Nu ești un membru încă? Înregistrează-te acum!
Creează un cont nou  

Animal revenge in the snow...

#1
Pai... Ceva nou, nu-i bun de nimic normal :-? Mda, desi e in "Original Yaoi & Yuri" va anunt ca are si o relatie Hetero... Una singura, l-am postat aici, pentru ca majoritatea dintre relatii sunt Homosexuale :-?
Deci simtiti-va liberi sa criticati ^w^, ca doar din asta se invata nu?:) Si a da, s-ar putea sa intalniti 2 personaje din "Cand ura se transforma in pasiune" :-" cu mici modificari :-?

1.
Cand soarta iti intinde evenimentele nefericite in fata, numai ai cale de scapare, decat sa lupti cu ele, nu pot fi schimbate, pot fi doar vindecate sau razbunate. De cele mai multe ori incercam sa le uitam… desi, e greu, sunt unele care te marcheaza pe viata, pe care nu le poti uita, le simti in suflet si nimeni si nimic nu le poate scoate de acolo… ar fi prea usor. Cand incerci, e degeaba, trebuie doar sa le tii pentru tine, sa ii faci pe altii sa creada ca ai uitat si ca nu te mai afecteaza, ca ai trecut peste ele, dar… e atat de greu sa faci acest lucru. E greu sa-ti ascunzi sentimentele, intotdeauna va fi, intotdeauna iti va veni sa plangi de durere si de ura, dar e necesar, e vital omului daca nu vrea sa fie calcat in picioare. Daca esti emotiv in fata altora, te pierzi la un moment dat, ai impresia ca oricine e dragut cu tine te poate ajuta, dar defapt, te folosesc, te manipuleaza, devii batjocora lor, jucaria lor personala fara sentimente, care trebuie sa taca tot timpul si sa inghita. E o simpla lectie de viata, nu?
Imi vine sa rad cand ii aud pe cei care spun ca ei ar trece foarte usor peste asa ceva, nu, nu e simpla, e dureroasa si cruda, iti pierzi speranta, te face sa iti amintesti mereu de trecut, sa nu poti iesi vreodata din intuneric… vrei doar sa mori si atat.
-Nu! NU! Lasati-ma va rog! NU VREAU SA MA INTORC ACOLO!
-Nu-l lasa sa scape! Prinde-l idiotule!
Stiti cum e atunci cand sentimentul de frica te cuprinde total? Cand inti intra prin piele, trece de toate suprafetele, strapunge carnea cu putere… si ajunge in maduva, unde circula voioasa… ? Stiti? Poate ca unii da, poate ca unii nu, dar ganditi-va cum e atunci cand un sentiment teribil ca acesta cuprinde un copilas de 3-4 ani, sa aiba frica si panica in sange in fiecare minut al vietii, durerea sa ii faca vizita zilnic. Frumos, nu?
Da, este foarte frumos, asta daca esti un psihopat sadic, copilul acela inebuneste desigur la un moment dat, din nefericire nu are norocul de a muri pentru a sfarsi chinul. Nu inteleg… sa te uiti la el zilnic, sa vezi si sa auzi cum te implora sa il lasi, plangand si urland, si totusi… sa il torturezi in continuare fara nepasare, ca o simpla jucarie pe care ai primit-o si doresti sa o distrugi deja…
-Te-am prins mucosule! Nu vei mai scapa de data asta!
-Nu, nu, lasa-ma te implor! Lasa-ma! NU MAI VREAU!
Hmmm, iar ce-l care te chinuie, sa aiba acel ranjet mandru si plin de placere, atunci cand copilasul urla de disperare, diabolic, bolnav, dement… sunt cele mai bune “complimente” pentru astfel de progenituri. Ar trebui omorate, chinuite, batute in cuie pe un perete si lasati acolo, iar in fiecare zi adaugandu-se un cui in in corpul mizer al acestora pana ar ajunge arici.
Animalul iese…iese si omoara, iese in cautare de sange, sangele creatorului sau. Da, animalul… dintr-un copil, animal alcatuit din specii diferite. Sa vedem, care e parerea voastra despre progenitura care foloseste oamenii si animalele pentru experimentele lui scarboase, mai ales pe un copil mic si innocent, complet nevinovat, care acum a devenit un monstru din cauza placerii sadice a unui gunoi. Experimentele constand in transplante, in loc de organele umane de la nastere, cu organele unor biete animale, probabil si ele chinuite si ucise crud. Om de bagat la morga nu? Si totusi, daca ar muri ar fi prea usor, ar scapa, trebuie chinuit!
