Nu ești un membru încă? Înregistrează-te acum!
Creează un cont nou  

Sex, Blood & Violence [+18]

#1
Nu sunt genul care să pună avertizări la începutul unui fic, dar ăsta va avea nevoie. Cuvinte ofensatoare, scene fierbinţi de sex, crime şi implicit sânge. Cui nu îi place, să nu citească.
Acestea fiind spuse, primul capitol.

Cine sunt?

Te avertizez. Dacă ai pătruns pe aceste meleaguri, în speranţa că vei găsi sentimente şi întâmplări expuse de vre-o fată naivă, lipsită de inteligenţă, dă-mi voie să îţi spun că te-ai înşelat. Al dracu de tare. Eşti invitatul meu să dispari, fără să ştii ce vreau să spun. Crede-mă, este mai bine să nu auzi. Delicateţea mea este la fel de “mare” ca şi un fir de praf. Te-ai prins? Nu? Ce rău îmi pare. Dar nu am timp să îţi explic.
Să revenim la lucrurile cu adevărat importante. Probabil că te întrebi cine sunt eu? Ţi-aş putea spune cu uşurinţă că sunt bărbatul fatal, visul oricărei femei, fie ea căsătorită, văduvă, virgină… sau vârstnică, fără să par modest. Dar ăsta este adevărul. Perfecţiunea mea este plină de măreţie. Se poate aşa ceva? Cu siguranţă da.
Talpa piciorului meu loveşte uşa veche din lemn, care se izbeşte violent de perete. Constat cu stupoare că locul unde clanţa loveşte, este lipsit de vopsea. Ba chiar se zăreşte şi o gaură. Foarte interesant.
Îmi şterg părul cu un prosop, mişcându-mi mâinile într-un ritm rapid. În toată agitaţia mea, dau de o oglindă. Pare neştearşa de ani. Defapt… aşa şi este. Prin tot acel praf ce s-a aşezat în straturi groase, mă zăresc. În toată splendoarea mea. Nu exagerez cu nimic atunci când spun că trupul îmi este ca de piatră. Tare, ferm… de neasemuit. Părul negru îmi este ciufulit şi ud. Dar chiar şi aşa… tot chipeş sunt. În urechea stângă, cei doi cercei pe care îi am, se mişcă în acelaşi ritm cu mine. Dar grandiosul meu moment este întrerupt de becul drogat ce atârnă de tavan. Dracu să îl ia. Acum s-a găsit să se oprească.
Ce? Te aşteptai cumva să locuiesc într-un apartament de două sute de metri pătraţi, dotat cu aparatură de ultimă generaţie? De preferat, cu pereţii acoperiţi de tablouri pictate de Picasso, Monet sau mai ştiu eu ce nebun care nu a avut ce face? Îţi spun pentru ultima oară: ai greşit provestea.
Locuiesc într-o garsonieră în care abea îmi pot desfăşura activitătile zilnice. Dorm pe un pat care scârţâie atât de tare, încât îmi alungă şi cel mai dulce somn. Blestemate fie arcurile.
Sunt sigur că te întrebi de ce un bărbat ca mine locuieşte într-o asemenea cocioabă. Să te lămuresc, o dată pentru todeauna. În primu rând, să îţi spun cu ce mă ocup. Fac parte din acea lume de care copii cuminţi fug. Acea lume condamnată. O lume în care sexul, violenţa, drogurile şi afacerile ilegale reprezintă cuvintele de bază. O lume în care dacă ţi-o tragi cu zece târfe, este perfect normal. O lume în care tot ce este interzis, este palpitant.
Încă te întrebi de ce locuiesc într-o asemenea casă. Pentru că îmi place. Da, chiar îmi place. Nu sunt genul care să se scalde în bogăţii, cu toate că aş putea face cu uşurinţă asta. De undeva, de sub maldărul de haine, aud un sunet. Telefonul meu. Tocmai am primit un mesaj.
Dau la o parte cu piciorul gramada de bluze şi pantaloni, ridicând celularul. Îl deschid şi citesc textul.
-“Chris, avem întâlnire în noaptea asta, pe vechiul aeroport “ICAO”.”
