Cea care trebuie iubită (+18)

[sarawulf]

Stilul tau s-a schimbat de data trecuta. Acum descrierea ta vine mai cursiva, intr-un fel incitant. Ceea ce zice Amanda pare lipsit de viata, dar in interior toti ne regasim in ea. Imi place transformarea pe care o sufera pe parcursul a doar doua luni si vreau sa cred ca imi va fi model. Vreau sa ma schimb de foarte multa vreme dar nu stiu de unde sa incep. De jos, de unde ne nastem, sau de sus, locul catre care ne indreptam.
Pur si simplu un fic superb.

[Mad Hatter]

Heeei.
Merci că m-ai anunţat. ^^
Acest capitol a foost lung, şi desigur, de apreciat. N-am observat greşeli de tastare/exprimare, sinceră să fiu nici n-am fost foarte atentă.
Cu descrierea te-ai descurat de minune, se vede că ai evoluat destul de mult, iar dialogul nu-i sec, ba chiar sună bine.
Totuşi, mi se pare că Amanda s-a transformat cam repede din fata bună şi naivă în cea răutăcioasă şi chestii de genul. Adică, nu ştiu, poate doar mi se pare mie.
Mă bucur că s-a răzbunat pe David, dar păcat de el. La făcut să sufere când el s-a îndrăgostit de ea. ._.' Chiar păcat.
Afrodita asta, sinceră să fiu, mi se pare cam...hm, dubioasă, cred. De ce a plecat atunci? Adică, lol, putea rămâne, dar a ales să plece. Eh, voi afla în viitorul capitol.
Spor la scris şi multă-multă imaginaţie! Să nu uiţi să mă anunţi. *hugs*

XoXo, Mad Hatter.

[Me�al.]

Helău.
Fără alte introduceri, îţi spun clar că-mi place titlul, care, dacă nu mă înşel, este descrierea numelui tipei, Amanda. Totuşi, sper să mai fie altă legătură între titlu şi conţinut... Ştii tu, una ascunsă : - " .
Descrierea: A fost cam puţină la început, dar acum e mai bine. Însă, văd eu, că te pierzi uneori în povestirea evenimentelor încât uiţi să spui cum se simt personajele. Vreau să spun, doream să ştiu puţin mai concret cum s-a simţit Amanda când a făcut sex prima dată cu David, nu doar că o doare. Şiii... încearcă să descrii mai bine şi camerele, încăperile alea mai importante, ca să-şi facă şi cititorul o părere per ansamblu despre loc.
Dialogul: Nu e sec şi îmi plac replicile personajelor. Mă rog, nu toate. Doar cele mai acide, mai ales din partea Amandei.
Acţiunea: Decurge lent şi plăcut. O grăbeşti unori prea mult. Spre exemplu, am văzut că Ana avea o listă de victime asemănătoare cu lista "oamenilor cu care trebuie să mi-o trag " . Însă, în momentul în care ţi-o tragi cu cineva trebuie să se facă contactul sexual, pătrunderea. Când Amanda a fost de faţă la scena dintre Ana şi tipul ăla, practic ana nu a făcut sex cu el şi ai grăbit foarte mult partea aceea. Cel puţin, am văzut că scrii rapid ce se întâmplă şi în zece rânduri cei doi şi fac sex. Încearcă să adaugi mai multe sentimente, să explici cum se simt ei şi aşa o să pară că acţiunea decurge mai lent.
De asemenea, Amanda s-a schimbat mult prea rapid. Acum ceva timp a fost o tipă timidă şi aşa mai departe şi în câteva capitole a devenit însăşi o cur*ă. Ştiu, în fic trecuse o vară, dar nu ai punctat anumite momente din schimbarea ei şi de aceea unora li s-a părut cam grăbită.
Personajele: Amanda nu are o personalitate bine conturată. Ba e timidă, ba e provocatoare, ba e nu ştiu cum. Mă aştept să văd diferite schimbări în caracterul ei.
David e genul de tip naiv şi prost şi nu prea am ce spune despre el fiindcă nu mi-am făcut o părere clară despre el.
Afrodita e cam dubioasă. Nu pot spune mai multe despre ea fiindcă abia a apărut.
Iar Ana, după cum a spus şi Amanda în poveste, e genul de tipă interesată doar de petreceri, băieţi, impulsivă şi, poate, nesimţită.
Cam atâââât.
Te rog să mă anunţi şi pe mine când pui capitolul următor şiii.. baftă!