Si cum ziceam, animalul iese, si isi tradeaza “stapanul”, doar ca, din nefericire, nu omoara pe cine trebuie, deci, vinovatul scapa, iar copilul ramane cu durerea si cu dorinta arzatoare de razbunare, aceasta dulce dorinta, pe care o va infaptui cu pretul vietii. Si… copilul ajunge un avocat de success, bogat, aparent fara probleme in viata, dar, niciodata nu a uitat scopul lui, dorinta lui arzatoare.
-Domnule avocat, v-am adus dosarul doamnei… va simtiti bine domnule?
-Da, multumesc Rachell, e dosarul pentru cazul doamnei Brusselle corect? O nimica toata.
-Bine domnule, va las atunci.
Da, m-ati prins, eu sunt copilul, de fapt am fost, acum am 25 de ani, sunt barbat in toata firea, nu mai sunt acel copil, nu mai plang, incerc sa nu mai simt, nu mai vreau sa fiu uman, avand in vedere ca sunt pe jumatate monstru… am fost odata. Din seara aceea ploioasa, mi-am pierdut umanitatea, nu, nu cand am reusit sa evadez din laborator, ci in seara in care am jurat ca nu voi mai plange, ca nu voi mai simti, ca ma voi raci, jurasem pe mormantul lui Keiko, la doar doua zile dupa ce murise. Keiko este femeia care m-a gasit in seara aceea , m-a luat cu ea si ma crescut, singura persoana pe care am iubit-o, ea a fost, ma crescut fara sa-i pese de ce eram, pentru ea eram un om ca oricare altul, dar familia ei nu era de aceeasi parere, pentru ei eram un monstru, oricum Keiko era tot ce aveam nevoie, dar, fericirea… s-a si sfarsit… cand aveam 10 ani, a aflat ca era bolnava de cancer in faza terminala, a murit in scurt timp. Mi s-a sfasiat inima… In ziua inmormantarii am fost alungat, plangeam, fugeam, de frica sau de rusine? Nici acum nu stiu, poate de ambele, dar sentimentul de ura se intensificase, ii uram, Keiko m-a iubit si stiu asta, nu ar fi vrut sa fiu tratat asa crud. In fine, m-am oprit la un templu, unde am invatat si m-am antrenat, iar acum, uitati-ma, sunt plin de forta, sunt o himera, un mutant, un animal, cum vreti sa ma numiti… dar acum sunt respectat. Intotdeauna am vrut sa aflu ce sunt, dar se pare ca nu am aflat ceva dragut, sunt alcatuit din diferite animale pe interior, sunt om fizic, organele genitale mai sunt ale mele pe dinauntru se pare, in rest… Mda, nu am nici urechi umane, ci niste urechi de felina, ochii mei sunt galbeni ca de pisica, gheare, colti… dar ma tin bine, sunt inalt, sunt sexy, ciudat dar se pare ca nu imposibil, am parul violet deschis… nevopsit. Ma numesc Yuki, Takemoto Yuki defapt… stiti…e ciudat… Keiko mia dat numele Yuki… care inseamna zapada, deci puritate, cu sufletul meu…e pacat, e pacat ca un nume asa frumos a fost irosit pe mine…dar desigur, cand eram mic… eram mult mai dragut, mai binevoitor, acum nu sunt demn de acest nume.. Dar ma voi razbuna intr-o zi, imi voi infaptui cea mai arzatoare dorinta. Da, dulcea razbunare, desi, oare ce-as rezolva? Nu va schimba cu nimic trecutul, ma voi chinui toata viata… dar, pentru propria-mi placere, vreau sal omor pe nenorocit, plus ca daca stam sa ne gandim… as salva altii oameni… pentru ca sigur nu sa oprit la mine.
Nu pot decat sa sper ca il voi gasi pe nenorocitul ce a distrus viata atator oameni, ganditi-va la adultii pe care ia distrus , ei stiu cum e viata normala, vor urla dupa zilele bune, in care nu te critica nimeni pentru cum arati, dar si pentru cei distrusi de cand sunt nascuti e greu, ei se izbesc direct cu lumea reala…Dar ma rog, acum stau si va povestesc trecutul meu tragic cand ar trebui sa il caut acum pe psihopatul ala si sa savurez momentul mortii lui … si desigur nu fac asta fara ajutor. Asa ca acum o sa plec…dar inainte imi anunt secretara.
-Rachell, anuleaza-mi toate intalnirile pentru azi si pentru maine.
-Sigur domnule, nicio problema.
Da, draga Rachell, o scumpete, are in jur de 35 de ani… dar arata mult mai tanara… te face sa te intaresti putin nu alta, dar ma rog, sa lasam detaliile astea despre secretara mea cea sexy. M-am urcat in lift si m-am dus acasa.