Aeroport? Hmm… întodeauna mi-au plăcut întâlnirile astea. Afaceri, alcool şi femei. Cine şi-ar fi dorit mai mult? Şi ce femei… Dumnezeule mare! Doar când mă gândesc, mă aprin asemenea unei torţe. Sâni uriaşi, picioare lungi şi drepte, fund bombat ce este un incredibil stimul vizual pentru noi… bărbaţii.
Femeile… poartă fuste scurte de o palmă şi bluze ce par făcute special să incite. Şi după se plâng că sunt violate. Ah… fiecare pasăre după limba ei piere.
Îmi iau o pereche de blugi închişi la culoare, un tricou negru şi un hanorac alb. Cea mai lejeră tinută pe care o pot purta la o întâlnire de acest gen. Părul continuă să fie umed, dar nu mă plâng. Arăt bine. Şi asta o ştie toată lumea. Scot capul pe geam, privindu-mi maşina. Un Bugatti Veyron, albastru metalic, străluceşte în parcare. Nu există persoană care să nu treacă pe lângă ea şi sa o admire. Zâmbesc, dându-mă câţiva paşi în spate. Iau cheile din cuier şi părăsesc garsoniera, fără a mai închide uşa în urma mea.
Cobor destul de repede cele patru etaje, tropăind zgomotos pe scări. Din nou, îmi folosesc piciorul pentru a deschide uşa blocului. Mă apropii de automobil, mângâind caroserie ce străluceşte. Femeia mea preferată, singura pe care o iubesc şi pentru care sunt în stare să îmi pun la bătaie propria viaţă. Mă urc la volan şi bag cheia în contact.
-Hai fetiţo, arată ce poţi.
Apăs pedala de acceleraţie până la pământ. Aud scârţâitul făcut de cauciucurile noi pe asfalt, văd fumul produs în urma frecării. În câteva secunde, acul de la borna kilometrică ajunge la o sută. Muzica urlă în difuzoare, făcând ca adrenalina mea sa atingă cote maxime.
Nu mă interesează de faptul că am ajuns în intersecţie. Continui să merg cu aceiaşi viteză ce îi face pe oameni să îşi faca cruce şi să se îndepărteze cât pot de stradă. Mă poţi considera imprudent, nebun pentru că pun în pericol vieţile celor din jur. Dar… cui îi pasă de ei? Crezi că mă interesează că vre-unul dintre viermii ce circulă prin jurul meu ar putea ajunge sub roţile maşinii mele? Ei bine, ar trebui să se simtă mândru. Nu zilnic se iveşte ocazia să de-a peste tine o asemenea frumuseţe.
Iau curbe bruşte, depăşesc autoturismele aflate în faţa mea. Râd zgomotos ori de câte ori le văd feţele îngrozite. Pun pariu că gândesc “cine dracu i-a dat nebunului ăstuia voie să circule?”.
Amuzat şi cu poftă de distracţie, ajung la destinaţie. Ca de obicei, fac câteva cercuri pe asfalt, înainte să mă opresc. Deschid portiera, ieşind cu mâinile ridicate, în poziţie laterală. Rânjesc, în timp ce două fete se apropie de mine. Blonde, frumoase… dezbrăcate. Exact aşa cum îmi plac. Una dintre ele mă sărută, sugându-mi la propriu, buzele şi mişcându-şi limba delicat în interiorul gurii mele. O apuc de părul ondulat, lovindu-I violent locul umed şi ascuns. Gura mea era posesivă, a ei era fierbinte şi dornică de lucruri dintre cele mai… interzise. Cealaltă mă muşcă de gât, lingând şi sărutând acea zonă atât de erogenă. Îmi desprind gura de cea a blondei dornice, pentru a mă “ocupa” de cealaltă “domnişoară”. Ochii ei de un albastru deschis mă privesc pe sub genele lungi şi false, zâmbindu-mi provocator. Nu îi întorc zâmbetul. Ci îi ating vărful lumbii, strecurându-mi mâna sub bluza triunghiulară. Îi prind unul dintre sâni, masându-l agresiv. Geme înfundat, dovedindu-mi că îi provoc o plăcere greu de închipuit.
-Christian băiete, mai uşor cu fetele.
