Oare merita?

[uselessHope]

Capitolul IX
-Te-am chemat aici ca sa iti spun ca ne despartim.Nu mai vreau sa fiu cu tine…
La auzul acestor vorbe fata impietri, toata lumea ei se prabusea fara sa poata face nimic.Un fior ii strapunse trupul lasand-o pentru o secunda fara suflare, sangele curgand mai incet si inima batand mai lent.Brunetul doar o privea fara sa spuna nimic, statea in picioare in fata ei asteptand sa isi revina din soc.
Dupa cateva momente sangele incepu sa ii curga normal si inima sa bata regulat.O lacrima cristalina i se scurse pe obraz.O sterse cu un gest rapid, apoi isi intoarse privirea spre Noctis.
-Pana la urma s-a intamplat…in ciuda incercarilor mele sa le inlatur pe toate fetele din jurul tau s-a intamplat…am incercat sa te fac sa te indragostesti de mine asa cum sunt eu de tine insa, am esuat, te-ai indragostit de alta…cuvintele fetei erau pline de durere si fara vlaga.
-Motivul pentru care nu ai reusit sa ma faci sa ma indragostesc asa de tine ai fost tu…daca nu erai atat de orbita de obsesia ta sa le indepartezi pe toate din jurul meu si te concentrai mai bine sa iti controlezi atitudinea si sa incerci sa vorbesti cu mine nu numai sa faci pe pazitoarea cu mine poate mai exista o sansa, poate nu ma indragosteam de altcineva.Oricum ce e facut e facut, si tine minte asta nu poti sa controlezi dragostea, sa o obligi sa faca cum vrei tu, trebuie sa o lasi sa faca asa cum vrea ea, tu doar sa te lasi purtata pe valurile iubiri pentru ca ele te vor duce la cel potrivit.Tu crezi ca eu sunt cel potrivit pentru tine dar, nu sunt.Daca eram eu alesul, eram indragostit de tine cu adevarat.Cel pe care il cauti nu sunt eu…cuvintele lui erau calde, raceala din vocea lui pierise.Stella il privi in ochii, intelesese tot ce ii zise baiatul, avea dreptate nu el era cel potrivit.Deodata fata i se insenina, ochii ei albastrii care inainte erau intunecati de tristete si ura acum erau plini de speranta.Se apropie de Noctis, ajunsa in dreptul lui ii cuprinse fata cu mainile.Il mai privi o data in ochii, soptindu-i:
-Multumesc, voi tine minte ce mi-ai zis, cu aceste cuvinte intorcandu-se si parasind camera.Stia ca undeva isi va gasi alesul, trebuia doar sa astepte si sa nu mai faca aceleasi greseli pe care le-a facut in relatia ei cu Noctis.

***
Zorile isi facura din nou aparitia pe cer, alungand intunericul noptii lasand lumina sa se asterne in loc.
In curtea liceului elevii erau ca de obicei adunati asteptand sa inceapa orele.Pe poarta liceului intra Akane, iar cativa elevi isi intoarsera privirile asupra ei.Incidentul nu fusese uitat.Ea pasi sfioasa in curte, se simtea stanjenita stiind ca era privita.Ce si-ar fi dorit ca intamplarea de ziua anterioara sa nu se fi intamplat, asa nu era nevoita sa suporte acele priviri.O zari pe Rinoa care statea pe o banca citind o revista si se indrepta spre ea.
-Salut, ce citesti?intreba aceasta asezandu-se langa ea pe banca, uitandu-se la revista pe care o citea.
-Oh, salut, citesc un articol despre trupa unui prieten, cred ca il mai tii minte, Vincent, cel brunet de la bal, incerca aceasta sa ii explice.
-Da, il mai tin minte, wow a aparut in revista?intreba Akane mirata de aceasta veste.
-Da…intr-un final, s-au chinuit cativa ani buni pentru a reusi sa se lanseze.Le-a fost foarte greu insa au avut prieteni care i-au ajutat si astfel au reusit si chiar ma bucur pentru ei.
Satena ii zambi, Rinoa chiar se bucura pentru ei si sincer si ea se bucura putin chiar daca nu ii cunostea pe cei din trupa decat foarte putin pe Vincent.
-Poate intr-o zi vei ajunge si tu in revista.
-Da…poate, cine stie.
Deodata aparu Cloud.Veni sa le salute.O batu usor pe umar pe Rinoa.
-A reusit Vincent, ne-a luat-o inainte dar, ii ajungem noi, spuse acesta zambind si se aseza pe banca intinzandu-se cascand.In seara asta ne intalnim dupa ore pentru repetitii, am compus melodia pentru versurile care mi le-ai dat, mi-a luat jumatate de noapte.Vreau sa vedem cum suna.
-OK, atunci ne vedem dupa ore sa repetam, ii anunt eu pe ceilalti.
-Da...in acel moment telefonul ii suna.
“-Alo, ce faci frate, de ce nu mi-ai raspuns aseara la telefon?A erai cu Stella, inteleg.CE?Cum adica v-ati despartit?OK, cand ajungi la liceu?Aha, te astept aici, sunt chiar langa intrare in liceu pe o banca.Bine, pa pa!”
-Scuze, era Noctis, unde ramasesem, a, da vorbeste tu cu ei si le spui ca ne intalnim la sapte.