#2
Am văzut că a apărut un fic nou cu puţin timp în urmă, dar nu m-am interesat, nici măcăr nu am deschis pagina. Acum că a trecut puţin timp şi nu ai niciun comentariu, am decis să văd, oare e atât de rău? Am citit tot ce ai scris şi pot să spun că nu e rău deloc, e chiar bine. Nu înţeleg de ce nimeni nu te-a apreciat.

Mi-a plăcut mult cum ai descris trecutul lui Yuki, pot să zic că am înţeles prin ce a trecut. Ai dat detalii şi mi-am imaginat eu câte ceva, dar încă nu înţeleg cum arată. Adică e avocat, într-o lume normală, dar arată altfel? Părul violet, urechile altfel, clar, dar în rest? Aş vrea mai multe detalii sau o imagine dacă ai.

Îmi pare rău de acea femeie, Keiko. Cred că a fost cea mai importantă persoană din viaţa lui şi a murit, frângându-i inima. Îmi imaginez ce durere a simţit.
Acum vrea să se răzbune, oh, şi eu aş vrea! Nu ştiu ce aş face, a trecut prin ceva nemaipomenit de scârbos şi neomenesc... l-aş căuta şi eu pe acel imbecil să-l omor în chinuri groaznice. Dar poate Yuki nu e aşa monstru cum pare, cred că are mai mult omenesc în el decât crede.
Da, numele ce semnifică zăpadă, pur şi gingaş, nu i se potriveşte. Sau poate i se potriveşte? Depinde din ce parte priveşti.

Acum ţi-aş sugera ca înainte să postezi capitolele, să le mai verifici măcăr o dată. Ai greşeli, poate nu le-am văzut eu pe toate, dar scrii bine şi cred că ai talent. Imediat ce am început să citesc, mi-am dat seama de asta. Descrii cu toată inima acele sentimente şi emoţii şi cred că e un plus mare.

GreÅŸeli:

Citat:Cand soarta iti intinde evenimentele nefericite in fata, numai ai cale de scapare,
- nu mai ai
Citat:Si… copilul ajunge un avocat de success
succes
Citat:vreau sal omor pe nenorocit
sa-l omor
Citat:pentru ca sigur nu sa oprit la mine.
s-a oprit
Citat:ganditi-va la adultii pe care ia distrus
i-a distrus

Şi mai sunt greşeli, dar nu am timp să le caut. Sunt sigură că sunt din grabă sau neatenţie, să ai grijă data viitoare.

Ai unele probleme şi cu virgulele, nu că m-aş pricepe eu, dar poate te sfătuieşte cineva care ştie. Eu nu am idee cum să explic.

Succes în continuare.
ps: titlul îmi place mult.

edit: ţi-am dat cinci steluţe la fic, deşi a-i merita doar patru din partea mea. Am făcut asta pentru că cineva nesimţit cu totul te-a notat doar cu o steluţă şi tu sigur meriţi mai mult. Ficul e foarte interesant, ca idee. Eu apreciez ideile de genul, mai originale. Cred că va fi interesant şi pe parcurs. ;)

#3
Waa....multumesc mult... chestia cu "success" vina wordului....( il am scris in word) e trecut pe engleza si imi corecteaza cuvintele cum vrea el. Multumesc mult pentru apreciere ^^ si da am o imagine cu yuki...pe deviantart :-? baiatul e original asa ca desenele sunt facute tot de mine :)[posturi unite]
http://katoluvkiu.deviantart.com/gallery/#/d3im0dc <------- Yuki :)

2.