Închei sărutul cu apetisanta blondă, privindu-l pe cel aflat în faţa mea. Antonio, unul dintre cei cu care eu rezolvam majoritatea afacerilor, fie ca era vorba despre droguri, trafic sau simpla supraveghere a clanului rival. Mă despart de cele două fete, îmbrăţisându-l amical pe bărbatul mai în vârsta decât mine. Avea o statură proeminentă şi un trup aproape de perfect ca al meu. Doar “aproape”. Părul negru îi este dat pe spate, în timp ce ochii de un verde pătrunzător sunt aţintiţi asupra mea. Are treizeci de ani. Bătrân. La cei douăzeci si cinci de ani ai mei, consideram că cineva care este mai mare ca mine chiar şi cu zece luni, este deja vârstnic.
-Avem o treabă pentru tine.
Îmi frec încântat palmele. “Treburile” astea întodeauna se lăsau cu bani mulţi. Atât de mulţi încât îmi permiteam să îi arunc pe petreceri nebune şi femei gata să faca orice pentru câteva sute de dolari. Da, eram un nemernic. Daca ar fi să fiu caracterizat de vre-un păcat, probabil ca Desfrânarea ar fi al doilea nume al meu. Îl urmez pe Antonio pâna la limuzina păzită din toate părţile. Nu… nu exagera cu paza. Trebuia să fie vigilent. Niciodată nu puteai să ştii când puteai fi atacat de celălalt clan. Unul dintre bărbati îmi deschide portiera, trântind-o in urma mea. Mă aşez confortabil, servindu-mă cu un pahar de băutură, unul dintre cele mai fine şi scumpe tipuri de wisky care mi-a atins buzele. Pe canapeaua din faţa mea, din întuneric, se vedea ieşind un fum gros, provenit de la cel pe care eu îl numeam “omul din umbră”. Cel care comanda totul, la ordinele marelui şef, pe care doar câţiva oameni de încredere îl cunoşteau cu adevărat.
-Antonio mi-a spus că ai o treabă pentru mine. Spun eu mândru şi cu un calm care te putea scoate cu uşurinţă din sărite.
-Cei din clanul Gambino pun la cale o afacere ce ne-ar putea pune pe tuşă pentru o perioadă lungă de timp. Treaba ta este să te infiltrezi în “familia” lor, să devii unul de-ai lor şi să afli ce pun la cale.
-Poftim? Doar nu te gândeşti că voi accepta aşa ceva! Ai destul oameni care au experienţă cu “serviciul sub acoperire”. Ai pe cineva care trebuie ucis? Lasă asta pe mâna mea… ştii doar că omor mai discret decât înoata un peşte prin ocean. Strig eu, arătându-mi într-un mod mai mult decât evident, nemulţumirea.
-Christian Torrio, totul a fost stabilit. Atât am avut de spus.
Deschis portiera cu putere, lovindu-l pe unul dintre bodyguarzii ce păzea maşina. Nervos, trec pe lângă Antonio, care cu siguranţă ştia despre treaba ce mi se va da. Ştia ca urăsc lucrurile de genul ăsta. Îmi aprind o ţigare, sprijinindu-mă de automobilul meu. Dau afară tot acel fum ce mi-a invadat gura, scuipând într-o parte.
-Să mă infiltrez în tabăra adversă înseamnă să mă arunc singur în gura lupului. Şi dracu să mă ia dacă nu ador asta.
Arunc ţigarea, urcându-mă la volanul propriei mele maşini. Pornesc cu aceiaşi viteză nebună, făcând acelaşi zgomot care îl scotea din sărite pe bătrânul meu prieten. Nu puteam decât să las deoparte mofturile şi să mă concentrez pe ce aveam de făcut. Pericole mă pândeau la tot pasul. Şi dacă te întrebi ce părere am despre asta, incepe să mă încânte. Al naibii de tare.
[Imagine: comanda1semnatura.png]
My sin is Pride.
I'm on my highway to Hell!
Yuki is my kamy-sama. So...Shut the f*** up!
Criticii nu-i pot ranii pe creatori decta cu permisiunea acestora.