Akane ramase perplexa, vorbise cu Noctis la telefon.Se despartise de Stella, asta era rau acum aceasta sigur se va lua iar la cearta cu ea.Nu vroia un alt scandal si in niciun caz nu vroia sa dea ochii cu Noctis.
-Eu trebuie sa plec, ne vedem in clasa Rinoa, pa Cloud.
-Pa, zisera amandoi deodata.
Se indrepta grabita spre clasa, nu vroia sa dea cumva de blonda.Cand sa intre clasa se lovi de Kadaj, era cu ghiozdanul in spate.
-Unde este graba asta?intreba acesta razand.
-Care graba?intreba fata prefacandu-se ca nu stie despre ce vorbeste acesta.Ii observa ghiozdanul din spate si incerca sa schimbe subiectul.Dar tu unde te duci?avem ore in caz ca nu stiai!
-Mda…nu prea am chef de ore azi si vreau sa fumez.Am o pofta nebuna sa fumez, n-am mai fumat de cateva zile, de cand n-am mai iesit cu gasca.
-Inca mai iesi cu ei?intreba Akane socata de ce auzi.
-Sigur ca da, de ce nu as face-o?nu am cu ce sa imi umplu timpul, prietena n-am…ce altceva as putea face?
-De ce nu iesi cu Rinoa?
Baiatul o privi suspicios.Deabea dupa ce spuse cuvintele isi dadu seama ce facu, se daduse de gol, asta nu era bine.
-Ma refer…cu Rinoa, Vincent…Cloud, zise aceasta incercand sa remedieze situatia avand un zambet larg pe fata.
-Hmm…Vincent din cate am auzit este foarte ocupat cu trupa, iar Cloud si Rinoa la fel…
-Cloud cu Rinoa nu au repetiti zilnice, nu stiu mi-am zis parerea cred ca ei sunt o companie mai placuta decat ciudatii aia dar, faci cum crezi…
-Hmm…OK merci pentru sfat “mami”, ii raspunse acesta cu un suras si o pupa pe obraz indepartandu-se.
‘O sa ajunga in aceeasi situatie daca va continua asa…’gandi aceasta si intra in clasa.
Dupa ce clopotelul suna totii elevii se adunasera in inauntru si profesorul intra in clasa.Ciudat, trecu aproximativ un sfert de ora si Tifa nu venise, unde era oare?nu o vazuse nici in curte, iar Cloud era singur.’Ce o fi cu ea?’isi scoase incet telefonul din geanta si ii tasta repede un mesaj in timp ce profesorul scria la tabla.Dupa cateva minute primi mesaj inapoi de la Tifa.Aceasta se simtea rau, racise si nu putea veni la scoala cateva zile.Deci va sta singura in banca cateva zile, ce interesant.In pauza Rinoa veni la ea.
-Sti cumva unde este Kadaj?
-Hmm…pai iar chiuleste, mi-a zis ca nu are chef de liceu si ca se duce cu gasca, ii raspunse aceasta plictisita.Pe fata lui Rinoa aparu o urma de ingrijorare, se pare ca si ea stia ca acea gasca avea un efect negativ asupra lui Kadaj.
-Hei nu iti face griji, continua satena, il vom aduce noi pe calea cea buna, zise aceasta facandu-i cu ochiul, se pare ca o ajutasera aceste cuvinte pe Rinoa deoarece ingrijorarea incepu sa ii dispara.Mi-a venit o idée, daca tot lipsesc si Kadaj si Tifa, nu vrei sa stai in banca cu mine?ne tinem companie una alteia, ii propuse Akane.
-Imi place ideea, stam in banca ta ca este mai in spate, ii raspunse aceasta vesela si se duse sa isi ia lucrurile.
Nici in ziua aceasta nu iesise din clasa, acum nu vroia sa intalneasca cu doua persoane, nici cu Stella nici cu Noctis, ce enervant, din cauza lor trebuia sa stea izolata in clasa.Dupa terminarea orelor Rinoa ii propuse lui Akane sa vina cu ea la repetitie.
-O sa fie distractiv si in plus poti sa iti dai si tu cu parerea in legatura cu noua melodie, ii propuse aceasta.
-Da…suna bine, mi-ar placea sa vin!
Iesisera amandoua din clasa.Pe hol, rezemata de un perete statea Stella, parea sa o astepte pe satena.
-Oh, nu din nou, hai sa trecem repede poate nu ne observa, ii sopti Rinoa.
Incercara sa treaca cat mai repede fara sa se uite la blonda.Trecura de ea cand o voce se auzi din spate.
-Stai, era ea.Nu mai statea rezemata de perete ci statea dreapta uitandu-se la Akane.Aceasta se opri din mers si se intoarse.Rasufla adanc si se indrepta spre ea.
-Uite care e chestia, nu vreau sa ma cert cu tine, imi cer scuze pentru ceea ce s-a intamplat in club si promit ca nu se va mai intampla din nou.
-Nu am venit sa ma cert cu tine.Am venit sa imi cer scuze pentru ieri.Nu era vina ta ci a mea si imi pare rau pentru ceea ce s-a intamplat.
Satena era uimita, nu stia ce sa spuna, se vedea pe fata Stellei ca ii parea sincer rau.