18: 30 PM si eu inca lenevsc, in pat, nu m-am dus azi la serviciu si nici nu cred ca o voi face curand, vreau doar sa stau si sa ma gandesc, si parca vad, ca o sa ma telefoneze diseara sefu’ cu tipete si morale si tot felul de cacaturi pe care le va folosi ca sa-mi terorizeze creierul. Seful meu e de pomina, e un tip care in nici-un caz un e om, e diavol, da stiu, ciudat, care culmea… e dadaca prietenei mele cele mai bune, si ce dadaca, a violat-o cand avea 16 ani, doar pentru ca prinso uitandu-se la filme indecente. In fine, e enervant, si prea serios, strica cheful tuturor cu monotonia lui. In fine, tipul e un fraier dupa parerea mea… bine bine, un fraier care mi-ar putea tabaci fundul imediat, dar pentru ca este asa de serios si plictisitor e un fraier, cel ptin asta e parerea mea. Si el a avut un trecut trist, dar bine, el are peste mii de ani… dar totusi, a suferit si el, defapt toate persoanele pe care le cunosc eu mai bine, au trecuturi urate si triste, da e ciudat stiu. Desi tipul asta pare sa fi trecut mult mai bine peste ele, el nu doreste sa se razbune…bine doar putin, adica, a avut probleme la un moment dat, pe vremea cand era inger, da da, e un inger decazut, ma rog, a avut probleme cu o femeie iar acum in mare parte este misogin. Da, eu si el avem trecuturi diferite, dar stiu bine, amandoi am suferit. Oooo, suna telefonul, clar e el, ia sa vedem ce vrea, cu ce-o sami bata capul. Tipul asta nu are limite cu morala.

-Alo?

-BA! Daca te prind te rup!! Iti iei liber cand ai chef si nu-mi spui? Tu ori esti tampit ori doar te prefaci.

-Ooo, hai stai calm, ca si tu iti iei vacante cand ai chef.

-Da, dar rar si putin! Plus ca este biroul meu de avocatura, deci eu sunt seful si nu trebuie sa dau socoteala nimanui. Pricepi? Acum fi dragut si deschide usa ca eu n-am cheia.

-O nu, doar nu… Te urasc!

Bineinteles, gentleman cum sunt, ma ridic si ii deschid usa descreieratului, cu un pusti blond bine tinut care se schimonosea ca fie lasat jos.

-Mai nou te-ai pedofilit pe baieti?

-Nu, taci si nu mai pune intrebari ca vei avea nevoie de el, mult mai multa decat crezi.

Hmmm, dragut baiatul care la adus, cred ca are aproximativ 1.75, blondut, ochisorii mari si albastri, awww, e adorabil. Cum o fi pus bestia asta de Morfil mana pe el? Da da, Morfil e sefu’ meu, Sa-I fac si lui descriere ? Bine. Inalt, foarte inalt, are 2 metrii, are parul lung, pana la posterior, brunet si are o mecla de arogant. Trecutul lui nu-l povestesc, depinde, asta doar daca va intereseaza, dar nu cred. Amn, cum se uita la mine copilul asta, cu ochisorii mari si rugatori, sa-l las sa plece, dar nu, trebuie sa aflu ce cauta aici.

-Bun, si de ce ai adus copilul asta aici?

-El e Tsuyoshi, si te va ajuta sa il gasesti pe ce-l care ti-a distrus viata.

Cum? Glumeste? E doar un copil, cu ce m-ar ajuta el pe mine? E clar, Morfil s-a dereglat la cap, vine aici, fara sa anunte, cu un baiat, care cica m-ar ajuta. Nu ca nu e normal, pare un copil absolute normal, cum ar putea sa-l gaseasca pe… Are colti! !! Si gheare! Ce? E vampir oare? Si daca da cu ce-mi foloseste?

-Hei pustiule, ce e cu coltii? Esti vampir?