[Ymequa]

Multumesc foarte multe la toti pentru comentarii. O sa tin cont de toate sfaturile voastre. Imi pare rau ca am cam intarziat cu aceasta continuare, dar am fost putin cam ocupata zilele acestea.
Datorita faptul ca acest capitol este prea lung, o sa il postez pe bucati.
Si pentru ca mi s-a tot spus ca mananc din diacritice sau le pun aiurea, o sa renunt la ele pentru o vreme, cel putin pana o sa ma obisnuiesc sa le pun calumea.

Lectura placuta.

Capitolul IV
Partea I

Ma despartisem de David, de Afrodita nu mai reuseam sa dau – de fiecare data cand incercasem sa o sun imi intra casuta vocala si nu reuseam sa ajung la ea; ii lasasem pe putin treizeci de mesaje in doua zile - , iar Ana, ei bine, ea nu era tocmai o solutie. Incercam sa o evit, mai ales acum, pentru ca nu aveam chef sa o aud cum zbiara la mine deoarece am facut: aia, aia si aia.

Ma gandisem ca imi trebuia o pauza, sanatoasa, de la toate: petrecerile, fumul de tigara, razbunare, sex.

Partea ce rea din mine avea sa ia o pauza, pentru a ma putea concentra pe alte lucruri, mai importante.
Pentru ca mai avea putin si trebuia sa inceapa scoala – mai precis o saptamana -, am decis ca ar fi bine sa ma pregatesc, cat de cat, sa mai repet la unele materii, ba chiar sa mai fac si din tona de teme de vacanta pe care o aveam, cel putin la matematica. Cu doua zile inainte de festivitatea de deschidere a anului, fusesem sa imi iau cele necesare pentru scoala, inclusiv cateva carti de care stiam ca o sa am nevoie pentru olimpiada. Ma hotarasem sa ma reapuc serios de invatat pentru a uita toate cele prin care trecusem intr-un timp atat de scurt. Eram o eleva buna si aveam de gand sa imi mentin statutul.
Pe atunci credeam ca daca ai sa te afunzi in studiu o sa iti faci un bine si, o sa impusti si doi iepuri dintr-o lovitura, dar abia mai tarziu am realizat ca de fapt nu era deloc asa.

Chiar daca nu prea ma intelegeam cu parintii mei si nu erau niciodata langa mine, nu mi-a placut sa ii dezamagesc, cel putin cand venea vorba de notele de la scoala si comportamentul meu acolo. Ma implicam in tot felul de evenimente, concursuri, ba chiar fusesem si organizatoarea a cateva baluri, daca le pot numi asa. De fiecare data reuseam sa fac ceva bun, iar profesorii, dirigintele, pana si directoarea, erau toti mandri de mine, asta insemnand ca de cate ori veneau parintii la scoala – lucru ce se intampla destul de rar totusi -, primeau numai cuvinte de lauda la adresa mea si ma felicitau. Felicitarile acelea, pentru mine, insemnau foarte mult, puteam spune ca eram „dependenta” de ele.

Chiar daca nu voiam sa recunosc, imi lipseau mai mult decat as fi crezut. La inceput, cand tatal meu deschisese firma si am aflat ca trebuie sa plece si ca o sa vina destul de rar pe acasa, nu am avut nimic impotriva, ba chiar i-am sustinut si am incercat sa ii ajut asa cum am putut eu sa o fac. Uneori chiar imi lipsea sa ma astepte cineva acasa, cu o mancare calda, sa ma intrebe cum a fost la scoala, sa am cu cine sa merg la cumparaturi, sa imi barfesc colegii si sa vorbesc despre prietenii mei, despre baieti, lucruri pe care le faci de obicei, cu mama.

Probabil daca ar fi fost acolo atunci cand avusesem mai mare nevoie de ea nu ar mai fi fost necesar sa trec prin toate acele experiente urate.

Prima zi de scoala, cel putin prima parte a zilei, nu a fost deloc interesanta. Vremea era urata, iar pe mine vremea inchisa ma facea sa ma simt nefericita. Toti erau la fel, nici unul nu se schimbase, iar baietii parca devenise si mai retardati decat erau anul trecut. Pe fiintele alea nu le puteam intelege sub nici o forma. De vorbit nu aveai ce sa vorbesti cu de ei, asta doar daca nu erai cumva expert(a) in materie de: masini, motoare si... cam atat.