-Hmm…nu am de ce sa te iert, aveai tot dreptul sa fi furioasa pe mine…ii raspunse aceasta.
-Eram furioasa pe mine si imi revarsam furia pe tine.Te rog iarta-ma si poate vreodata…daca ai nevoie de ceva sa sti ca vei putea apela la mine…
-Merci…dar nu am de ce te iert, repet orice fata ar fi fost nervoasa, zicand acestea ii zambi in semn de pace si se indeparta lasand-o pe aceasta acolo.Nu mai avea ce sa zica, era multumita intr-un fel macar nu ii mai purta nimeni pica.
In drum spre studio-ul unde repeta formatia lui Cloud, Rinoa o intreba ce ii zisese blonda si aceasta ii povesti.Si fata fusese surprinsa de gestul Stellei, nu parea genul de a isi cere scuze.
Luasera metroul si coborara dupa doua statii de mers.Studio-ul se afla intr-o cladire inalta de vreo douazeci si cinci de etaje.Cladirea era relativ noua si era plina de studio-uri de inchiriat.Luasera liftul, iar la etajul douazeci oprira.Rinoa o trase de mana ducand-o spre usa unde se afla studio-ul lor.
-Am ajuns, spuse Rinoa, sper ca nu va deranjeaza daca am adus-o si pe Akane cu mine?
-Nu, chiar deloc, spuse Cloud, acum ave doi vizitatori…[posturi unite]
Capitolul X
‘Doi vizitatori? Inseamna ca mai este cineva inafara de mine la mica repetitie a trupei, dar cine?’gandurile i-au fost intrerupte de o voce de baiat care nu ii parea cunoscuta.Aceasta se adresa prietenei ei.
-Buna Rinoa…
Akane isi indrepta privirile in directia de unde se auzi vocea.Observa parul lung si brunet care ii cadea in valuri pe spate, iar acei ochi de caprui-roscat cum o tintuiau.Simti cum un fior ii strabate sira spinarii.Era acel baiat Vincent.Acesta se ridica de pe canapeaua pe care statea si se indrepta spre cele doua fete.
-Vad ca ai adus o surpriza, zise acesta adresandu-se tot fetei de langa ea, apoi o privi din nou pe satena, Akane…ce mai faci? O intreba acesta si un zambet ii aparu in coltul gurii, nu stia ce anume o fermeca la acest baiat.Ramase cu gura cascata, ii retinuse si numele credea ca déjà o uitase.
-A…bine, merci de intrebare, raspunse fata vizibil rusinata.Rinoa se duse sa isi aranjeze chitara si ii spuse prietenei sale sa ia loc pe canapea.
Baiatul continua sa o priveasca in timp ce ea trecu in graba pe langa el asezandu-se repede pe canapea, fixandu-si privirea in fata.Nu se uita deloc la el, parca nici nu era acolo.
-Hei, Akane, asta e noua melodie sa imi zici parerea, ii striga Rinoa vesela acordandu-si chitara pentru a incepe.
Sunetul chitarii ei invada incaperea dand start melodiei.Urma chitara lui Cloud apoi tobele.Suna destul de bine insa satena nu putea observa asta.Statea pe canapea si dadea usor din picior, nu se simtea in largul ei mai ales ca brunetul o privea incontinuu.Auzi cum acesta se apropie de ea si inima incepu sa ii bata mai tare.Se opri langa ea si se aseza pe canapea.Simti cum ii creste pulsul, iar piciorul ei nu statea locului, nu putea sa il controleze.Isi puse mainile pe el in incercarea de a il opri din batut.Incerca sa se concentreze sa priveasca numai in fata si sa para ca este concentrata asupra melodiei, insa privea doar in gol, nu putea sa auda nimic mai arunca din cand in cand cate o privire fugara baiatului de langa ea.Sangele i se urca in obraji facand-o rosie ca un rac.Nu avea curajul sa se intoarca si sa il priveasca, ii era rusine, firea ei timida nu o lasa.Piciorul i se opri in sfarsit.Acum statea nemiscata, nu putea sa faca nici cea mai mica miscare.Se simtea ca o toanta stand acolo inlemnita.
-Suna destul de bine, auzi vocea brunetului adresandu-i-se.
Fata intoarse incet capul spre el.Acesta statea aplecat, sprijinandu-si coantele pe picioare.Privea la cei din fata lor, dand usor din cap.Se holba la el fara sa spuna nimic. Observa cum cateva suvite negre ii cadeau pe fata ascunzandu-i ochii. Deodata acesta se intoarse spre ea, facand-o sa tresara.
-Ce? O intreba acesta observandu-i reactia.
-Nimic, ii raspunse satena automat si se intoarse spre cei din trupa, rosind si mai tare.’Ce frumos, tot timpul trebuie sa ma gafez.Imi vine sa intru in pamant, sa plec de aici.’gandi aceasta si pe fata ii aparu o expresie ciudata.
Brunetul o privi putin ciudat, apoi isi indrepta atentia spre prietenii lui care terminasera de cantat melodia.Se ridica de pe canapea indreptandu-se spre Cloud.
-Bravo frate, suna grozav melodia si versuri sunt tari, Rinoa chiar se potriveste in trupa asta.Cloud ai facut o alegere buna sa sti, ii spuse batandu-l prieteneste pe umar.