-Nu, sunt coltii care mi-i i-a pus tata.Si ghearele tot el mi le-a pus, si ochii, nu sunt ochi umani, sunt de pisica angora turceasca. Dar de tata nu-mi amintesc prea multe, decat ca era dement si experimenta anumite lucruri pe oameni si animale, dar m-am lovit la cap cand am fugit si acum nu-mi mai aduc aminte detaliile, stiu ca il chema Fuji, asta e singurul detaliu despre el.

In momentul in care am auzit “experimenta anumite lucruri pe oameni si animale” mi-am dat seama cat de mizerabil poate fi… Cu siguranta era acelasi tip care m-a mutilat pe mine pe viata, dar pe propriul fiu? Gunoiul! Demn de dispret, Doamne cat il pot ura pe omul asta, desi nici macar nu il cunosc in amanunt. Nu vreau decat sa-l omor si sa scap lumea de un gunoi ca el, astfel de oameni nu ar trebui lasati in viata, imi e mila sincer de bietul copil, cred ca e oribil ca propriul tata sa te trateze ca pe un cobai, daca nici de fiul tau nu ai mila, e clar ca mila nu exista in sangele tau, doar nebunie si… as putea zice frustrare. Nu inteleg astfel de persoane, nu ii este greu sa fie atat de… crud si inuman? Nu ii pare rau niciodata? O da, stai, am uitat, pentru el oamenii din jurul sau sunt niste simpli sobolani de laborator pe care se joaca el. Imi e sila de el… nu as zabovi nici macar o secunda pentru a-I baga cutitul in inima, sau ba da, as sta o gramada sa il chinui, sa il chinui mai rau decat a chinuit el oamenii. Daca copilul asta isi va aminti locatia… imi voi putea infaptui dorinta, deci, voi face tot posibilul sa nu pateasca nimic, am nevoie de el viu si perfect sanatos. Baiatu asta e sansa mea… desi, imi e frica, daca incep sa simt ceva pentru el? Nu vreau sa imi placa de el, pentru ca apoi sa dispara, oooo haide Yuki revino-ti, e doar un pusti, nu are ce sa iti placa la el, gata Yuki calm , esti baiat mare, nu te indragostesti de oricine, gata, sunt bine, o sa am doar grija de el si o sal fac incet dar sigur sa isi aminteasca. Deci… Am o pista, trebuie so folosesc, n-o irosi, n-o irosi.

-Si pustiule, cum ziceai ca te cheama?

-Kuba Tsuyoshi, imi poti spune Tsuy sau Tsu.

-Bine…Tsuy, sper sa ne intelegem. O sa incercam sa te facem sa iti amintesti totul, fi linistit, v-om face totul incet ca sa nu ramai cu un soc. Bine?

-Sunt cobai cumva? Pentru ca mie imi e de ajuns sa fiu exploatat.

-Fi linistit, nu vei pati nimic.

Si sincer… am vaga impresie ca il mint. Daca ii vin toate amintirile deodata? Traumatizam copilul si dupa cius’ informatii. Deci calm Yuki, calm, o sa a nevoie de ajutor, chiar foarte mult ajutor, Nu te atasa de el, il aperi doar, si nici macar nu il aperi pentru binele lui, ci pentru al tau, totul e numai si numai pentru tine.

Morfil a plecat, si m-a lasat cu copilul, perfect, genial… multumesc mult sefu’, ei bine, tot ce pot face acum e sa fac mai bine cunostinta cu baiatul. Si presimt ca asta o sa dureze cateva ore…


Gata Yuki, sa nu cazi sub presiune. Ai un copil in casa, adica ma rog… are 17 ani, deci da e copil, deci… nu fa ceva, necugetat. Hmmm… Ma intreb in continuare, cat de bolnav e Fuji, da am aflat de la scumpul lui copil ca il cheama Fuji pe nenorocit, revenind, cat de bolnav e? Sa isi mutileze propriul copil? Bine ca nu a reusit mai mult, decat coltisorii specifici animalelor, ghearele si…din cate mi-a spus, ochii, dar fiind albastrii nu se vede diferenta, in schimb ce la mine… alta poveste.