Partea frumoasa a fost atunci cand am aflat ca aveam un coleg nou, care speram sa nu fie ca restul. In timpul orei de romana, a venit dirigintele in clasa insotit de un baiat. Ni s-a spus doar ca s-a mutat de nu stiu de unde, nu era tocmai important, sa avem grija de el, sa il ajutam sa se acomodeze si alte bla bla-uri de genul acesta. Iar ca totul sa fie si mai frumos a trebuit sa se aseze tocmai langa mine. Pana la urma nu imi ajungea faptul ca jumatate din clasa ma ura pentru ca umblam cu Ana, acum mai trebuia sa ma urasca si celalalta jumatate pentru ca bunaciunea cea noua statea langa mine. Trebuia sa recunosc insa, baiatul nu arata rau. Era inalt, foarte inalt, cred ca avea in jur de 1.83, sau poate mai mult, in nici un caz mai putin. Era saten, iar parul sau era putin lungut, ii depasea usor urechile si aproape ca ii intra in ochi. Cel mai semnificativ detaliu la el era faptul ca avea ochii albastri si mari.

Ochii lui erau atat de sublimi. Te puteai pierde in ei. Restul zilei am stat si l-am observat pe colegul cel nou, neschimband insa nici o vorba. Eram absorbita de culorile diferite pe care ii capatau ochii. Atunci cand avea o stare normala, erau albastri, atunci cand era fericit si radea, se faceau verzi, iar atunci cand trebuia sa raspunda la o intrebare mai serioasa acestia deveneau gri, iar mimica fetei il facea sa para mult mai matur decat era. Aflasem ca de fapt era mai mic decat restul clasei cu vreo doua-trei lui si era in zodia Fecioara. Iar numele lui era Andrei. Imi placea numele sau, i se potrivea de minune.

Ziua a fost plictisitoare. Profii innebunise de tot si au inceput sa ne predea inca de atunci, unii au facut recapitulare, iar profesoara de matematica ne ceruse temele de vacanta la control – noroc ca eu le facusem pe ale mele, cel putin jumatate, dar macar intentia conta.

Plecasem de la scoala putin dezamagita de faptul ca Andrei nu vorbise cu mine deloc. L-am surprins de vreo cateva ori cand imi arunca cate o privire, zambea usor atunci cand ochii ni se intalneau, insa nimic mai mult.
La scoala eram cu totul si cu totul alta persoana. Eram considerata un fel de „eleva model”, care nu face niciodata nimic rau si care se pricepe mai la toate. Nu imi aduc aminte sa fi lasat sa se vada faptul ca sufeream si nu aveam sa o fac nici de acum in colo. Consideram ca orice slabiciune putea fi folosita impotriva ta, iar momentan tot ceea ce mi se intamplase mi se parea de ajuns.

Ajunsa acasa m-am asezat in pat incercand sa imi scot din minte imaginea ochilor lui.

Nu ma indragosteam, nu simteam nici un fel de atractie fizica pentru el, dar ochii lui ma obsedau, deoarece nu mai cunoscusem pe nimeni care sa para atat de special numai datorita culorii lor ochilor.

M-am ridicat lenesa din pat si m-am indreptat catre baie. Am facut un dus rapid si m-am aruncat repede la loc. Incercam sa adorm dar nu reuseam. Ma gandeam cu ar fi daca parintii ar fi aici, cu mine, cand incepu sa imi sune telefonul.
Era Ana.
- Da Ana, ce este, am intrebat-o sec.
- Fata, ce mama dracului nu ai raspuns pana acum? Ai idee de cate ori am incercat sa dau de tine astazi? Idioato! Sa nu mai indraznesti sa fugi de mine ca altfel o patesti, ai priceput?
- Da, am raspuns inghitind in sec. O credeam in stare sa imi faca rau, pana la urma nu ar fi fost prima data. Acum ce este, am continuat incercand sa raman calma.
- Imbraca-te frumos pentru ca iesim in seara asta, imi raspunse vesela. Asta da schimbare de atitudine. Atunci cand Ana vroia sa obtina ceva o facea si nu conta care era metoda pe care o folosea. Nimic si nimeni nu ii statea in cale. Era in stare sa calce si pe cadavre.
- Vroiai sa spui ca te duci, i-am taiat-o scurt. Eu nu merg nicaieri cu tine astazi. Nici astazi, nici maine, nici niciodata si sa iti intre bine in cap lucrul asta, am spus tipand la ea, uitand si sa mai respir.
- O sa te ia dracu Amanda daca atunci cand vin la tine nu esti gata, imi spuse si apoi inchise.

Nu voiam sa merg. Chiar nu voiam sa ma duc iar la o petrecere de drogati. Imi doream sa fi avut curajul pe care l-am avut atunci cand m-am razbunat pe David. Nu imi placea acea parte din mine, imi era rusine cu ea, dar incepeam sa ma satur sa mai fiu calcata in picioare, mai ales de ea, curva tuturor.