-Multumesc, o sa mai lucram oricum la melodia asta pana o perfectionam, mai avem unele scapari dar le remediem noi, ii raspunse blondul zambind.Deodata expresia baiatului se schimba.AHH! am uitat, baieti scuze dar, trebuie sa plec, spuse acesta usor stanjenit.
-Ah…nu din nou, izbucnira vocile revoltatoare a colegilor sai.
-Scuze, promit ca vom recupera maine.Trebuie sa trec pe la Tifa, este bolnava si azi nu am vazut-o deloc, avea fata rugatoare, cerea indurare din partea colegilor sai, ceea ce o facu pe satena sa zambeasca.
-Tifa si iar Tifa, zise unul dintre baietii din trupa, tot timpul e la fel Cloud.Daca ai o prietena nu inseamna ca trebuie sa stai toata ziua cu ea, trebuie sa faci si alte lucruri, ai si alte responsabilitati, ii spuse acesta revoltat.
-Da stiu, am mai auzit asta dar azi chiar nu am vazut-o.Scuze baietii, promit ca maine repetam pana la cat vreti voi, si cu acestea iesi din camera alergand.
-Mda…asa s-a dus si repetitia de azi, zise acelasi baiat aruncandu-si geaca pe jos plictisit aruncandu-se pe canapea.
Toti din trupa pareau dezamagiti si fara vlaga.Vincent parea foarte nedumerit de cele intamplate uitandu-se la ei.Parca astepta niste explicatii, se parea ca nu stia de Tifa.
-Hei, ce v-ati molesit atata? Daca de acum nu va intelegeti nu veti ajunge nicaieri.Trebuie sa existe mai intai de toate o prietenie stransa intre voi, altfel va chinuiti degeaba.
-Mda…usor de zis cand nu esti implicat.Nu sti cum e, in fiecare seara face la fel inventand diferite motive ca sa plece la iubitica lui, ne-am saturat, ii zise celalalt baiat din trupa.
-Daca despre asta e vorba incercati sa discutati cu el, e indragostit asa este cand esti indragostit.O sa isi revina, zise Vincent incercand sa ii faca sa le mai vina inviorarea.
O tacere apasatoare se asternu.Nimeni nu mai zicea nimic, doar se uitau unii la altii.Akane déjà incepuse sa se plictiseasca de aceasta situatie, trebuia sa faca ceva.
-Hmm…scuze ca ma bag dar, decat sa stam aici si sa nu facem nimic, ca presupun ca fara Cloud nu puteti face repetitia, nu ati vrea mai bine sa iesim in oras…sa bem un suc sau…nu stiu sa facem cevamai interesant decat sa lenevim pe aici.
Totii se intoarsera si o privira, pareau multumiti de ceea ce au auzit.Rinoa se ridica in picioare si se uita la ea cu un suras pe buze.
-Akane, sti ca esti geniala, ii spuse aceasta incepand sa rada.
Era déjà intuneric insa, nu prea se observa asta.Pe strazi era aceeasi aglomeratie ca si la pranz.Panourile publicitare sclipeau pe strazile Tokyo-lui, iar ei se avantau pe strazile acestuia, vorbind si razand cautand un local unde pot sa stea.Dupa indelungi cautari, au gasit un bar unde era o masa libera.Au ocupat-o instantaneu, caci la ce aglomeratie era, parea imposibil sa gasesti un loc.Fiecare si-a comandat ce si-a dorit si au stat acolo vorbind despre diferite lucruri.Vincent le-a povestit cate ceva despre trupa lui si le-a dat cateva sfaturi baietilor.Akane nici nu realiza cum trecuse timpul.Era déjà unu noaptea, iar ea a doua zi avea liceu.O trase de mana pe Rinoa spunandu-i cat e ceasul.Aceasta cand auzi se schimba la fata.
-Ma vor omori ai mei! Baieti noi plecam, le zise acestora ridicandu-se de la masa grabita.Acestia au zis ca pleaca si ei asa ca au iesit impreuna din local.Unul dintre baieti se hotari sa o duca pe Rinoa acasa, iar celalat trebuia sa se duca undeva.
-Eu voi lua un taxi, spuse Akane dupa ce isi lua la revedere de la prietena ei.
-Nu vei reusi sa gasesti un taxi in aglomeratia asta, ii spuse Vincent.
-Aha…si ce propui, sa merg pe jos, il intreba aceasta sarcastica.
-Daca asta preferi, eu ma gandeam sa te duc eu cu masina.Data trecuta nu te-am mancat, ce te-ar face sa crezi ca as face-o de data asta?
-Hmmm…in fine…fie, ii raspunse fata dandu-si ochii peste cap urcand in masina.
Era cald inauntru in comparatie cu aerul de afara.Vincent urca si el in masina si o porni.Din nou o invada acea senzatie de jena si incepu sa dea din picior.Se uita nelinistita cum acesta nu statea locului si se plesni nervoasa peste el fara sa realizeze ce face.Vincent o privi nedumerit apoi lasa sa ii scape un suras.Akane simti cum se inroseste pana in varful urechilor, iar a facut-o.Tot timpul face la fel, de ce nu se poate controla?Isi intoarse capul spre geam ca baiatul sa nu ii observe expresia.
