgula) mi s-a activat Sharingan-ul singur si am rosit usor in obraji, ca el era prea aproape de mine, incat lumea ar crede ca ne sarutam, ceea ce nu era adevarat. Baiatul se indeparta de mine multumit si isi duse doua degete la gat si ce am crezut initial ca e o curea (fara virgula) era comunicatorul.
- El este, spuse pe un ton plin de sine. I-am vazut Sharingan-ul si este singur, asa cum ati stabilit, (Vocativ) Godaime, mai spuse si apoi astepta cateva minute, ascultand instructiunile. Daca vrei sa vorbesti cu Godaime urmeaza-ma, dar inainte de asta (fara virgula) da-ti jos prostia aia de pelerina, ca arati ca un clov cu ea, mi se adresa pe un ton mai putin copilaros (fara virgula) decat cu cel care raporta (fara virgula) gasirea mea.
- Sa inteleg ca tu esti cel care ma va duce la Hokage, dar unde este ea? il intreb pe putin (fara virgula) dupa ce i-am dat pelerina lui. Cine esti tu? il mai intreb, cand am pornit amandoi spre padure.
Ma privi o data ganditor, tuguindu-si buzele si apoi imi spuse ca el este Geninul din aceasta misiune, alaturi de alti doi, careau rolul de a ma escorta la Godaime si de a o proteja pe femeie. Genin? Tsunade a venit protejata de trei Genini? A innebunit de tot? Ridic din umeri si incepu sa il studiez mai bine pe albicios. In afara ca avea corpul subtire si cu muschi puternici, dar se vedeau discret prin haine, as putea spune un singur lucru despre el: corpul sau este facut in asa fel incat sa poata sa prinda viteza mare, sa se strecoare prin spati aparent imposibile pentru restul si mai are forta fizica destul de mare. Ma uit la picioarele sale si acum imi dau seama ca acele aparatori (fara virgula) erau un fel de incaltari (fara virgula) menite pentru a mari viteza, fiindca peste gamba erau trei benzi negre (fara virgula) ce faceau parte din aparatoare.
Oftez si il intreb pe baiat (fara virgula) pe cine are sensei. El a raspuns simplu si la obiect: pe nimeni. Cum vine asta? Un Genin trebuie sa aibe un Jonnin ce sa ii poarte de grija si sa il invete jutsuri noi. Poate ca Lady Tsunade ii este sensei si tanarul nu vrea sa se mandreasca cu asta.
- Au! (interjectie) aud glasul sau si atunci mi-am dat seama ca am intrat in el, fiindca eram prins in ganduri. Am ajuns si numai visa, imi spuse si privesc peste umarul sau.
Pe terasa cabanei de patrula a shinobilor din Satul Frunza (fara virgula) statea Tsunade, imbracata normal,si citea ceva, in timp ce un porcusor cu o vesta pe el (fara virgula) era urmarit de un caine mare. Cand ma vazu, blonda imi zambi binevoitor si imi indica sa ma asez in fata ei. Cand trec pe langa pusti, acesta ma prinde de incheietura maini si imi spuse sa stau nemiscat. Raman asa, dar imi era putin greu (fara virgula) sa stau in echilibru cu un picior in aer. Simt cum imi desprinse teaca Shuriken de pe picior si imi lua gentuta de la spate. Imi mai dadu un ocol si imi spuse ca sunt liber sa ma duc la locul indicat de femeie. Ma asez in fata ei si imi plec putin capul respectos. Chiar daca eram un fugar, totusi merita respectul meu foarte mult (fara virgula) pentru tot ce a realizat pana acum.
Tsunade ii sopti albiciosului ceva si el ma privi putin ganditor, apoi pleca de pe terasa, punandu-mi pelerina pe balustrada. M-am uitat la el si am constatat ca la spate avea doar gentuta mea cu provizi si sub ea atarna teaca mea Shuriken. El striga pe altcineva din clanul Inuzuka si apoi ala isi lua cainele si au plecat de acolo.
- E o comoara la casa omului, dar cu punctoalitatea (punctualitatea) mai are de lucrat, spuse femeia si ofta.
- Cine este el? Cel care m-a adus? Intreb calm si curios, punandu-mi coatele pe masa si impletindu-mi degetele (fara virgula) pentru a arata ca nu am nici o arma ascunsa.
- Anki? intreba si eu aprob din cap, chiar daca in viata mea nu am auzit de el sau de acest nume. E cineva foarte pretios pentru sat. Am vrut sa nu il iau, dar e incapatanat ca si Naruto, poate chiar mai mult. E mai mare cu trei ani decat Uzumaki, imi spuse (fara virgula) confirmand ceva.
Baiatul avea nouasprezece ani, fiindca era cu doi(!!!) ani mai mic decat mine - aveam douazeci si unu de ani - si Uzumaki era de aceasi varsta ca si frate-miu.
- Chiar e Genin? Adica totusi, sunt un ninja periculos cu un kekkei-genkai foarte letal si...(fara virgula) m-am oprit cand blonda incepu sa rada zgomotos.
- Scuze, scuze, dar, Itachi, te asigur (fara virgula) ca ai un kekkei-genkai periculos, dar nu la fel de mortal cum il are Anki. Imi spuse cu mana la gura (fara virgula) pentru a-si masca zambetul de superioritate, ca eu ramas uimit. Timpul e mereu de partea lui, imi spuse (fara virgula) zambindu-mi intelegatoare.
Ma uit la ea, incercand sa determin daca a innebunit cu adevarat sau vrea doar sa isi bata joc de mine.
- Perimetul e asigurat, Godaime! il aud pe Anki cum spuse din spatele meu.
Ce?! Cum a ajuns acolo si eu nu l-am simtit sau vazut? Imi intorc capul si il vad cum spatea cu antebratele pe balustrada si cu barbia pe ele, privindu-ma amuzat, fiindca eu eram uimit peste limita normalului.
- Enkin? Intreb eu nesigur, pronuntand numele unui clan (fara virgula) de mult apus in Suna (fara virgula) ce se zvonea ca timpul era mereu de partea lor.
Nu era posibil, fiindca tot clanul Enkin a fost distrus de al patrulea Kazekage (fara virgula) cand eram eu mic, de frica [fara ''ca''[/b]) sa nu se intoarca impotriva lui si sa il ucida. Inghit in sec. Nimanui nu ii placea sa aibe un dusman ([i]fara virgula) ce era foarte bun prieten cu timpul (fara virgula) incat il poate controla cum doreste sau sa apara de nicaieri, te ucide si dispare la fel de repede. Se zvonea ca Madara s-ar fi luptat cu cineva din acest clan si nici cu Sharingan-ul sau (fara virgula) nu a putut tine pasul cu oponentul sau. Care era cu adevarat kekkei-genkai-ul lor?...