You tried to hold me under, I held my breath
Alone and now you wonder, what I possess
Nothing you can say , nothing's gonna change what you've done to me
Now it's time to shine, I'm gonna take what's mine
While you're burning inside my light




#2
"Dar grandiosul meu moment este întrerupt de becul drogat ce atârnă de tavan." Mi-a placut la nebunie propozitia asta. N-am ce zice. E un inceput bun nu-i grabit [cum se urca toti in cap "ai grabit actiunea"], povestesti cu lux de amanunte si e misto. Mi-a placut la nebunie si mi-ai facut o imagine despre Christian cum e emoticonu' ala la yahoo "=P~" Abia astept...pun ficul asta la apelare rapida. Sa postezi cat mai repede. Chiar imi place.

Asta a fost opinia mea sincera. Vrei un hăguleț?

#3
Uh un nou fic :x Imi place la nebunie titlul , mai ales ca e cu +18 :-" . Ce pot sa spun despre primul capitol ... e mai mult decat perfect . Pur si simplu imi place modul tau de a descrie . Chiar ai talent la asa ceva . Imi place ca descrierea ta nu este de colo colo sau plictisitoare . Mai facut sa citesc fiecare cuvintel in parte . Bravo , eu te felicit . Greseli de tastare nu am vazut , nici ca am stat cu ochii pe ele . Chris asta e fenomenal =p~ . Deja ma gandesc la felul cum arata :> Eh ca un inger xD Abia astept sa vad ce se va intampla in continuare . Sunt curioasa sa vad ce va face Chris in noua sa misiune . Astept cu nerabdare urmatorul capitol , please sa vina repede xD Te pup si succes in continuare <33

Don't try to be perfect . Just be yourself .

#4
Greseli de tastare
mă aprin asemenea unei torţe.
Probabil ca ai vrut sa scrii aprind
atata am vazut

Diacriticile:
Daca ar fi să fiu caracterizat
Dacă


si mai erau si alte cuvinte ce nu avea diacritice[dar trebuiau] ...ce mai conteaza?

Imi place ca scrii cu diacritice,chiar daca mai ratezi 2,3 cuvinte...asa se poate intelege mult mai bine.]
Greseli de tastare are tot poporul O_O
Imi place felul in care descrii si faptul ca nu povestesti din ipostaza unei fete ci a unui baiat ce e face experta:)).Daca stai sa te gandesti ,fetele stiu mai multe despre baieti decat despre ele

Astept urmatorul capitol.Grabeste-te

^_^
I'm a professional online casinos player. Mostly i play on the phone. My favorite game is blackjack.
Here is the site with selection of the best Android blackjack games.

#5
Am observat ca s-a scris un nou fic si am zis sa-l citesc, chiar daca e +18 mi-am spus sa vad despre ce e vorba. Imi place de Cris, acea personalitate dura si aroganta, perfecta, fara teama si gata oricand de actiune. Imi place comportamentul lui si modul in care l-ai creat. Descrierea foarte buna, naratiunea la fel. Mi-a placut totul.
Ai avut niste greseli si daca ti le spun asta nu inseamna ca sunt mai buna ca tine, le spun pentru ca le-am observat. Nu ma deranjeaza daca vei vrea sa-mi sterg postul :)

Greseli: vre-o - vreo. Sincer nici eu nu am stiut daca e bine sau nu de aceea m-am documentat si uite ce am gasit: Potrivit Doom-ului corect este vreo, insă regula asta fiind nou introdusă vei întălni în foarte multe cărţi " vre-o" , lucru care nu trebuie nici să te deruteze şi nici să te determine să scri la fel.
neştearşa - neştearsă
defapt - de fapt
provestea - povestea
abea - abia
activitătile - activităţile
todeauna - totdeauna
primu - primul sau primu'
gramada - grămada
întodeauna - întotdeauna: l-am vazut de mai multe ori ;))
aprin - aprind
tinută - ţinută
faca - facă
vre-unul - vreunul : si aici m-am documentat nici eu ne stiind sigur. :)
vărful - vârful
vumbii - limbii
pâna - până
bărbati - bărbaţi
înoata - înoată
incepe - începe

:D Au fost greseli minore, adica le facem toti deci nu ai de ce sa te simti prost, si eu le fac ;)).
Parerea despre fic ti-am spus-o, mi-a placut. Actiunea deloc grabita si de aceea m-a captivat extrem de mult. Cris e un baiat special, nu cred ca ii poate rezista nimeni.
Astept acum sa vad despre ce e vorba in acel clan si cum se va infiltra el, pare o treaba destul de periculoasa, sigur se va lasa si cu sange =P~. De abia astept.