-Era cumva vreo musca? O intreba brunetul zambind, simtidu-se o urma de umor in vocea lui.
-NU! Ii raspunse fata fara sa se intoarca, era prea rusinata.
Baiatul isi intoarse privirea spre ea surazand dar,reveni repede la pozitia initiala, chipul devenindu-i rece si serios.Pe frunte ii aparu o cuta, incruntandu-se usor.
-Akane…umorul din voce ii disparuse, acum era serios si asta observa si satena care se intoarse usor spre el.
-Stiu ca data trecuta am fost prea direct si desi imi dadusei numarul tau ma puteai refuza.Simt ca iti e teama de ceva, vad cum incerci sa te controlezi, sa pari normala…
-Nu te cunosc…asa fac in preajma cuiva necunoscut ‘pe care il simpatizez’ aceasta ultima fraza spunand-o numai in gand.
-Da…mi-am dat seama si iti e teama…e normal deaia nici nu te-am sunat dupa seara aia, chiar si asa ametita cum erai…mi-am putut da seama ca pentru tine ceva nu era in regula.
Akane doar tacea, fara sa zica nimic, ce era sa zica?avea dreptate.Astepta doar ca acesta sa continue.
-Spune-mi, mi-ai dat numarul doar ca sa te las sa pleci? Doar ca sa scapi de mine? In vocea lui se simtea o urma de tristete si chiar teama de raspunsul pe care il putea da fata.
O tacere apasatoare se asternu peste cei doi, iar pe chipul lui Vincent se putea citea regretul care crestea cu fiecare secunda de liniste.Respira mai greu si isi incorda mana pe volan in asteptarea raspunsului care nu mai venea.Satena observa aceasta, el se temea de ce raspuns putea sa ii dea.
-Nu, se auzi vocea ei spargand intr-un final tacerea.
La auzirea raspunsului brunetul se mai invioara si incepu sa respire regulat.Dupa cateva minute acesta relua.
-Atunci, de ce nu incerci sa iti alungi teama, ma poti cunoaste dar, asta depinde numai de tine, acum nu mai privea pe geam ci o privea pe ea.
In acel moment ajunsera in fata casei ei.Nu stia ce raspuns sa ii dea, nici nu putea sa gandeasca in acel moment, inima ii batea cu putere parca vrand sa ii iasa din piept.El ii observa starea in care se afla, nu vroia sa o preseze.
-Nu vreau un raspuns acum, te las pana maine...te astept in fata barului la care am fost in seara asta la ora opt.Daca nu vei veni voi intelege.
Se opropie de ea buzele lui lipindu-se delicat de obrazul ei mana lui mangaindu-i lin celalat obraz.Era rece in comparatie cu pielea ei infierbantata de roseata, dupa cateva clipe acesta se indeparta soptindu-i “noapte buna” zambea si intr-un mod foarte dulce si cald care o facea pe Akane sa se inmoaie de tot.Se dadu jos din masina indreptandu-se spre usa de la intrare.Pana in camera ei a simtit ca pluteste, nu stia ce se intampla cu ea.Singurul lucru care stia era ca trebuia sa ia o decizie pana a doua zi.[posturi unite]
Capitolul XI
Era déjà patru si ea nu adormise, se tot invartea pe o parte si pe alta fara sa isi gaseasca locul.Nu putea sa doarma, nu stia ce sa faca, sa iasa cu el sau nu?
‘E doar un baiat, ce ma agit atat? Doar ies cu el…e dragut, nu-l plac ca pe Noctis dar…pot sa il plac’gandi fata in timp ce statea pe marginea patului.Dupa cateva momente de tacere izbucni.
-Da pot sa il plac! exclama cu voce tare si un zambet de entuziams ii aparu pe fata.Era cu adevarat hotarata sa iasa cu brunetul.Trase adanc aer in piept si se intoarse inca o data simtind cum aluneca pe marginea patului, panicata ca o sa cada se prinse de cearceaf, insa si acesta aluneca cazand peste ea pe parchetul rece cu un bubuit care se auzi in intreaga camera.Nu observase ca statea pe marginea patului, se invartise atat de mult incat ajunsese pana la urma pe parchet tresarind la contactul cu podeaua rece.Sari in picioare instantaneu si intinse cearceaful inapoi pe pat razand de boacana ei.Odata ce a pus capul pe perna somnul o cuprinse, pleopele grele inchizandu-i-se.

***
In curte era obisnuita agitatie de dimineata, Akane nici nu apuca sa intre pe poarta ca Rinoa ii veni in intampinare.Parea suparata si ingrijorata ‘Se pare ca parintii ei nu au fost foarte multumiti cand a ajuns acasa’gandi fata observadu-i expresia.
-S-au suparat chiar asa de rau? O intreba satena aproape soptind.
-Nu chiar, adica tata a fost mai furios dar, a reusit mama sa il calmeze.Le-am promis ca nu voi mai intarzia atat, iar atunci cand intarzi ii sun dar, nu asta e problema…Kadaj nu a venit nici azi…si i-am dat un mesaj aseara si nu mi-a raspuns, fata parea chiar ingrijorata, se abtinea sa nu izbucneasca in plans.
-Stai calma…asa e el nu ai ce face, o sa apara, ii raspunse satena punandu-i delicat mana pe umar incurajand-o.