Am terminat! 8
Probleme cu virgulele, dar care se vor indrepta cu timpulpupic
A fost un capitol super tare, iti trezeste interesul! 15 Abia astept sa vad ce se intampla in continuare cu Itachi si ceilalti! 15 [ Itachi 105 ]
Bafta la scris in continuare! :X
"Iadul e gol si toti diavolii sunt aici. " (W. Shakespeare)

Blog:
Codul Cuvintelor | L'art de L'amour

#3
Deci, deci, deci. Prima dată am crezut că e vorba de SasukexNaruto - cât voiam un fic desta 105. However, faptul că personajele principale nu sunt alea la care m-am aşteptat asta nu a însemnat că ţi-am lăsat ficul baltă.
Mai întâi, I am very disapointed. 46. I-ai stricat de tot personalitatea lui Itachi, citeam şi mă gândeam la cu o totul altă persoană. Să îţi dau acum şi dovezi mai concrete:
[...]si in picioare avea niste protectoare foarte ciudate.
Uhm, nu crezi că ai cam exagerat cu acel "foarte ciudate" ? Itachi a fost în Akatsuki, a colindat toate ţările şi tu spui că nişte sandale protectoare sunt ciudate pentru el? 40
- Au, aud glasul sau si atunci mi-am dat seama ca am intrat in el, fiindca eram prins in ganduri. Am ajuns si numai visa, imi spuse si privesc peste umarul sau.
Asta a fost cea mai dubioasă fază din tot ficul. Itachi cum l-ai descris tu aici, arată de parcă şi-ar fi lăsat garda jos, lucru care nu se întâmpla nici când era cu Sasuke. O.o
- Chiar e Genin? Adica totusi, sunt un ninja periculos cu un kekkei-genkai foarte letal si..., m-am oprit cand blonda incepu sa rada zgomotos.
Itachi n-ar spune niciodata, dar niciodata asta. 24 Tu îţi dai seama că astfel Itachi îi spune la ce este el mai bun în luptă? Îşi sapă groapa singur. 24
Aşa, trecând peste asta, ai foarte multe repetiţii şi nu prea stăpâneşti bine semnele de punctuaţie. Mă rog, bănuiesc că ţi le-a spus deja cineva, aşa că n-are rost să mă repet.
Also, ai făcut un fic cu un personaj mort. 24 Bravo, îmi place. 21
ÃŽn rest, nu mai am nimic de spus, vezi ce faci cu personalitatea lui Itachi.
[Imagine: asdsadfu.jpg]
Sank you, Valkyrja *hug*


#4
Ca sa fiu si eu cu mot > : ) am trecut pe la ficul minunatei mele Cireșe 15 sa va fie clar e cireșa mea dulce, doar a mea > : ) Cu aprobarea ei ;;] [doar ce am intrebat-o 8 - >]
Deci ai venit cu un nou fic : > la care eu trebuie sa comentez. [Desi pe zup nu prea am mai conetat -.-"] Pentru inceput imi place desi nu e stilul meu cel "yaoi" : D merge ... deci ai avut cateva greseli pe acolo, dar au fost corectate de @gabytsswh . Pai mi-a placut. Pentru inceput a fost dragut. Sa vedem in continuare.
Pai de abia astept sa pui nextu cirețică 15
Spor la scris hug

Capu'Chuu
Te iubesc la nebunie,
Tu esti inima mea pe vecie...pupicpupic:X:X

Imi amintesc...

Te-am cunoscut in zi de toamna
Cand totul m-i se parea pustiu
Si m-am indragostit de tine
Fara sa vreau,fara sa stiu.
Te aseman unui soare
Ce pluteste lin pe cer
Iar eu fiind intinsa mare
O singura raza-ti cer;
O raza plina de iubire
O vorba dulce si un sarut
Sa pastrez ca amintire
Tot ce-am trait sau am avut.
Iubirea noastra-i vantul
Ce adie oftand
Iar de ar fi sa nu mai bata
As mai avea un gand;
Sa fi tu fericit
Cu sau fara amintirea mea
Si eu...Oriunde as fi
Sa-ti pazesc dragostea!