Spor si multa inspiratie!

#6
Un alt fic si mai interesant decat celelalte.
Am trecut pe aici pentru ca am vazut ca tu esti autoarea si pt ca m-a intrigat titlul.
Ai cateva greseli de tastare, sunt sigura ca ti le-au spus pe toate cei care au comentat inaintea mea, dar asta nu e o asa mare problema. Imi place ca nu te grabesti cu actiunea. Si m-ai facut curioasa, vreau sa stiu mai multe despre acest tip, Christian. Un nume destul de ciudat, avand in vedere ca imi aminteste de crestin, iar el e opusul.;))
Vino cu next`ul mai repede.:P

#7
Mă bucur că vă place:-?

Necunoscutul

Continui să mă plimb cu maşina prin oraşul ce la acea oră, încă se putea considera aglomerat. Niciodată nu am înţeles ce dracu caută să bântuie la miezul nopţii, în loc să stea în casele lor, departe de pericolele care îi pândesc la fiecare pas. Ridic ochii şi mă privesc în oglinda retrovizoare. Viteza cu care merg îmi face părul să zboare în toate direcţiile. Şi ce? Tot frumos sunt. Te deranjează faptul că mă admir aşa tare? Nu îmi pasă. Părea ta contează prea puţin pentru cineva ca mine. A fost decizia ta să îmi urmăreşti fiecare pas. Aşa că nu am nici-o urmă de regret atunci când îţi spun că nu mă interesează dacă în momentul ăsta mă înjuri sau mă blestemi. N-ai decât.
Cauciurile maşinii mele alunecă câţiva metri pe asfalt, înainte de a se oprii. Era necesar să stau la semafor. Nu că m-ar fi interesat foarte tare de amenzi sau poliţie. Ci pentru că nu eram atât de inconştient, pe cât mă consideri tu, ca să continui să merg. Îmi plăceau senzaţiile tari, dar gândul că aş putea murii din pricina lor… îl detestam.
Stau cu piciorul rezemat de portieră şi lovesc cu palmele în volan. Muzica continuă să urle în difuzoare. Întreagul automobil se cutremură. Minunată senzaţie. De departe, văd o fată care se pregăteşte să traverseze. Blondă… Dumnezeule, femeile astea sunt punctul meu slab. Trece prin faţa mea, privindu-mă cu ochii plini de dorinţă. Dacă privirea aia nu înseamna o invitaţie, atunci nu ştiu ce ar fi trebuit să semnifice. Aprob din cap, arcuindu-mi buzele în cel mai senzual rânjet pe care l-aş fi putut afişa. Ştiam că asta merge, de fiecare dată. Se topesc atunci când le zâmbesc. Ocoleşte maşina, urcând în dreapta mea. Fusta alba şi strâmtă i se ridică pe coapse, permiţându-mi să îi văd picioarele. Dracu să mă ia dacă nu am o poftă nebună să mă aflu între ele.
-Deci? Îmi spune ea cu o voce subţire, atingându-mi şliţul cu palma.
Simt cum umflătura din pantalonii mei devine din ce în ce mai proeminentă. “Demonul” se trezeşte, gata să facă o nouă victimă. Apăs pedala până la maxim, scoţând acelaşi sunet care mă face să vibrez.
-La tine sau la mine? Mă întreabă din nou, muşcându-şi cu ardoare buza de jos.
Întorc capul, privirea mea fixându-se în decolteul făcut parcă să incite. Continui să rânjesc. O văd cum îşi freacă coapsele. Arde de nerăbdare. La fel şi eu.
-Spune-mi cum ajungem la tine. ÃŽi spun eu, pe acelaÅŸi ton calm ÅŸi lipsit de vre-o inflexiune.
Îi urmăream cu atenţie indicaţiile, continuând să îi admir corpul. Întodeauna am considerat că trupul unei femei este o adevarată operă de artă. Plin de curbe şi rotunjimi, numai bune de atins, sărutat, mângâiat. Dar atât. Femeia este bună cât timp se află sub tine şi îţi îndeplineşte cele mai ascunse fantezii. Gemetele lor sunt o muzică pentru urechile oricărui bărbat. Nu mă considera misogin. Doar că… ăsta este adevărul.
Parchez în faţa unui bloc. De afară, nu este cu nimic mai special decât cel în care locuiesc eu. Să sperăm că avem un pat în care să ne… “iubim”.