Trecuse zece minute de cand ma sunase si eram sigura ca deja era prin apropierea casei mele. Pentru a nu lua bataie, din nou, am hotarat ca cel mai bine era sa ma imbrac, sa merg cu ea si sa trec cu vederea, de data aceea, pentru ca o a doua oara nu avea sa mai existe. M-am indreptat spre sifonier fara nici o tragere de inima si cu o durere groaznica de cap. Curentul in care statusem cat fusesem la scoala incepea sa isi faca efectul. Am pus mainile pe manere, am tras aer in piept, am oftat lung si apoi l-am deschis. Ma uitam plictisita si nu gaseam nimic care credeam ca avea sa ii placa Anei. Singura mea rochie era una neagra, iar ea ura negrul. Speram ca sa treaca cu vederea. Am lua rochia de pe umeras si m-am imbracat. Imi venea destul de bine. Era o rochie cu spatele gol, care se lega la gat, se lua fara sutien, in talie avea o curea subtire, alba, si era lunga pana deasupra genunchiului. Mi-am dat drumul la par, m-am dat cu putin ruj de culoare rosie – adoram acea culoare pe buzele mele -, mi-am luat sandalele in picioare si m-am asezat pe pat in asteptarea Anei.

In mai putin de cinci minute era in camera mea inspectandu-ma. Nu comentase nimic, lucru ce era bine. Nu am putut sa nu observ tinuta deosebita ce o avea: o rochie de culoarea roz, poate prea roz, pana exact sub fund, avand un slit care ii dezvelea usor lenjeria. In picioare avea o pereche de sandale negre, foarte inalte si era machiata ca un clovn. Am ras in sinea mea gandindu-ma ca nici un baiat intreg la cap nu avea sa se dea la ea imbracata asa.

Mi-am luat poseta pe care o purtam tot timpul dupa mine – o posetuta mica si neagra, in care imi incapeau numai: portofelul, telefonul si cheile – si am plecat.

De acea data luasem in taxi pana la petrecere, semn ca era destul de departe si nu puteam merge pe jos. Oricum nu prea ma interesa unde era, pentru ca nu eu aveam sa platesc taxiul care ne costase o avere, dar spre surprinderea mea, Ana, venise pregatita.

Masina a oprit in fata unei cladiri inalte, cu multe etaje, un bloc turn de care nu vezi decat in filmele americanilor. Am coborat usor, avand grija sa nu imi uit poseta. Am pornit impreuna, tinandu-ne de mana, spre intrare. Gardianul care se afla la usa ne zambi pe sub musta mare si ne dadu drumul inauntru atunci cand Ana ii arata doua invitatii. Intrasem intr-un hol imens, totul era numai marmura si undeva in departare se puteau zari doar doua canapele si o masuta micuta. Ne-am indreptat catre lifturi si am asteptat pentru a putea cobora unul. Nu imi placeau lifturile, tot timpul imi era frica de ele, mai ales de cele vechi, asa ca nu eram tocmai incantata de mica „excursie” pe care aveam sa o fac acum, tocmai la etajul zece.

In momentul in care liftul ajunsese la etajul zece iar usile s-au deschis o muzica arsurzitoare a facut ca durerea mea de cap sa se amplifice. Am iesit, in urma noastra liftul coborand din nou, probabil dupa noi invitati. Se parea ca de aceasta data nu era chiar orice fel de petrecere, ci una a unui bogatas – si imi era teama sa ma gandesc cum facuse ea rost de invitatiile alea.

Baietii de bati gata erau niste curve cu diploma, ingamfati peste masura, egoisti, manierati, dar din pacate cam prosti. Asta era genul de baiat cu care ii placea Anei sa umble. Pentru doar o partida de sex puteai sa primesti o excursie la Praga pentru a face cumparaturi, o masina noua, sau poate chiar un parfum unicat. Oamenii de acest gen imi faceau scarba. Uram snobii.