[Imagine: normalanimegirlpic2093.jpg]
[/align]

#5
[center]Capitolul 2[/center]

Baiatul aproba din cap, in timp ce imi zambea amuzat, din cauza reactilor mele. Imi inchid gura, fiindca am ramas cu ea deschisa si il mai cercetez inca o data pe el. Acum ca statea serios, parea o felina, mai ales ca avea ochii usor alungiti si obligi, dandu-i aliura unei pisici. Imi facu cu ochiul si eu imi zambesc, mai mult ma instramb, fiindca eram destul de crispat, din cauza ce am aflat despre el.
- Itachi, am reflectat la cuvintele care le-ai scris pe pergamentul care mi l-ai trimis si am hotarat sa te primesc inapoi in sat, dar cateva conditi, imi atrase atentia femeia si imi intorc capul spre ea, chit ca simteam ochii baiatului cum imi privea ceafa, dandu-mi fiori in tot corpul.
- Ce fel de conditi? O intreb pe o voce pitigaiata de frica, fiindca ma puteam astepta la orice, dupa ce am luat toata vina asupra mea, mintind ca eu am ucis tot clanul.
- Prima e foarte simpla, vei locui alaturi de Anki si vei fi langa el, douazeci si patru din douazeci si patru de ore. O ti se para usor, dar nu e, fiindca il voi trimite in misiuni si tu trebuie sa mergi neinarmat si asa venim la a doua conditie. Pana consider ca esti pentru incredere deplina, nu pui mana pe arma...
- Dar Godaime, daca vine in misiuni cu mine si el este atacat? Numai prin jutsuri nu poti sa parezi tot, numai daca esti din clanul Hyuuga si aici vorbim de Uchiha. Nu e unul si acelasi clan, Lady Tsunade, o intrerupse Anki, lasandu-ma mut.
Pustiul ma stia de putin timp si deja imi ia apararea? O privesc pe blonda si aceasta ofta si apoi imi spuse ca doar cand viata mi-e pusa in pericol am voie sa folosesc un singur kunai, care il voi primi, inainte de a porni in misiune. Imi dau jos bandana cu insemnul frunzei taiat si o pun intre noi, apoi ii spun ca sunt in totalitate de acord cu toate conditile. Imi zambi multumita, apoi imi spuse ca e timpul ca eu sa cunosc noua casa si sa ma obisnuiesc cu baiatul. Ma ridic de la masa si tanarul lua pelerina mea de pe bara si o impatura frumos si o puse sub-brat. Imi facu semn sa il urmez si porni spre intrarea principala din satul, care l-am tradat din cauza iubiri de frate ce i-o purtam lui Sasuke.
Oftez zgomotos, iar Anki ma intreba de ce oftez, iar eu i-am trantit o minciuna de genu ca o sa fiu atacat, cum piciorul pe poarta, iar el izbucni in ras. Rasul sau suna ca niste clopotei in bataia vantului de primavara, cea ce imi placea sunetul lor, asta insemnand ca imi placea rasul baiatului. Imi spuse sa nu imi fac griji, ca ma va proteja el, fiindca Tsunade l-a pus sa imi fie ca un fel de sensei, asta insemnand sa ma si apere de alti. Ciudat, fiindca eu am ajuns Chiunin cand am fost facut si el e doar un Genin si ar trebui sa asculte de mine, dar acum nu sunt in pozitia favorabila sa comentez. Cand am intrat pe poarta, am asteptat sa sara pe mine cei doi Chiunini de la poarta, dar acestia s-au prefacut ca nu ma vad si, si-au vazut mai departe de conversatie si puteam pune pariu pe orice, ca se plangeau unul altuia de postul plicticos ce l-au primit. Oameni nu prea ma bagau in seama, iar Jonini imi aruncau priviri veninoase, dar se prefaceau calmi la vederea mea, parca nici nu as fi plecat vreodata din sat. Cand ne vazu tanarul Uzumaki, mormai ceva unui brunet si apoi veni spre noi, incercand sa il priveasca doar pe Anki si sa se prefaca ca eu sunt doar de ornament.
- Anki l-ai vazut pe Kiba? Il intreba blondul si albiciosul se prefacu ca se gandeste.
- Caut-o pe Tsunade si il gasesti, ii spuse si apoi ma apuca de antebrat si incepu sa ma traga dupa el.
- Hei! Unde e Baba Tsunade! Striga ala in gura mare, aproape de ma facu sa izbucnesc in ras, dar mi-am dus o mana la gura si rasul l-am preschimbat intr-o tuse seaca.
- Baba Uzumaki! Razbatu glasul lui Godaime pana la noi, cea ce il facu pe Enkin sa ofteze si sa isi dea ochii peste cap.
- Niciodata nu se invata minte, imi spuse si se opri in fata unui magazin ce vindea fructe, legume si plante medicinale.
Afara erau niste lazi cu fructe proaspete si deasupra lor erau cartonase, pe care scria pretul la kilogram. Aceste fructe erau la umbra si in fata se juca o fetita de vreo cinci anisori, cu paru alb ca neaua, prin intr-o funda rosie. Fetita era imbracata cu un tricou largut si niste pantalonasi, iar pe spate se vedea o semiluna argintie. Se juca cu o papusica din panza. Anki imi facu semn spre magazin si cand ne-am apropiat, fetita se ridica in picioare, ma ceceta, apoi se dadu in spate, pana cand se ciocni de vanzatoarea magazinului, care iesi sa vada ce se intampla.
- Mami, Anki a venit acasa cu baiatul ala cu ochi rosi, rosti fetita, tragandu-si mama de sortul usor murdar de la rosi.
- Tu esti Itachi, nu? Ma intreba si eu am aprobat din cap. Eu sunt Akane Enkin mama lui Anki si ea este Yune, fiica mea cea mica, se prezenta femeia zambindu-mi prietenos.
Ii zambesc la randul meu si fiul ei, ii spuse ca ma duce prin spate in casa si apoi ma apuca de mana de data asta. Avea degetele atat de calde si pielea catifelata, incat mi-ar fi placut sa o ating... Imi scutur capul, alugandu-mi gandurile perverse din minte, chiar daca imi placeau baieti, trebuia sa imi repet ca el nu este ca si mine. Era sa imi dau gramada, daca nu se intorcea si ma ajuta sa ma redresez. Mai mergem putin si apoi se opri in fata unei usi, ce se deschidea prin glisare si o deschise. Ne-am asezat pe podea, pentru a ne putea descalta si vad o gramada de incaltari tip Ninja. Unele mai mari, altele mai mici, cea ce imi arata ca erau mai multi membri ai clanului.
- Sunt ale fratilor mei gemeni mai mici, imi raspunse la intrebarea nerostita. E o singura familie Enkin existenta si tu stai de vorba cu unul dintre membri. Suntem sase membri ai clanului, fiindca restul a fost macelarit pe capete de Al patrulea Kazekage, imi spuse si eu am simtit ciudatul impuls sa il imbratisez.
Cand am vrut sa spun ceva, doi baieti de cel mult zece ani, aparura in spatele lui Anki si incercau sa il dea pe jos, dar atunci aparu un barbat, ce lua pe unul dintre baieti jos de pe fratele lor cel mai mare si apoi le spuse ca nu au terminat inca antrenamentul. Se pareau ca toti din clanul Enkin aveam parul alb si aliura de felina, dar Anki si mama lui erau singuri cu ochii albastri-violacei, fiindca tatal si ceilalti aveau ochii verzui-violaceu. Coridorul era lung si simplist, iar pe peretele vis-a-vis de scara ce ducea la etaj, se aflau cateva intrari in alte incaperi, fara usi. Anki urca scara si eu dupa el, parca as fi un catel dupa stapanul sau si apoi intra in camera sa.
Camera baiatului era mai mica decat a mea, cand am fost copil, cu pereti de culoarea mieri, cu un dulap pe ei, la geam, langa usa de la balcon avea biroul si dupa dulap, avea o saltea mare pentru doua persoane, cea ce insemna ca o sa dorm cu el?! Vreau sa protestez, dar incep sa tusesc destul de rau, incat am picat in genunchi. Prostia asta de raceala idioata, ce ma urmarea de vreo cinci luni, nu imi mai tracea. M-am saturat sa tusesc pana imi vars plamani din mine si apoi sa agonizez pana pot respira cat de cat bine.
Simt cum niste maini mi se asezara pe spate si atunci durerea incepu sa se micsoreze, in timp ce in mine se revarsa caldura, ca si cand as fi baut un ceai cald si bun la magazinul de Dango. Inchid ochii somnoros si auzeam pe fundal zumzetul ce era vocea lui Anki ce imi spunea ca am nevoie de odihna. Aprob pe un ton soptit si apoi ma scufund intr-un somn adanc si fara vise...
[Imagine: opus.jpg?t=1332600540]
If I can't move Heaven, I'll raise Hell... - Sebastian Morgenstern (The mortal instruments)
Perfect enemyMy fan fic blog[Imagine: chibi_4003.gif]Yo man, chibi Manu^.^