Oricum, l-am trimis la culcare, nu ca sunt tampit rau, e 20: 30 PM si eu il trimit la culcare, de parca ar avea 5 ani. Hai Yuki ca doar nu esti tasu’… adica stai, de ce ma compar eu cu dementul ala? E clar ca eu nu as face niciodata asa ceva. Hmmm, cred ca o sa-l iau pe pusti la o plimbare, dupa tot interogatoriul ala cred ca are nevoie de o iesire. Intru in camera pe care i-am oferit-o si… Copilul cel cuminte se injecta in dragutele lui vene. Dar cum? Nu as fi banuit niciodata ca se drogheaza, are tenul asa de perfect si fin, si ochisorii aia nevinovati si un zambet cu care ar putea pacali pe oricine, e curat si miroase frumos, nimic care sa-l fi dat in vileag ca umbla cu asa ceva.

-Ce dracu faci ?!

-Bine, tu?

-Lasa alea jos imediat.

Ce face? Ma priveste cu ochisorii aia nevinovati, rugator, dar puteam foarte bine sa observ luminita aceea euforica provocata de efectul drogurilor.

-De ce as face asta? Nyah, nenea’ Yuki, vin-o incoa’.

-Pune alea jos mai intai si poate vin.

-Nu, nu, mai intai vii tu si iti promit ca le las.

-Bine, dar ai promis fii atent. Ma indrept incet si lenes inspre el, il observ cum lasa jos porcariile in cauza si zambesc satisfacut.

E un baiat dragut si se vede asta, sunt sigur ca a ramas cu o anumita trauma din cauza celor petrecute in trecut, probabil de asta se drogheaza, poate crede ca daca se drogheaza nu-si va aminti niciodata. Gresit, trebuie sa ne infruntam trecutul, ce nu intelege el este ca, cu cat incercam sa il uitam, cu atat mai mult ne amintim de el, ne urmareste, trebuie sa-l invat pe baiatul asta ca daca se drogheaza nu scapa, ci dimpotriva e foarte posibil sa isi aminteasca sub efectul drogurilor, plus ca isi strica corpul.

Imi intind mana sa il ajut sa se ridice, pentru ca acesta statea pe jos, dar el imi prinde mana si ma trage jos.

-Hai pustiule, ca nu am chef de jocuri copilaresti, ridicate si fa-ti dus, mirosi a...-stramb din nas- tutun, fumezi cumva?

-Doar Marijuana. Tu fumezi?

-Da, dar nu iarba, ca tine.

Imi ignora ultimele cuvinte, si imi descheie camasa lent. Eu raman blocat, ce sa fac? Il opresc desigur, e sub efectul drogurilor, si nu vreau sa fiu acuzat si de viol si de pedofilie, una peste alta homosexualitate, da bine ca pentru aia nu se intra la parnaie. Ii prind puternic mainile deasupra capului, si il fixez cu privirea, destul de rece.

-Uuuuu, vrei sa ne jucam dur, bine, mie imi convine.

-Nu, stai cuminte. Nu gandesti lucid, treci si culca-te!

-Ma culc numai daca stai si tu cu mine, daca nu, dami seringa si imi reiau activitatea.

-Bine, schimba-te, treci in pat si dormi, vin si eu mai incolo.

Ies din camera, inchid usa si las panica sa ma doboare. Ce ma fac? Daca, cad prada tentatiei? Nu, nu pot sa dorm cu el. O sa astept pana adoarme si dupa parasesc camera, poate si casa. Ce tot gandesc, nu pot sa-l las singur in casa, daca se drogheaza, sau daca vine politia si gaseste drogurile in casa? Intru eu la parnaie, ca tot am fata de drogat, parerea sefului meu, nu a mea, mie mi se pare ca arat foarte bine. Revenind la subiect, ce ma fac cu baiatul asta? In momentul asta e drogat, poate sare pe mine si ma violeaza, sau poate imi place mie si il violez eu, ahh, la ce dracu’ ma gandesc, hai Yuki, ca esti baiat mare, te descurci tu. Dupa o ora si jumate’, deschid incet usa camerei lui Tsuyoshi, si bag usor capul. E ghem, intors cu spatele, bun, deci banuiesc ca a adormit, am scapat, dau sa inchid usa dar...

-Inca astept, sa stii.

-N-ai adormit?

-Nu, vii odata?

-Ummm,asteapta cateva minute sa ma schimb.