-Si daca i se intampla ceva? Tipii aia sunt foarte ciudati si…, nu mai putea continua o lacrima alunecandu-i pe obraz.
-Voi incerca sa mai vorbesc si eu cu el, stiu ca tipii aia sunt ciudati.Stai linistita vom da de el si ii vom explica OK? Aceste vorbe o mai incurajara, isi sterse lacrima de pe obraz si incerca sa zambeasca.
-Eu ma duc in clasa, vi? O intreba Rinoa dupa cateva minute.
-Ma duc sa iau o revista si vin dupa aceea, ii raspunse aceasta.Vroia sa se duca sa ia revista pe care o citea Rinoa cu o zi inainte, vroia sa afle mai multe despre Vincent.
***
Era concentrata pe ce citea astfel incat nu ii observa pe cei din jurul ei.Dintr-o data o voce se auzi in spatele ei care o intrerupse din citit.
-Nu mai incerci sa ma ocolesti? Pasi se apropiau de ea in timp ce ea statea nemiscata, fara sa se intoarca.
-Noctis…spuse aceasta cu o urma de regret.A fost atat de distrasa de Vincent incat uitase sa incerce sa se ascunda, iar acum era prea tarziu nu putea pur si simplu sa fuga.
-Nici sa ma privesti nu poti? Vocea se auzea din ce in ce mai aproape.Acum se afla in spatele ei, ii putea simti respiratia insa tot nu avea curaj sa se intoarca.Inchise revista lasandu-si mana in jos.Baiatul o apuca usor de umeri si o intoarse exact ca in aceea seara de la bal.Nu il privea, isi fixa privirea pe un copac din dreapta lor, nu avea curaj sa se uite in ochii lui.Reactia fetei il rani si mai mult.
-De ce ma ocolesti? Ce ti-am facut atat de ingrozitor incat nici sa ma privesti nu poti? Vocea ii tremura, se simtea nelinistea in care acesta se afla.Isi puse mana pe fata ei intorcand-o spre el.Pentru o clipa privirile lor se intersectara.Ochii lui albastrii erau plini de tristete si durere, o priveau cautand un raspuns in ai ei, insa Akane avea ochii inexpresivi, incerca sa nu se gandeasca la nimic dar, nu reusi pentru o clipa chiar lasandu-se prada ochilor lui.Ii atinse mana indepartand-o, dandu-se in spate.Baiatul, vazand ca vrea sa plece, o prinse de mana insa, aceasta se smuci din stransoare.
-Lasa-ma in pace! Avea vocea ridicata si il sageta cu privirile.Baiatul ramase nemiscat uimit de reactie.Mai se dadu cativa pasi in spate apoi se intoarse si pleca.Nu stia de ce reactionase asa, de ce se purta asa cu el, il placea insa isi fixase in minte ca este un fitos si un egoist si nu putea sa isi schimbe parerea prea curand.Fugi pana in baia fetelor oprindu-se in fata oglinzii.Isi privi reflexia.Trebuia sa inceteze sa se mai gandeasca la Noctis, nu era potrivit pentru ea.Daca inainte nu era sigura ce sa faca cu Vincent, acum era.Deschise robinetul si isi puse palmele in jetul de apa, era rece ceea ce era bine.Lua in palme putina apa si isi dadu pe fata, inviorand-o.Nu trebuia sa se intristeze pentru Noctis.
Ajunsa in clasa o zari pe Rinoa, era din nou ingrijorata.Se uita in gol leganandu-se incet pe scaun cand mana lui Akane ii atinse umarul zambindu-i insa aceasta nu ii raspunse.
-Hei, ce am vorbit noi? O intreba satena vrand sa faca pe suparata pentru a o amuza.
-Stiu…dar nu stiu ce sa cred, simt ca o sa se intample ceva.
-Nu o sa se intample nimic! Inceteaza cu astea, iti faci prea multe griji.Concentreaza-te la ore, da? Il voi suna eu diseara daca asta te linistete, OK?
-Bine…
Orele treceau repede, iar odata cu fiecare ora trecand Akane devenea din ce in ce mai agitata, nu isi gasea locul foindu-se incontinuu batand nervoasa din picior.
-Poate te bagam si pe tine in trupa daca mai dai din picior, ii zise Rinoa razand.Akane se stramba la ea continuand sa dea din picior.
-E vorba de Vincet, nu? Continua Rinoa dupa cateva minute cand observa ca satena nu se mai putea concentra deloc.La auzul numelui aceasta se opri, era socata nu stia de unde Rinoa stie asta.Se uita la ea intrebatoare fara sa zica nimic.
-Ce? Credeai ca nu stiu despre Vincent, stiam dinaintea ta.
-Poftim? Acum era socata de-a binelea.Stiai si mie nu mi-ai zis nimic?
-Pai…,zise aceasta ezitand, m-a rugat Vincent sa nu zic nimic daca nu aduci tu vorba, insa nu m-am mai putut abtine, ii zise aceasta putin rusinata.
-Adica voi ati si vorbit, ce barfitori, spuse Akane cu expresie care vroia sa para ca e suparata, insa o facu sa rada pe Rinoa in loc sa o faca sa se simta vinovata.
-Macar spune tot acum ca ai inceput, continua aceasta renuntand la acea expresie.