#6
@MusicxD: Anki e baiat O_O Cred

Revenim. Well multumesc ca m-ai anuntat de next. In mare parte mi-a placut dar sunt niste chestii la care ar mai trebui sa lucrezi. De exemplu la descriere. Nu zic ca nu exist... doamne fereste... fiindca e din plin dar as mai vrea sa mai descrii sentimentele. Ai descris ft bn locurile, infatisarea, actiunile si sentimentele dar puteai sa mai lucrezi la asta. La ce mai trebuie sa lucrezi... Exprimarea... sunt niste propozitii pe acolo care nu prea suna ft bine. De exemplu ai zis ca magazinul care vindea....ceva de genu. Magazinu vindea? Nu vanzatorul/vanzatoarea? Ma rog. S.a.m.d. Greseli de tastare am vazut dar nu sunt prea grave. Naratiunea e buna si ea, actiunea nu a fost grabita si dialogul nu mi s-a parut sec. So, astept next si nu uita sa ma anunti cand il pui. Buh Bye!
[Imagine: EnvYQ.png]

#7
Hei! hug Am venit si eu! \:d/
Corectura:

Capitolul 2

Baiatul aproba din cap, in timp ce imi zambea amuzat (fara virgula) din cauza reactilor mele. Imi inchid gura, fiindca am ramas cu ea deschisa si il mai cercetez inca o data pe el. Acum, ca statea serios, parea o felina, mai ales ca avea ochii usor alungiti si obligi, dandu-i aliura unei pisici. Imi facu cu ochiul si eu imi zambesc, mai mult ma instramb (stramb), fiindca eram destul de crispat (fara virgula) din cauza ce am aflat despre el.
- Itachi, am reflectat la cuvintele care le-ai scris pe pergamentul care mi l-ai trimis si am hotarat sa te primesc inapoi in sat, dar cu cateva conditi, imi atrase atentia femeia si imi intorc capul spre ea, chit ca simteam ochii baiatului cum imi privea ceafa, dandu-mi fiori in tot corpul.
- Ce fel de conditi? o intreb pe o voce pitigaiata de frica, fiindca ma puteam astepta la orice (fara virgula) dupa ce am luat toata vina asupra mea, mintind ca eu am ucis tot clanul.
- Prima e foarte simpla: vei locui alaturi de Anki si vei fi langa el (fara virgula) douazeci si patru din douazeci si patru de ore (fara ''de ore'' acum, e o repetitie suparatoare). O ti se para usor, dar nu e, fiindca il voi trimite in misiuni, tu trebuie sa mergi neinarmat si asa venim la a doua conditie. Pana consider ca esti pentru incredere deplina, nu pui mana pe arma...
- Dar, Godaime, daca vine in misiuni cu mine si el este atacat? Numai prin jutsuri nu poti sa parezi tot, numai daca esti din clanul Hyuuga si aici vorbim de Uchiha.
- Nu e unul si acelasi clan, Lady Tsunade, o intrerupse Anki, lasandu-ma mut.
Pustiul ma stia de putin timp si deja imi ia apararea? O privesc pe blonda si aceasta ofta si apoi imi spuse ca doar cand viata mi-e pusa in pericol am voie sa folosesc un singur kunai (fara virgula) care il voi primi, inainte de a porni in misiune. Imi dau jos bandana cu insemnul (semnul) frunzei taiat si o pun intre noi, apoi ii spun ca sunt in totalitate de acord cu toate conditile. Imi zambi multumita, apoi imi spuse ca e timpul ca eu sa cunosc noua casa si sa ma obisnuiesc cu baiatul. Ma ridic de la masa si tanarul lua pelerina mea de pe bara[]b,[/b]o impatura (impaturi) frumos si o puse sub brat. Imi facu semn sa il urmez si porni spre intrarea principala din satul (fara virgula) care l-am tradat din cauza iubiri[n]i de frate ce i-o purtam lui Sasuke.
Oftez zgomotos, iar Anki ma intreba de ce oftez, iar eu i-am trantit o minciuna de genul ca o sa fiu atacat, cum piciorul pe poarta, iar el izbucni in ras. Rasul sau suna ca niste clopotei in bataia vantului de primavara, ceea ce imi placea sunetul lor, (n-are inteles cu '' sunetul lor''), asta insemnand ca imi placea rasul baiatului. Imi spuse sa nu imi fac griji, ca ma va proteja el, fiindca Tsunade l-a pus sa imi fie ca un fel de sensei, asta insemnand sa ma si apere de altii. Ciudat, fiindca eu am ajuns Chiunin cand am fost facut, iarel e doar un Genin si ar trebui sa asculte de mine, dar acum nu sunt in pozitia favorabila sa comentez. Cand am intrat pe poarta, am asteptat sa sara pe mine cei doi Chiunini de la poarta, dar acestia s-au prefacut ca nu ma vad si (fara virgula) si-au vazut mai departe de conversatie Pteam pune pariu pe orice (fara virgula) ca se plangeau unul altuia de postul plicticos ce l-au primit. Oameni nu prea ma bagau in seama, iar Joninii imi aruncau priviri veninoase, dar se prefaceau calmi la vederea mea, parca nici nu as fi plecat vreodata din sat. Cand ne vazu, tanarul Uzumaki (fara virgula) mormai ceva unui brunet si apoi veni spre noi, incercand sa il priveasca doar pe Anki si sa se prefaca ( cacofonie, dar n-am nicio idee cum s-o remediez) ca eu sunt doar de ornament.