Observ, de copilul asta nu scap, asa ca, ca sa nu avem incidente, o sa stam in plapumi diferite, pe parti diferite, nu vreau sa intru la parnaie cum am mai zis. Niciodata nu am avut ceva impotriva asupra homosexualitatii, si daca devin vreodata homosexual, bine, in cazul meu bisexual, nu o sa-mi fie rusine de asta. Dar intotdeuna am avut ceva impotriva pedofiliei. Mi se pare infect sa agresezi un copil, indiferent daca iti cere acesta, cum e cazul meu, si mai rau daca o faci fara permisiunea acestuia, adica : viol. Am avut multe cazuri in legatura cu traficul de carne vie, primeam multe mai ales cu traficul de minori, evident, le rezolvam cu cea mai mare usurinta prin simplul fapt ca-mi dadeam foarte mult silinta pentru aceste cazuri, erau intotdeauna primele pe lista,. Si trebuie sa recunosc ca sunt putin corupt, dar pentru scopuri onorabile din punctul meu de vedere, plateam paznicii de la inchisorile de maxima securitate pentru a le face viata un chin respectivilor nelegiuiti. Plus ca aveam grija sa ajunga la cele mai dure inchisori, cu cei mai periculosi detinuti gasiti vreodata. In 2-3 ani faceau infarct de la prea mult stres si panica. Deci planul meu dadea roade, si da acum voi auzi critici gen „ce om de nimic, ce infect” ei bine da, prefer sa fiu asa, stiind ca acei nenorociti si-au primit pedeapsa. In fine, m-am schimbat insfarsit, in pijama ca sa ma asigur, maine fac curatenie in toata camera aia si prin toate hainele lui sa gasesc toate drogurile si sa le arunc in foc. Intru incet cu patura mea in camera si ma intind la marginea patului. Ii simt mana pustiului, care ma tras de brat, spre a ma aduce mai aproape de corpul lui.Evident, doar nu puteam scapa asa de usor. Se baga in bratele mele, si tine strans de materialul tricoului meu. O Doamne, aratam ca doi tineri proaspat casatorit, asa ca il imping din zona corpului meu. El casca ochii mari si se uita la mine cu o oarecare uimire. Ce e asa ciudat ca l-am refuzat? Isi pune palmele pe chipul meu si ma priveste fix in ochi, cu ochisorii care inca ii dadeau de gol euforia. Apoi isi uneste buzele de ale mele. Iar eu... eu nu reactionez, adica reactionez, dar negativ din punctul meu de vedere, ma alatur jocului lui, imi introduc limba in micul lui lacas, si ii „mangai” limba, cu a mea, cu miscari catifelate si blande. Mana lui urca in parul meu, cu miscari jucause. Imi dau seama de greseala pe care o fac, asa ca ma opresc si il indepartez, el zambeste multumit, si aseaza capul pe perna ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat, a adormit la scurt timp. Eu nu pot sa dorm, stau si ma tot gandesc, la sarutul daruit de ceva timp... baiatul asta este un pericol pentru mine. A fost un sarut mult mai intens decat am crezut, m-a facut sa ma gandesc la el, deci e grav. Nu, in niciun caz nu adorm, cine stie ce pot face in somn, nu stiu cum lucreaza subconstientul asta salbatic...nu stiu si imi e teama sa aflu ca as putea face ceva ce nu vreau.



Am stat treaz toata noaptea, pe la 4 si ceva m-am ridicat de langa baiat, l-am invelit bine, m-am schimbat si am iesit. Am nevoie de cineva caruia sa ma pot plange, si stiu persoana potrivita, pare rea, dar e o buna ascultatoare, si un bun sfatuitor de multe ori, chiar daca si ea mai da tarcoale drogurilor. Am nevoie de Katoka. Asa ca mi-am carat fundul in masina, si am apasat pe acceleratie.

Si uite-ma, sunt in fata casei ei, mare si luxoasa, e greu de crezut ca o fata de 19 ani sta singura in ditamai casoiul. Bat la usa, si asez o fata trista, ea deschide. O fata cu parul scurt, bleu-marin, suvite de un albastru stralucitor, si in momentul actual ciufulit.

-Neata!