-Hmmm….nu stiu ce sa zic, raspunse fata cu un suras siret.
-HAIDE!! Striga cealalta curioasa.
-OK, OK daca esti asa de nerabdatoare.Vincent te-a placut inainte sa te cunoasca.Cand Kadaj a venit batut, Vincent a vrut sa o vada pe fata din cauza careia si-a luat bataie.Kadaj a refuzat initial dar, Vincent poate fi foarte convingator asa ca a cedat.Te-a vazut mi se pare intr-o seara cand ai scapat de la scoala si de atunci a inceput totul.L-a obligat pe Kadaj sa il ia la bal si sa I faca cunostinta cu tine.Daca sti cat s-au certat pentru ca Kadaj nu vroia si pace sa va faca cunostinta dar la fel ca si data trecuta nu a avut incotro.De cand ati facut cunostinta Vincent ma tot intreaba de tine.E enervant cateodata parca as fi spionul lui sau ceva de genu.
In tot acest timp Akane asculta cu gura cascata.Nu ii venea sa creada, deci Vincent o stia mai de mult, din cauza asta se purta asa si Rinoa…ea era cea care ii povestea de ea.
-Deci si ieri cand ne-am intalnit la studio…nu a fost de fapt o intamplare,? Intreba aceasta dezamagita.
-Nu…oricum sa sti ca Vincent chiar te place, nu l-am vazut niciodata sa se comporte asa.De obicei nu prea vorbeste despre fete, este preocupat mai mult de formatie dar, vad ca in privinta ta este altceva, nu cred ca gresesti daca iesi cu el.Oricum sa nu crezi ca incerc sa il laud sau ceva, faci ce vrei, eu imi spun ce cred.
Clopotelul suna, anuntand sfarsitul ultimei ore.Akane se imbraca repede si pleca luandu-si la revedere de la Rinoa care ii zambi cu subinteles.Soferul o astepta in fata portii. Urca in masina si ii spuse acestuia numele barului unde trebuia sa se intalneasca cu el.Era déjà opt fara zece si mai avea cel putin un sfert de ora pana acolo.Va intarzia…
Dupa douazeci de minute masina opri in fata barului.Era agitate si speriata, intarziase, daca el a crezut ca nu vine si a plecat?A coborat timida din masina, cu privirea in pamant.Ii era frica sa se uite sis a vada locul din fata barului gol.Intr-un final ridica capul, el era acolo, era imbracat intr-o pereche de blugi negri si cu un tricou bleo-marin cu o geaca peste, iar in picioare avea tenesi.Parul negru matasos ii cadea pe spate, cateva fire rebele ii fura luate de vant si cadeau acum pe fata alba ca laptele.Cand o zari fata i se lumina, bucuria citindu-se din ochii lui fermecatori.Rasufla usurata, era acolo, se indrepta spre el, pe masura ce se apropia mirosul de parfum invadandu-i narile, era foarte puternic.Si inainte ii simtea mirosul dar, acum se simtea mai puternic.Acesta se apropie de ea sarutand-o delicat pe obraz.Ii lua mana in a lui si intrara in bar.Se asezara la o masa de la geam stand fata in fata, isi comandara fiecare cate un suc.Inima ii batea avand putin si iesindu-i din piept, se uita la el.Ii zambea, parea relaxat fata de ea care era foarte agitata.Inspira adanc apoi i se adresa.
-De ce nu mi-ai spus ca ma stiai mai de mult? Il intreba privindu-i curioasa reactia.Acesta doar surase spre surprinderea lui Akane care se astepta ca acesta sa devina agitat.
-Pentru ca nu era nevoie, care era diferenta daca stiai sau nu? Isi pastra acelasi zambet pe buze cand ii raspunse.Deodata fata fetei se schimba, realizase ceva.
-Deaia stiai unde stau?Ai mai fost pe acolo, nu?
-Da…am mers cu Kadaj…, starea i se schimbase din multumire in regret. Iarta-ma…este ceva urat ca te-am urmarit dar, eram curios…se vedea ca ii pare rau ceea ce o induiosa pe satena care-si intinse incet mana spre a lui punand-o peste.
-Te iert…oricine greseste, ii spuse aceasta zambindu-i.Acesta ii raspunse cu acelasi gest impleticindu-si degetele cu ale ei.
O bubuitura puternica se auzi in tot barul, ca ciocnirea unor masini.Afara oameni devenira agitati indreptandu-se spre locul de unde se auzise bubuitura.Akane privi uimita pe geam ochii marindu-i-se devenind dintr-o data speriata.Vincent observa si o trase de mana ingrijorat insa aceasta nu reactiona, doar se uita pe geam speriata.
-Nu se poate, nu are cum! Sopti fata inspaimantata si se ridica de pe scaun tasnind afara cu Vincent in urma ei.Fugi spre multimea care era adunata acolo, facandu-si loc printre ei, oprindu-se in mijlocul acestuia.Incremeni acolo uitandu-se la cel intins pe jos.Vincent aparu in spatele ei si ramase inmarmurit.Se apropie incet de Akane si o lua in brate ferindu-I privirea.
Pe asfaltul gri, langa motocicleta aruncata, sangerand, era Kadaj.