- Anki, l-ai vazut pe Kiba? il intreba blondul si albiciosul se prefacu ca se gandeste.
- Caut-o pe Tsunade si il gasesti, ii spuse, ( pt evitarea suparatoare a ''si''-ului[) apoi ma apuca de antebrat si incepu sa ma traga dupa el.
- Hei! Unde e Baba Tsunade! (? striga ala in gura mare, aproape de ma facu sa izbucnesc in ras, dar mi-am dus o mana la gura si rasul l-am preschimbat intr-o tuse seaca.
- Baba Uzumaki! eazbatu glasul lui Godaime pana la noi, ceea ce il facu pe Enkin sa ofteze si sa isi dea ochii peste cap.
- Niciodata nu se invata minte, imi spuse si se opri in fata unui magazin unde vindea fructe, legume si plante medicinale.
Afara erau niste lazi cu fructe proaspete si deasupra lor erau cartonase (fara virgula) pe care scria pretul la kilogram. Aceste fructe erau la umbra si in fata se juca o fetita de vreo cinci anisori, cu parul alb ca neaua, prins intr-o funda rosie. Fetita era imbracata cu un tricou largut si niste pantalonasi, iar pe spate se vedea o semiluna argintie. Se juca cu o papusica din panza. Anki imi facu semn spre magazin si cand ne-am apropiat, fetita se ridica in picioare, ma cerceta, apoi se dadu in spate, pana cand se ciocni de vanzatoarea magazinului, care iesi sa vada ce se intampla.
- Mami, Anki a venit acasa cu baiatul ala cu ochii rosii, rosti fetita, tragandu-si mama de sortul usor murdar de la rosii.
- Tu esti Itachi, nu? ma intreba si eu am aprobat din cap. Eu sunt Akane Enkin, mama lui Anki, si ea este Yune, fiica mea cea mica, se prezenta femeia zambindu-mi prietenos.
Ii zambesc la randul meu si fiul ei (fara virgula) ii spuse ca ma duce prin spate in casa si apoi ma apuca de mana de data asta. Avea degetele atat de calde si pielea catifelata (fara virgula) incat mi-ar fi placut sa o ating... Imi scutur capul, alugandu-mi gandurile perverse din minte. Chiar daca imi placeau baieti, trebuia sa imi repet ca el nu este ca si mine. Era sa imi dau gramada, daca nu se intorcea si ma ajuta sa ma redresez. Mai mergem putin si apoi se opri in fata unei usi (fara virgula) ce se deschidea prin glisare si o deschise. Ne-am asezat pe podea (fara virgula) pentru a ne putea descalta si vad o gramada de incaltari tip Ninja. Unele mai mari, altele mai mici, cea ce imi arata ca erau mai multi membri ai clanului.
- Sunt ale fratilor mei gemeni mai mici, imi raspunse la intrebarea nerostita. E o singura familie Enkin existenta si tu stai de vorba cu unul dintre membri. Suntem sase membri ai clanului, fiindca restul a fost macelarit pe capete de Al patrulea Kazekage, imi spuse si eu am simtit ciudatul impuls sa il imbratisez.
Cand am vrut sa spun ceva, doi baieti de cel mult zece ani (fara virgula) aparura in spatele lui Anki si incercau sa il dea pe jos, dar atunci aparu un barbat (fara virgula) ce lua pe unul dintre baieti jos de pe fratele lor cel mai mare si apoi le spuse ca nu au terminat inca antrenamentul. Se pareau ca toti din clanul Enkin aveam parul alb si aliura de felina, dar Anki si mama lui erau singuri cu ochii albastri-violacei, fiindca tatal si ceilalti aveau ochii verzui-violaceu. Coridorul era lung si simplist, iar pe peretele vis-a-vis ( acum se scrie simplu '' vizavi '') de scara ce ducea la etaj (fara virgula) se aflau cateva intrari in alte incaperi (fara virgula) fara usi. Anki urca scara si eu dupa el, parca as fi un catel dupa stapanul sau, si apoi intra in camera sa.
Camera baiatului era mai mica decat a mea, cand am fost copil, cu peretii de culoarea mierii, cu un dulap pe ei, la geam, langa usa de la balcon avea biroul si dupa dulap (fara virgula) avea o saltea mare pentru doua persoane, cea ce insemna ca o sa dorm cu el. Vreau sa protestez, dar incep sa tusesc destul de rau, incat am picat in genunchi. Prostia asta de raceala idioata (fara virgula) ce ma urmarea de vreo cinci luni (fara virgula) nu imi mai tracea. M-am saturat sa tusesc pana imi vars plamani din mine si apoi sa agonizez pana pot respira cat de cat bine.
Simt cum niste maini mi se asezara pe spate si atunci durerea incepu sa se micsoreze, in timp ce in mine se revarsa caldura, ca si cand as fi baut un ceai cald si bun la magazinul de Dango. Inchid ochii somnoros si auzeam pe fundal zumzetul ce era vocea lui Anki ce imi spunea ca am nevoie de odihna. Aprob pe un ton soptit si apoi ma scufund intr-un somn adanc si fara vise...