-Neata sa-i zici lui mata’ la ore d-astea. Oricum, ce cauti aici?

-Necazuri, probleme...

-Aaa...intra atunci.



Ma asez, pe canapea, iar ea se aseaza in fata mea pe fotoliu incercand sa nu adoarma. Isi aseaza pozitia piciorus peste picious, iar eu incep sa dau drumul la vorbe, iar ea asculta ca intotdeauna cu mare atentie. Stau 2 ore si ii spun tot ce ma macina. Apoi ii multumesc pentru atentia acordata si plec la birou. Si... raman socat, Tsuyoshi statea pe scaunul meu, privind serios spre mine care stateam in pragul usii.

-Nu a fost frumos sa ma lasi asa, singur, fara sa zici nimic...

-Te cunosc de o zi doar, trebuie sa iti dau tie explicatii?

-Mmm... nu, dar din politete puteai spune.

-Din politete te-am lasat sa dormi linistit, acum ridicate si dute sa sacai pe altcineva.

Se ridica, iar eu imi ocup locul, care ar fi trebuit sa ramana privat. Cine stie prin ce a umblat pe aici si a compromis ceva. Dar...adica...ce face?

-Imi esti dator de aseara, asa ca taci si savureaza momentu’.

Se aseaza in genunchi in fata mea, si imi desface pantaloni cu usurinta, fara nici-o inhibitie. Isi preseaza buzele pe materialul boxerilor mei, sub care se afla „bagheta magica”, iar apoi trage usor cu degetul de acestia in jos, pentru a imi descoperi barbatia. Nu, nu ma pot opune, de ce nu ma asculta propriul corp? Nuuu, hai Yuki, riposteaza. Riposteaza pana nu e prea tarziu. Dar, dar... dar nu pot, corpul cere. Tsuy imi linge usor si fin organul, pare experimentat, il maseaza fin si in acelasi timp sigur pe el... iar apoi il cuprinde cu grija in gura,cu miscari lascive si jucause , ma tine in aceasta pozitie timp de 20 minute, in care organul meu cerea mai mult si mai mult. Ii imping capul dar el persista. Coboara cu limba pe testiculele mele, unde linge, as putea zice pofticios. Apoi se ridica, si se dezbraca, se urca pe mine si se lasa in jos pe „aparatul” meu intarit, continuand cu miscari de sus in jos, cu un ritm accelerat. Timp de 40 de minute, simtind placere incontinuu, nu m-am putut impotrivi, in final, mi-am dat drumul in curul lui dragut.

Si cum toata distractia trebuie sa aiba un sfarsit, mai mult sau mai putin placut, intra Morfil.

Ma inrosesc si ma balbai....

-Pai eu, pai vezi tu...adica noi...

-Data viitoare sa incui usa, bine?

Imi face cu ochiul,zambeste si inchide usa. La asta nu ma asteptam.



#4
katoooooooo ~~ ;u;
mai mult bre :I
mi-a placut ficul de cand l-am citit pe des.
foarte dragut <333
mai ales ca e yaoi XD
continua :o3 te rooooooooggg

#5
Nu pot sa cred ca nu am lasat pana acum comentariu. Rusine sa-mi fie! Un fic extraordinar si abea astept sa vad continuarea. Multa bafta si sper sa aduci nextul cat mai repede!
PS: Cu siguranta iti dau 5 stelute >:D< >:D<
[Imagine: semnatura_zps4673586a.png]
"You don't give people hope...You take it away..."
My yaoi blog ^.^



Subiecte de discuție similare...
Subiect: Autor Răspunsuri: Vizite: Ultimul răspuns
  Animal revenge in the snow... Kato 2 2.172 11-03-2012, 10:33 AM
Ultimul răspuns: Peppers
  Eternal snow [yaoi] Mitsukai Yoru 2 3.168 05-10-2009, 11:40 PM
Ultimul răspuns: myuu
  Snow Flower Aida Strory Girl 5 3.617 20-06-2009, 06:38 PM
Ultimul răspuns: Nya.
  Love or Revenge?Why should I choose? purple_kitten 13 10.383 17-02-2009, 10:22 PM
Ultimul răspuns: purple_kitten


Utilizatori care citesc acest subiect:
1 Vizitator(i)