Mă apucă de mână, trăgându-mă după ea. Palma îi transpiră şi respiraţia îi devine din ce in ce mai alertă. Ne oprim în faţa unei uşi, dar numai pentru câteva secunde. O deschide, împingându-mă în apartament. Pare simplu, dar aranjat cu bun gust. Nu am putut să îl analizez mai cu atenţie. Gura mea a fost asaltată într-un mod agresiv de cea a blondei. Îi simţem limba cum îmi linge buzele, sugându-le, sărutându-le. Palmele ei ajung sub tricou, mângâindu-mi trupul cu mişcări circulare. Îmi dau jos materialul închis la culoare, care în acel moment, era mai mult decât în plus. Coboară mai jos, sărutându-mi pectoralii. Îmi muşcă sfărcul, lucru care mă face să o apuc de păr. O iau în braţe şi o trântesc pe podeaua living-ului. Nu te mira… nu am mai putut ajunge până la pat. Pasiunea momentului era mult prea mare.
O întorc, sărutându-i spatele. Buzele mele parcurg întreaga coloană, făcând-o să tremure. O simt cum vibrează, îi aud gemetele. O zgârii cu închizătoarea ceasului, înroşindu-i pielea albă. Îmi trec limba peste acel loc, care pare că a luat foc.
Braţele mele ajung sub sâni. Îi masez, strâng… mă joc cu ei. Sunt atât de moi în mâinile mele. O simt cum se mişca… cum se freacă de palmele mele. Îi simt trupul cum se înfierbântă, din ce în ce mai tare. Coapsele îi sunt umede şi îi vibrează. Îmi lipesc buzele de pielea albă, sărutându-i fesele ferme.
Se ridică, întinzându-mă pe podea. Zâmbeşte. Şi ce zâmbet are… de-a dreptul mortal. Limba ei îmi parcurge abdomenul, coborând din ce în ce mai jos.
-Dumnezeule mare!
Doar atât am putut spune în momentul în care gura ei mi-a atins “necunoscutul”, dezmierdându-l cu mişcări menite să mă facă să îmi pierd minţile. Îmi pun mâinile sub cap, privind-o. Sânii i se mişcă, în timp ce buzele rozalii fac mişcări de dute-vino pe “demonul” meu, care pare să se simtă în al nouălea cer. O ridic de păr, aruncându-mă agresiv peste ea. Simt cum mă scufund între coapsele ei, în acel spaţiu umed, întunecat… atât de plăcut.
Cred că nu mai este nevoie să îţi spun cum s-a terminat. Nu… cu siguranţă nu vrei sa afli. Nici măcar eu nu sunt atât de bolnav încât să îţi droghez mintea cu astfel de imagini de un erotism incredibil. Cert este că înainte să plec, i-am lăsat o bancotă de o sută de dolari. Trebuia să fie şi ea răsplătită pentru serviciile prestate cu atâta talent.
Ajung din nou în interiorul frumoasei mele. Cât puteam să îmi venerez maşina. Îi mângâi bordul, sărutând volanul din piele. Este rece şi moale. De data asta, am pornit mult mai uşor. Nu mai voiam să o chinui, apăsând pedala până la pământ. Nu mă grabea nimeni. Puteam să merg liniştit acasă.
Nu ştiu cât am stat la puicuţa aia. Cert este că acum, oraşul e mult mai liniştit. O adevărată plăcere să te plimbi în asemenea condiţii. Te miră faptul că o persoană ca mine se bucură de linişte? Credeai cumva că sunt aprins doar după acţiune, suspans şi agitaţie? Dacă asta credeai…. dă-mi voie să râd de tine. Ai greşit atât de tare încât reuşeşti să mă laşi fără cuvinte.
Mintea mea se gândeşte doar la noua misiune ce mi s-a încredinţat. Să îmi fac loc printre Gambino, să le căştig încrederea, să aflu ce pun la cale şi să torn totul clanului din care fac parte. Cât de greu putea să fie? Dacă elimin micul amănunt cum că aş putea fi ucis în orice clipă. Dar… după cum bine ştii, nu mă deranjează. Aceste mici “delicii” fac viaţa interesantă.
Probabil că m-am gândit mult prea mult la ce aveam să fac mâine. Pentru că am ajuns acasă… şi nu mi-am dat seama decât atunci când mi-am auzit vecinii ţipând să opresc motorul. Dracu să vă ia de nenorociţi cu gura mare. O să vi le închid eu… într-o bună zi.