Bun, am terminat, ai aceleasi greseli la articole. Tot incerci sa faci fraze din propozitii, insa de multe ori nu esti atenta, nu pui virgulele corect si folosesti prea mult conjunctia '' si '', ceea ce nu e indicat. Virgulele continua sa iti creeze o problema...

Capitolul a fost dragut:X Uhm, lui Itachi ii plac baietii19
Abia astept 65
Bafta la scris! pupic
"Iadul e gol si toti diavolii sunt aici. " (W. Shakespeare)

Blog:
Codul Cuvintelor | L'art de L'amour

#8
Hey... buna.
Imi pare nespus de rau ca am ajuns asa tarziu, dar, sincer nu am avut timp.
Ma intreb: Cum de a reusit familia lui Anki sa scape de Kazekage cand ceilalti au fost macelariti?
Evident ca lui Itachi ii vine sa-l imbratiseze. Povestea vieti lui Anki ii aminteste de povestea sa. Se pare ca Itachi e foarte atent la detalii, de a observat culoarea pe care o are ochi lui Anki.
Imi place ca-l prezinti pe Itachi dintro alta perspectiva, nu numai din perspectiva tipului puternic, care are lumea la picioare. Ma bucur ca exista cineva pe lumea aceasta care-l poate domina.
Naruto ce are cu saracu baiat de nici nu-l saluta? E suparat pe el din cauza ca, in mare majoritate, e vina lui ca Sasuke a parasit satul?! Cred ca am nimerit-o.
Se pare ca Anki, pe langa ca are o putere impresionanta, mai e si medic ninja. Foarte interesant.
Eu astept next-ul si te pwp cat de dulce pot.
:bye: :bye:
!!! Priveste lumea in ochi si spune exact ceea ce gandesti, altfel esti doar o marioneta !!!