Ma uitam pierduta in jur, incercand sa gasesc pe cineva cunoscut, chiar daca stiam ca acest lucru nu prea era posibil. In cateva clipe aparu langa noi un baiat care o apuca pe Ana de talie si o saruta. Nu imi placeau manifestarile de genul acela, unele lucruri chiar se fac in pat sau in privat, dar in nici un caz un public. Si cum se spune ca prima impresie conteaza, baiatul asta primise un minus infinit numai in primele cateva secunde.
Aceasta se desprinse din sarut, zambind si imi facu cunostiinta cu el.
- Amanda, acesta este Alexandru, gazda noastra din aceasta seara, spuse aratand catre el.
- Prefer Alex, spuse el scurt, in timp ce ma lua in brate si ma stranse cu putere. Imi pare bine sa te cunosc, spuse acesta, am auzit multe despre tine. Vino, trebuie sa iti fac cunostiinta cu cineva, adauga in timp ce deja ma tragea dupa el. Ajunsi in partea celalalta a camerei, am iesit pe balcon.
Era o teresa imensa, cu mult iesita in afara, era simpla, singurul lucru care se afla acolo fiind o balustrada destul de inalta, din marmura alba, pentru a preveni accidentele. Privelistea era superba. Tot orasul se vedea ca o mare de lumini, iar cerul era atat de deschis incat aveai impresia ca undeva acolo, inca mai apunea soarele.

Am inchis ochii, tragand in piept o gura mare din aerul racoros, lasandu-mi imaginatia sa zboare. Visam ca eu eram o zana cu aripi frumoase si putea sa zbor pe oriunde voiam, insa bazmul mi-a fost intrerupt de o alta voce, straina.
- De ce m-ai chemat?
- Trebuie sa iti prezint pe cineva, spuse Alex. Ma apuca de mana si ma intoarse catre el. Ea este...
- Amanda. Da, ne cunoastem.

Nu imi venea sa cred pe cine aveam in fata mea. Statea chiar el, imbracat elegant, aratand ca un domn adevarat, cu ochii plini de ura, savurand momentul.

- Nu credeam ca o sa te intalnesc aici, i-am spus incercand sa par cat mai draguta posibil.
- Nici eu nu credeam ca o sa o gasesc aici pe dominisoara „eleva model” a scolii noastre, imi raspunse in timp ce imi lua mana si mi-o saruta. M-am uitat la el cu scarba si incercam sa zambesc. Regula de baza: chiar daca nu iti place ceva, incearca sa te prefaci cat mai bine. La asta eram un maiestru.
- Daca va cunoasteti, ne intrerupse Alex usor buimac, neintelegand ce se petrece intre noi, o sa va las sa mai vorbiti. Se intoarce catre mine, imi lua mana si mi-o saruta. Mi-a parut bine, Amanda. Sper sa ne mai revedem. Ne facu cu mana si apoi se pierdu in peisaj.

Nu stiam ce sa fac, ma blocasem. Nu mi se mai intamplase asa ceva pana atunci. Parca nu mai eram eu. Inima incepu sa imi bata repede si simteam cum ma rosesc la gandul ca el ma analizeaza cu ochii aceia perfecti. Mintea imi deveni goala. Nu mai puteam sa ma gandesc la nimic. Zambeam ca proasta si ma uitam la el. Acum ca il puteam observa in liniste si mai atenta, observasem ca ii statea foarte bine in costum.

- Chiar asa de frumos sunt incat ti-am taiat respiratia, intreba razand.

Ma uitam inca la el si nu puteam sa ma adun si sa deschid gura pentru a scoate niste sunete, de preferat cateva inteligente. Imediat mi-am revenit atunci cand mi-am dat seama cu cata pofta rade de stangacia mea.

- Nu am venit aici in seara asta ca sa mi-o strici tu.

M-am indepartat de langa balustrada si ma pregateam sa plec
.
- Ba chiar de asta ai venit aici, draga Amanda. Este numai vina mea. Vroiam sa te cunosc, spuse in timp ce afisa un zambet pervers.




Ps: scuzati va rog, repetitia cuvantul "Ochilor", dar chiar nu mi-a venit in minte in alt cuvant sau un sinonim.
Orice sfat/critica e bine venit(a)

[Daria v2]

Te ador :x.

Am vazut decat o greseala de tastare, dar apreciez faptul ca ai fost atenta. Ai un + pentru ca ai renuntat la diacitice si ai scapat de niste aporpouri. Amanda a devenit o fata normala, pe cate se pare. Imi place faptul ca a realizat ca nu era bine ce facea. Ana a intrat in peisaj si chiar am ras cand am citit ca era machiata ca un clovn, mi.o si imaginez. Alt lucru ar fi ca apreziez ca este un capitol lung, si ca vreau partea a doua mai repede, sau cate mai sunt xD. Actiunea de data asta a fost una lenta plina de suspans, pentru ca la sfarsit nu prea stiu cine ar putea fi acel baiat, adica am eu o banuiala dar mai bine tac o.o. Acest capitol a fost umplut cu descriere imbinata cu naratiune si dialog intr.un mod absolut superb ^^. Cam atat, nu prea mai sunt asa coerenta la ora asta.