Am urcat treptele câte trei, grăbit să ajung în garsoniera mea. Trebuia să mă gândesc la modul în care voi acţiona mâine. Dacă misiunea mea era să omor pe cineva, cu siguranţă că acum dormeam de rupeam patul. Sau îmi făceam de cap. Ce era mai uşor decât să îi iei viaţa unui trădător? Nimic.
Mi-am dat tricoul jos şi am rămas în bustul gol. Ori de câte ori mă priveam în oglindă şi vedeam toate acele curburi şi muşchii ce îmi pulsau ori de câte ori îi încordam, un rânjet uriaş îmi apărea pe chip, descoperindu-mi dinţii perfecţi. Mă adoram… şi aveam tot dreptul.
O să te miri cum de este deja dimineaţă. Am considerat că nu mai este nevoie să îţi povestesc modul în care mă duceam la culcare, nu-i aşa? La urma urmei, nu este nimic interesant în acest lucru. Te întrebi dacă după ce mă trezesc, mai am aceiaşi părere de nestrămutat faţă de persoana mea? Dă-mi voie să te lămuresc. Da. Sunt chipeş în orice moment al zilei.
Mă îmbrac cu primul tricou care mi-a căzut în mână şi părăsesc în grabă apartamentul. Trebuia să ajung la ora zece la întâlnire şi eu eram deja în întârziere. Dar aveam tot dreptul să mă odihnesc mai mult decât trebuie, având în vedere ziua ce urma să o am. Plină de stres. Ce dracului mă plâng în halul ăsta? Ruşine să-mi fie.
Încă de cum am ieşit din scara blocului, ochii mi-au rămas aţintiţi asupra maşinii mele. Cea mai fidelă parteneră a mea. Puteam sta în ea liniştit, conştient de faptul că sunt singurul care îi calcă pedala de acceleraţie până la maxim. Simt că vibrez când îi aud motorul turând la maxim, o încântare pentru auzul meu.
Muzica urlă în difuzoare, geamurile tremură, eu fredonez melodia şi lovesc uşor în volan. Mă strecor printre celelalte automobile, luând aceleaşi viraje care îi făceau pe cei din jur să se închine sau să mă blesteme. Defapt… cred că le făceau pe amândouă.
Cu adrenalina la maxim, ajung pe pista fostului aeroport. Era unul dintre locurile în care obişnuiam să ne întâlnim şi să punem “lumea” la cale. Un nou asasinat, un transport… fetiţe noi. Nimicuri de tipul ăsta. Mă dau jos şi închid cu atenţie portiera. Îmi dau părul pe spate, îndreptându-mă spre Antonio. În spatele lui, lângă vestita limuzină, văd un bărbat. Chipul lui brăzdat de o cicatrice pe obrazul drept nu îmi este cunoscut. Ciudat pentru cineva ca mine să nu îmi cunosc “colegii”.
-Christian. Spune bătrânul meu prieten, îmbrăţişându-mă.
Îl îmbrăţişez şi eu, rânjind. Însă zâmbetul meu este smuls de întrebarea necunoscutului.
-Deci tu eşti Christian, zis şi “Fiara”?
Mă desprind de Antonio, măsurându-l din cap până în picioare. Corpul lui nu este la fel de solid ca al meu. Ochii negrii mă privesc într-un mod aparte… parcă îmi pătrund până în sufletul pe care pretind că îl am. Pentru că aşa cum ai bănuit… nu deţin asemenea “comoară”. Doar că îmi place sa mă mint.
-Da, eu sunt. Puţine persoane îmi cunosc porecla. Tu cine eşti? Îl întreb eu, bagându-mi mâinile în buzunare într-un mod cât se poate de superior.
-El este legătura noastră cu Gambino. Cu ajutorul lui vei intra în clanul lor. Îl poţi considera… paşaportul tău.
Am dat uşor din cap, continuând să îl privesc pe cel ce incă îmi era necunoscut.
-Eu sunt Samuel. Îmi poţi spune Sam. Este o onoare pentru mine să te cunosc. Am auzit atât de multe despre tine. Ţi-ai câştigat porecla atunci când…
-Nu contează. Putem să mergem? Încep să mă încălzesc şi adrenalina mea este la maxim.
Antonio aprobă discret, făcându-mi semn să ma urc în maşina “paşaportului” meu. I-am aruncat cheile de la maşina mea, fiind sigur că pe mâinile lui, este în siguranţă. Îl urmez pe Sam, urcându-mă în dreapta lui. Distracţia… abea acum începe.