#9
Me is also here.
Uh46. Încă îmi păstrez opinia de la ultimul comentariu. Itachi al tău este încă un străin pentru mine 43.
First.
Citat: Aceste fructe erau la umbra si in fata se juca o fetita de vreo cinci anisori cu paru alb ca neaua, prin intr-o funda rosie. Fetita era imbracata cu un tricou largut si niste pantalonasi, iar pe spate se vedea o semiluna argintie. Se juca cu o papusica din panza.
Trecând peste "fetiţă", mai ai încă 4 cuvinte la diminutiv. C'mon. E vorba de Itachi43. Nici Sakura n-ar fi descris aşa 43.
Apoi, "Avea degetele atat de calde si pielea catifelata, incat mi-ar fi placut sa o ating...". Eşti abia la al doilea capitol, îl faci să pară clişeu21. Şi asta fără să mai vorbim de "imi spuse si eu am simtit ciudatul impuls sa il imbratisez". Nu cred că unul ca Itachi s-ar îndrăgosti aşa de primu' ninja super puternic care îi sare în cale, chiar daca îi plac sau nu bărbaţii o.O. Mai degraba l-ar vedea ca pe un rival or smth. Cel puţin în universul meu Itachi nu are nici o legătură cu "love at first sight" 43. Mă rog, şi la început, ai spus acolo că Itachi se temea de condiţiile lui Tsunade, care apropo, a acceptat cam repede oferta o.o, i mean, itachi e evil, a distrus clanu ăla, l-a macelarit, nu poate să-l primească aşa pur şi simplu. Condiţiile au fost ei bine... cam prost puse la punct [ce paradox 43].
Also, ai multe greşeli. Reciteşti după ce scrii?39
Cam atât. Nu ştiu, aştept să-l văd pe Itachi care apare în anime/manga.
[Imagine: asdsadfu.jpg]
Sank you, Valkyrja *hug*


#10
[center]Capitolul 3[/center]