P.S.: Acest capitol a fost cel mai bun dintre toate de pana acum :x.

[sarawulf]

"eleva model” al scolii noastre - eleva model a scolii noastre - se articuleaza dupa substantivul din fata.
incapeau numai: portofelul, telefonul si cheile – si am plecat.
Era inalt, foarte inalt, cred ca avea in jur de 1.83, sau poate mai mult, in nici un caz mai putin.
Nu fi atat de exacta cu datele pentru ca Amanda nu are ruleta la ea sa il masoare.
In jur de 1,80, poate mai mult, cu siguranta mai mult. Asa amplifici ideea.

Cat despre sinonome pentru ochi = privire = oglinda sufletului chestii gen.

Oricum este super. Andrei, nebun mic si rau ce esti, sari pe ea. Vreau nextul. ACUM!

[βεκi]

Hello, multumesc ca m-ai anuntat ca ai pus continuarea. Imi place foarte mult, sunt din ce in ce mai atrasa de fic-ul tau. Sunt foarte curioasa sa vad ce va face Andrei in continuare. Greseli de tastare am vazut cateva, cele pe care ti le-a enumerat si Sarawulf si am mai vazut la sfarsit un "zambent" in loc de zambet. Ma bucur ca ai renuntat la diacritice. Nu e nevoie sa-ti bati capul cu ele. Dureaza poate prea mult sa scri capitolul daca te bagi pe ele :]]
Chiar a fost un capitol bun din toate punctele de vedere. Ma bucur ca l-ai facut asa lung ^_^ Si chiar astept partea a doua. Oare ce-o sa faca nebunii aia? La moduri de expunere stai excelent, asa cum am mai zis. Imbini perfect naratiunea cu dialogul, iar descrierea este la locul ei, ampla si potrivita.
Well...nu stiu ce as mai putea spune :]] Te descurci de minune si sper sa o ti tot asa. Spor la scris in continuare :3

[Ymequa]

Multumesc pentru comentarii fetelor, inseamna foarte mult pentru mine. Ma bucur enorm ca va place. Imi pare rau ca aceasta parte nu este asa de lunga, insa sper sa va placa la fel de mult ca si mie.

Lectura placuta.

Capitolul IV
Partea II

Ce trebuia sa fac? Ce trebuia sa zic? Cum trebuia sa reactionez?

Nu ma puteam gandi la nimic. Nu stiu cum se facea ca de cate ori ii auzeam vocea, iar ochii ni se intalneau imi pierdeam toate gandurile si, mintea mea devenea alba. Am incercat sa zambesc, probabil aratand mai fals ca niciodata. Ma uitam la el, se uita la mine, insa nici unul nu scotea nici un cuvant. Am tras aer in piept si am oftat lung. Am observat cum o spranceana i se arcuieste usor, facand o fata de „Acum ce s-a mai intamplat”.

M-a apucat brutal de mana, m-a tras mai aproape de el si, apoi am plecat amandoi, mai mult tarata, de acolo. Nu indrazneam sa ii spun nimic. Nu voiam sa stiu ce avea sa se intample. Imi placea tipul, ochii lui ma obsedau. In acea seara putea sa se intample orice, chiar nu imi pasa.
In cateva momente am ajuns in fata liftului. A apasat pe buton, iar acesta incepu sa urce. Cat timp l-am asteptat nu mi-a dat drumul la mana. Usile se deschise si imi facu semn ca pot intra. Am pasit sfioasa si am asteptat sa urce si el.

In doua minute ne aflam in masina lui, gonind de nebuni pe niste strazi laturalnice. Ma intrebam ce avea de gand cu mine. Inca de cand il vazusem prima data, fata lui mi se parea cunoscuta. Incercam sa imi aduc aminte daca nu cumva il mai zarisem la vreo petrecere, insa ceva imi spunea ca nu avea cum sa se intample acest lucru. Stateam pe scaunul din dreapta si nu spuneam nimic. Ma mai uitam din cand in cand sa vad care era viteza cu care mergeam, apoi imi aruncam privirea catre fata lui. Era foarte concentrat.

Ne-am oprit in fata unui bloc vechi. A coborat primul din masina, iar apoi a venit si mi-a deschis si mie portiera. M-a luat de mana si m-a ajutat sa cobor. Era galant. Imi placeau barbatii care stiau sa se comporte.