#8
prima la comm:x hi,hi,hi,hi ;;)

imi place mult atitudinea lu' Christian :love: =p~ si faptul ca este foarte narcisist:x

nu ai greseli de tastare...eu cel putin nu le am vazut si nici nu le am cautat
naratiunea se imbina cu dialogul(care nu este sec) si descrierea ;)
sper sa pui si poze cu ei.....
am spus tot ce voiam sa spun...
Ja'ne si pune repede next-ul :* :bye:
Un băiat şi o fată se întâlnesc,
se iubesc ÅŸi se iau.
- Mihail DrumeÅŸ

[Imagine: tumblr_l62y3awKTQ1qbcrgio1_500.png]

Cortina a căzut pe ultimul act al tragediei.
Dar noi, care am rămas după el, ce vom face? -
Mihail DrumeÅŸ


Claustrofobie

#9
Deci Christian e cel mai narcisist personaj pe care "l-am intalnit" mai e si misogin pe deasupra. Chiar devine interesant.. oare acest diavol in piele de om se poate indragosti? si daca da cine este acea persoana sucita care poate iubi un asemenea om?
Imi place acele momente cand porti intr-un fel o discutie cu cititorul, stiind ca oricum nu primesti raspuns tu iti continui viata ta..
Un singur lucru mi-a atras atentia si anume: ai scris" de fapt" impreunat. Asta e singura greseala pe care am vazut-o.
Next-ul pls.

#10
Continuarea :x
Intr-un cuvant : superba . Imi place enorm ceea ce ai scris :x Il ador pe Chris , mai ales atitudinea sa . Se crede frumosul lumii xD Si nu ii pasa de parerea celorlalti , caci el stie tot adevarul despre el xD Imi place cum il descri , mi-am facut aproape o imagine perfecta despre el . Abia astept sa vad ce va face acesta in cotinuare . Imi place ca are porecla " Fiara " :)) Ma duce cu gandul la ceva pervers xD Imi place la nebunie cum descri , ai un stil aparte atat de frumos . Greseli nu am vazut , naratiunea se imbina perfect cu dialogul care nu este sec . Deci este ok . Astept cu narabdare continuarea ^^ Te pup si succes in continuare <33 Spor la scris :>

Don't try to be perfect . Just be yourself .



Subiecte de discuție similare...
Subiect: Autor Răspunsuri: Vizite: Ultimul răspuns
  Sousakuryoku [+12] [violence] Ops! 2 2.422 29-03-2010, 10:52 PM
Ultimul răspuns: Flash


Utilizatori care citesc acest subiect:
1 Vizitator(i)