- Fratioare se va face bine? Am auzit pe fundal o voce de copil mic.
- Momentan va fi bine, dar daca se va neglija cum a facut-o pana acum, pneumonia care o are se va agrava si va muri, aud o alta voce mai matura, cum explica.
Deschid ochii si clipesc pentru a ma obisnui cu lumina din camera si apoi il vad pe unul dintre gemeni, cum ma privea cu parere de rau, parca as fi pe moarte, in timp ce Anki cauta ceva intr-o geanta neagra, ce de obicei o aveau Medicul-Ninja din echipa. Baiatul il anunta pe albicios ca m-am trezit si imediat isi facu aparitia si fratele sau geaman. Chiar seamanau atat de bine, incat si parul il aveau taiat la fel si imbracati cu acelasi tip de haine si culori.
Fratele lor cel mare scoase o mica lanterna din geanta si apoi se apleca spre mine.
- Vreau sa vad doar daca cazatura ti-a afectat ceva, imi explica, dandu-mi de inteles, ca m-am lovit la cap, dar cand?
Aprinse lanterna si apoi atinti lumina ei in ochiul meu, iar pupila mi s-a contractat, apoi ma puse sa imi misc ochii dupa fascicolul de lumina si pe urma ma intreba cate degete imi arata. I-am spus ca trei si el stinse lanterna multumit.
- Anki, Itachi nu e nebun sau beat sa il pui sa iti ghiceasca cate degete ai in nas, spuse unul dintre gemete.
- Sau in dos, spuse celalalt si amandoi au inceput sa rada.
- Yary vezi ca ii spun mamei ca vorbesti murdar si sa iti spele gura cu sapun, spuse Anki, foarte calm si lua geanta si o puse intr-un alt dulap ce il avea in fata patului si il el, am putut vedea arme?!
- Yuri a fost, spuse Yary, arucand vina pe fratele sau geaman.
- Poate il prostiti pe tata sau pe mama, dar nu si pe mine, asa ca gura Yary sau te spun mamei, spuse sever fratele lor cel mare si gemeni scoasera limba la el si au iesit din camera.
Am chicotit amuzat si m-am ridicat in fund, atunci am observat ca eram pe saltea, invelit foarte bine si la spate aveam o patura din lana, groasa, moale si calda. Tanarul se intoarce spre mine si ma privea ganditor, apoi ma intreba de cand tusesc in halul acela si cum am capatat-o. Ii povestesc ca in baza din Satul Ploii e frig si ploua tot timpul si pana la iesirea din sat, eram uzi pana la piele si hainele se uscau pe noi. Cand auzi ofta si imi spuse ca am facut o pneumonie foarte frumoasa si daca nu o sa am grija de mine, as putea sa mor. Imi plec capul si incep sa imi privesc inelul ala idiot, ce l-am uitat sa il las la cretini aia, asa ca l-am scos de pe deget si l-am lasat sa cada si sa se rostogoleasca pe podea. Anki il observa si dupa ce lua un borcan cu crema, se apleca si il lua in mana privindu-l cu interes, apoi il puse pe birou, alaturi de lucrurile mele confiscate.
L-am intrebat curios daca cunoaste tehnici de vindecare si daca le-a invatat de la Tsunade, care era sensei-ul sau. Albiciosul se multumi doar sa imi zambeasca, cand isi dadu jos manusile - cea de pe mana dreapta a trebuit sa si-o da cu totul jos - si imi spuse ca toti din familia lui stiu tehnici de vindecare la care Tsunade nu se baga, iar gemeni, acum invatau cateva, facand practica cu tatal sau la spital. Dupa ce isi unse mainile cu crema ce era in borcan, ma ruga sa ma intind si sa imi ridic bluza pana la barbie. Am facut cum imi spuse, chiar daca il priveam speriat, ca nu stiam la ce sa ma astept din partea lui. Isi puse palmele pe bicepsi mei si pielea mi se facu de gaina, ca acea crema era rece, dar mirosea a menta cu lamaie. Deodata palmele i-au fost invaluite de o chakra verde, specifica doctorilor si medicilor din satelor ninja si imediat am simtit, cum plamani nu ma mai ardeau la fiecare respiratie. Il privesc atent la ce face si incerc sa imi activez Sharingan-ul, dar atunci am simtit o durere usoara la ochi, facandu-ma sa icnesc incet.
- Scuze Itachi, dar momentan fara Sharingan. Ti l-am blocat atunci cand ti l-am activat, imi spuse, zambindu-i vinovat.
Imi mijesc ochii si il apuc de bratul stang si il strang putin, in timp ce ii desfaceam cu cealalta mana, cataramele de la maneca bluzei sau maioului sau ce dracu purta. Baiatul nu facu nici un gest pentru a ma opri, ci parea concentrat pe pieptul meu, mai ales ca acea crema era bagata in interiorul meu, cu ajutorul puterilor sale de vindecator. Ii trag in sus maneca dupa ce am injurat printre dinti acele catarame idioate si raman masca ce vad pe bratul sau stang. Se pare ca Anki era mai mult decat un Genin sub tutela lui Tsunade. Era un luptator Anbu, fiindca avea tatuat pe bratul stang, putin mai jos de umar, semnul Anbu. Rad in sinea mea. Ce idiot am putut sa fiu, sa cred ca Godaime crede ca un Genin amarat m-ar putea opri, dar m-am inselat amarnic si pot sa pun pariu ca acest baiat mi-a citit dosarul din fila in fila, din scoarta in scoarta, pentru a putea sa se protejeze pe el si familia lui, in caz ca as incerca sa fac ceva.
Il vad cum imi trage inapoi bluza in jos si apoi se inchide la cataramele ce le-am desfacut, fixandu-si maneca sa nu il incurce, apoi isi privi ganditor manusile. Le lua si le puse pe birou si lua ceva de pe el. Se aseza in fata mea si acum puteam vedea ca avea un pachet de carti de joc in maini si incepu sa le amestece. Imi propuse sa jucam, pana cand mama lui ne cheama la cina, fiindca acum ea isi petrece doua ore doar cu Yune.
- Fiindca suntem multi si toti vrem atentia ei, mama a hotarat ca in fiecare seara, inainte de cina, sa petreaca timp de doua ore numai cu acea persoana si fiindca eu sunt cel mai mare dintre frati si cand parinti nu sunt acasa, eu am grija de casa, deci ai putea sa spuni ca sunt un fel de mama de rezerva, imi explica, in timp ce imparti cartile si am inceput sa jucam "Cruce".
Nici dupa zece minute, in camera navali unul dintre gemeni si alerga la Anki, sarindu-i in brate si incepu sa ii spuna printre lacrimi, ca el si cu fratele sau, s-au oparit cu apa clocotita, cand au incercat sa isi prepare un ceai.
- In baie cu amandoi si dezbracati. Goi sa fiti, in doua minute vin la voi, spuse impancientat si se duse la dulapul cu armament si lua de acolo geamnta neagra.
L-am urmat in baie si cand am intrat, am ramas inmarmurit. Cel care a venit sa ne anunte, avea coapsele arse, iar celalalt doar pieptul. Cand ma vazura, l-au lasat pup, rosind automat, aratand ca sunt pudici, asa ca am preferat sa stau pe coridor si sa ignor tipetele lor si astrofonarile fratelui cel mare.
- Itachi-kun ce se intampla? Ma trezi din visare glasul lui Akane, care iesi in brate cu Yune, care era foarte vesela.
- Anki doare! Numai ne jupui de pielea aia! Tipa unul dintre baieti.
- Yuri, daca nu taci in clipa asta te trimit afara sa faci o hipotermie frumoasa, nu uita ca vine iarna, idiotule! Marai Anki, iar mama lui ofta.
Ii povestesc ce s-a intamplat, iar ea, ma ruga sa o tin in brate pe fiica ei si se duse rapid in baie pentru al ajuta pe albicios. Fetita imi zambi, apoi ma intreba de ce tipa Yuri si Yary, iar eu i-am spus ca au facut o mare buba si fratele ei cel mare ii vindeca. Yune imi zambi si imi spuse ca fratele ei mai mare, e un medic foarte bun, ce lupta cu ultimul strop de energie ce il are, ca sa isi salveze pacienti, fiindca asa e juramantul medicilor. Deci in misiuni Anki, este cel care ii salveaza pe luptatori Anbu de la moarte, dar si el trebuie aparat si sa atace, ca astfel este ucis de alti. Poate ii voi arata niste ninjutsu, ca sa poate scapa cu viata dintr-o confruntare...
[Imagine: opus.jpg?t=1332600540]
If I can't move Heaven, I'll raise Hell... - Sebastian Morgenstern (The mortal instruments)
Perfect enemyMy fan fic blog[Imagine: chibi_4003.gif]Yo man, chibi Manu^.^



Subiecte de discuție similare...
Subiect: Autor Răspunsuri: Vizite: Ultimul răspuns
  [Terminat] Darkness vs. light [+18, yaoi, facut de manu si gabytsswh] Nywa 54 43.453 17-12-2011, 01:50 PM
Ultimul răspuns: Daria v2
  [Terminat]] Time has stopped for us [+18 yaoi facut de gabytsswh&manu] Nywa 84 59.252 17-12-2011, 01:34 PM
Ultimul răspuns: Daria v2


Utilizatori care citesc acest subiect:
1 Vizitator(i)