Speram ca se pricepea la fel de bine si la alte lucruri, mai interesante.

Am intrat in blocul darapanat si am urcat pana la etajul doi. Ne-am oprit in fata unei usi metalice, ce parea noua. A scos cheia si a deschis usa. Mi-a facut semn sa intru. Primul impact pe care l-am avut cand am vazut unde ma adusese: ramasesem cu gura deschisa. In ciudat faptului ca blocul arata destul de urat, apartamentul era nou-nout. Ne aflam intr-un hol lung, unde peretiii erau perfect drepti, albi, toti. Pe jos avea marmura neagra, iar mobila parea foarte scumpa.
M-a ajutat sa imi dau boleroul jos si mi l-a agatat in cuier. Mi-a intins de asemenea si o pereche de papuci de casa care parca ma strigau. Mi-am aruncat sandalele la vederea lor si, am fost mai mult decat incantata de „cadoul” primit. S-a uitat la mine si a zambit.

- Deci? Am intrebat suspicioasa.

- Deci ce? L-am auzit spunand.

- De ce am venit aici?

- Fara un motiv anume. Voiam doar sa stam si sa dicutam in liniste, e ceva in neregula cu acest lucru, intreba buimac.

- Nu, am raspuns uimita. Credeam altceva, am continuat. Un baiat de obicei nu aduce o fata la el acasa „fara nu motiv anume”.

S-a intors cu fata la mine si incepu sa rada cu pofta.

- Vrei sa spui ca daca te-am adus aici, inseamna ca vreau sa te fut? Si incepu sa rada si mai tare. Nu draga Amanda, stai linistita, am planuri mai mari pentru tine. Deocamdata, te rog sa iei loc pe canapea, spuse in timp ce imi arata o canapea mare, de piele, neagra, iar eu o sa ma duc sa aduc bauturile. Ai vreo preferinta?

- Nu beau alcool, i-am raspuns scurt.

- In seara aceasta vei face o exceptie, spuse in timp ce imi facu cu ochiul.

Parasi imediat camera. Se lasase o liniste ciudata. Totul parca incepea sa nu mi se mai para atat de normal. Incepuse sa se instaureze, inautrul meu, o stare de frica. Daca avea sa ma omoare? Daca voia sa imi faca ceva? Nu puteam sa imi scot din minte scenariile de genul acela. M-am uitat in jurul meu mai atenta si, in ciudat faptului ca totul parea foarte scump, sufrageria era mobilata cu foarte mult gust. In fata mea se afla un corp imens, din mobila masina, in mijlocul carei trona o plasma imensa, in dreapta, se aflau doua geamuri mari, acoperite de niste draperii negre. Abia atunci realizazem ca era destul de intuneric, iar singura sursa de lumine erau trei lumanari care se aflau pe masuta din fata mea.

L-am vazut cum veni in mana, cu doua pahare foarte elegante, pline cu un lichid rosu.

- Vin rosu, spuse acesta in timp ce imi intinse paharul. E demi-sec. Sper sa iti placa. E preferatul meu. M-am uitat putin neincrezatoare la pahar.

- Poti bea linistita, adauga. Nu am pus nimic in el.

M-am uitat la el si am inceput sa rad. Se parea ca citea si ganduri. Am luat inghititura din lichidul ce se afla in pahar si realizazem ca imi placea. Apoi am mai luat inca una, inca una si, din trei inghitituri paharul era gol. Simteam cum incepeam sa iau foc, iar acoolul se imprastie in sangele meu. Genunchii au incepu sa mi se inmoaie si am simtit nevoia sa ma intind pe canapea.

Se aseza in genunchi, langa mine in timp ce fata lui era si mai apropiata de fata mea.

- Nu trebuia sa il bei atat de repede, spuse ingrijorat.

- Ti-am spus ca nu beau alcool, am adaugat rapid.

Se uita la mine ciudat. Simteam cum ma soarbe din priviri.

Isi muta privirea spre picioarele mele, care erau acum „aruncate” la intamplare pe canapeaua lui de piele, lasand la vedere, probabil, putin mai sus, lenjeria. Incepu apoi sa urce, pana ajunse in dreptul coapselor. Se opri o clipa apoi continua. Privirea lui se afla pe abdomenul meu, iar dintr-o miscare imi analiza sanii. Simteam cum incetul cu incetul incepeam sa ma excit.

Eram beata si excitata.

A dat sa intinda mana, pentru a ma ajuta sa ma ridic insa l-am tras peste mine. Se uita uimit, incercand sa se ridice, dar mi-am incolacit mainile in jurul gatului lui. M-am ridicat usor si l-am sarutat. L-am tras si mai mult peste mine, incepand sa il sarut brutal. I-am mangaiat buzele cu limba, iar apoi le-am muscat mai intai de buza superioara si apoi de cea inferioara, facandu-l sa scoata mici gemete de durere. M-am ridicat in capul oaselor pentru a ma putea bucura mai bine ce spectacol. Mi-am facut loc cu limba printre buzele lui si limbile noastre incepu sa se joace.Era cald inauntru. Limba mea se afla in intregime in gura lui si el nu inceta sa mi-o mangaie cu a lui. Mi-am retras-o usor, facandu-l sa vina dupa mine. Odata ajunga in gura mea am inceput sa i-o sug, facandu-l sa scoata niste sunete ciudate.

Simteam cum fierbeam si mai tare. Imi era cald, iar acolo jos deja eram uda. Am zambint in gandul meu si am continuat joaca, infingandu-mi degetele in parul lui.

- Amanda, spuse, printre saruturi. Cred ca ar fi bine sa ne oprim.

Insa nu voiam.

Nu acum.

Ma simteam bine si imi doream asta, sau cel putin asa credeam. M-am coborat de pe canapea si m-am asezat peste el, simtind cat de excitat era si cum chestia din pantalonii lui se misca in continuare, facandu-se din ce in ce mai mare. Era rosu. Mi-am asezat mana pe penisul lui incepand sa il mangai usor, incercand sa o apuc cu mana, facandu-l sa gafaie.

Dintr-o miscare brusca se aseza deasupra mea. Ma saruta cu pasiune, coborand cu mainile mai intai pe sanii mei, pe abdomen, ajungand jos, unde apasa usor cu degetele, simtind probabil cat de uda eram.

L-am vazut cum se ridica brusc si ma ia in brate.

In cateva momente trecusem prin multe camere si deja nu mai stiam unde ma aflat. Ma aseza pe o suprafata tare, putin cam rece.

Am inceput sa tip cand am simtit picaturi reci cum imi izbeau cu putere corpul. Abia atunci realizazem unde ma aflam: eram in baie.

- Ti-am spus ca ar fi mai bine sa ne oprim, spuse in timp ce incerca sa respire regulat.



Orice sfat/critica este bine venit(a).

[Daria v2]

Salut.

Mi.a placut totul, a fost incredibil, mai ales ultima parte ( perversa mica ce sunt. ). Tot ce te rog este sa nu mai lasi atatea randuri libere intre paragrafe, defapt nu paragrafe, ci dialog. Dialogul nu il mai desparti ca nu se vede atat de estetic precum credeam. Si ai avut o greseala, care nu este greseala, ci ceva care mie mi se pare ca nu suna bine:

ce parea foarte noua. -> Chiar nu are logica acel foarte, pentru ca nu suna atat de bine, pentru ca un lucru este nou, ok. Dar cand zici foarte nou, inseamna ca este mai mult decat nou, adica nu stiu cum sa explic ca sa fiu mai coerenta decat un pepene.

In rest totul mi.a palcut si a fost incredibil si sutn de acord cu tine: acest capitol ( parte de capitol ) a fost foarte scurt. Data viitoare chiar il vreau mai lung, please amorino -.-. Multa imaginatie si bafta, ai facut o treaba excelenta >:D<.

[Mad Hatter]

Heeei.
Scuze că n-am comentat capitolul anterior. ._.' Eh, dar mă revanşez eu.
Eniuei. Sinceră să fiu, mi-a plăcut foarte mult acest capitol. M-ai lăsat în suspans, sinceră să fiu de-abea aştept să văd ce se va întâmpla în continuare, ce naiba o vrea să facă Andrei cu Amanda. xD
Mi-a plăcut modul în care-ai descris, plus faptul că replicile n-au fost seci, ba chiar interesante. Capitolul, după mine, ar fi putut fi puţin mai lung, dar de, nu e totul perfect. :]
Cred că am observat câteva greşeli de tastare/exprimare, dar nu-i nimic, sunt inofensive, deci pot trece cu vederea peste ele, ţinând cont de faptul că am şi uitat care erau *laughs*.
Ăhm, începe să-mi placă de Andrei, dar nu ştiu de ce. E drăguţ, şi are un aer de mister <3. Like.
Well, cam atât am avut de spus. Aştept next-ul cu nerăbdare şi nu uita să mă anunţi.
Spor la scris şi multă imaginaţie în continuare!

XoXo, Mad Hatter.