Capitolul XII
Pe asfaltul gri, langa motocicleta aruncata, sangerand era Kadaj.Motocicleta era aproape distrusa aruncata pe asfalt, oameni care priveau ingroziti, totul era ametitor.
Soferul masinii in care intrase Kadaj suna repede la ambulanta.Baiatul era inconstient, intins pe jos.Nimeni nu indraznise sa se apropie de el.Deodata acesta incepu sa tuseasca, iar Akane venindu-si putin in fire vazand ca inca este viu pleca din bratele lui Vincent asezandu-se in genunchi langa el.Baiatul continua sa tuseasca, parul acoperindu-i jumatate din fata.Isi indrepta usor mana spre el fiindu-i frica sa nu faca ceva sa il raneasca.Ii puse usor mana pe frunte indepartandu-i parul argintiu lasand la vedere zgarieturile de pe fata.Deschise ochii lui verzi uitandu-se o clipa in jur, insa tusea ii reveni facandu-l sa isi inchida din nou pleopele.
-Hei…ma poti auzi? Sunt Akane…zise satena in timp ce ii tinea mana pe fruntea infierbantata.
Deodata se auzi in departare sunetul sirenei de la ambulanta, se apropia foarte repede in ciuda aglomeratiei de la acea ora.In doua minute masina oprise la locul accidentului, trei oameni coborand cu targa din ea.Se miscau foarte repede facandu-si loc prin lumea care se adunase.Il ridicara pe Kadaj incet, intinzandu-l pe targa.Akane inca statea pe jos in genunchi fara sa reactioneze.Vincent se apropie de ea si o ridica in timp ce masina de ambulanta se departa.
-Haide, vom merge acolo, ii spuse acesta mangaind-o usor pe parul saten, tinand-o in brate protector.Se indreptara spre masina lui si pornira.Nici unul nu scoase o vorba pe tot parcursul drumul.Deodata Akane sparse tacerea.
-Ar trebui sa o anuntam pe Rinoa si pe ceilalti, vocea ii era scazuta.Si ea parea epuizata,socul fusese prea puternic.
-Hmm…se pare ca ea avea dreptate, continua dupa cateva minute.Se referea la Rinoa, presimtise asta si ea nu i-a dat atentie, a zis ca este o prostie si sa nu se mai gandeasca.Ii trimise mesaj lui Rinoa, nu putea sa ii auda reactia cand va auzi vestea.
Ajunsi la spital, au alergat pana la receptie de unde au aflat unde se afla Kadaj.Avusese o fisura a craniului si a trebuit sa fie operat asa ca ei trebuiau sa astepte ca sa afle ce se va intampla.In timp ce stateau pe scaunele din camera de asteptara au ajuns si ceilalti.Rinoa era devastata se vedea ca plansese, se pare ca nu a mai putut sa isi ascunda sentimentele fata de Kadaj.Venise in graba la ei sarind in bratele lui Akane.
-Unde este? Intreba ea printre lacrimi.
-Este in sala de operatie, se pare ca avut o fisura craniana dar, doctorul a spus ca va fi bine, ii raspunse satena incercand sa o calmeze insa, fara rezultat.Lacrimile ii curgeau in siroaie pe obrajii ei infierbantati.Se aseza pe scaun luandu-si genunchi in brate,plangand.
-Ce s-a intamplat? Intreba Cloud in timp ce se aseza pe unul din scaune.
-Nu se stie sigur, se pare ca a pierdut controlul motocicletei.Va fi sanctionat…a fost vina lui.Nu m-ar mira daca era sub influenta alcoolului in timpul accidentului, ii raspunse Vincent calm avand un brat infasurat in jurul lui Akane protector.Aceasta isi lasa usor capul pe umarul lui, era epuizata desi era doar ora zece jumatate.
Pe usa intrara mama si tatal lui Kadaj, satena ii recunoscu imediat si se ridica de pe scaun indreptandu-se spre ei.
-Buna seara, sunt o prietena a lui Kadaj, le spuse aceasta inclinandu-se usor.
-Ce s-a intamplat cu fiul meu? M-au sunat de aici si mi-au spus sa vin degraba ca fiul meu a facut un accident, spuse mama baiatul foarte ingrijorata avand ochii rugatori, cautau un raspuns.
-A avut un accident de motocicleta, iar acum este in operatie.Doctorul a zis ca va fi bine si ca nu trebuie sa ne ingrijoram de nimic.
-O…ingana mama sa asezandu-se ametita pe un scaun.Sotul ei se aseza langa ea tinand-o in brate.
-Multumesc mult, ii spuse acesta satenei.
-Cu placere, ii raspunse din nou inclinandu-se si pleca la locul ei.
Doctor iesi din sala, iar toti isi intoarsera privirile nerabdatoare spre el.Rinoa se ridica in picioare la fel si mama lui.Pe fata doctorului nu se putea citi nimic, era intacta.Intreba cu o voce scazuta cine sunt parintii baiatului si se indrepta spre ei.Vorbi cu acestia timp de cinci minute apoi ii pofti sa isi vada fiul.Il mutasera in unul din saloanele de pe acel etaj asa ca nu trebuiau sa coboare.Au asteptat in aceeasi sala pana cand parintii acestuiau s-au intors.Aveau voie numai doua persoane in salon asa ca au mers Rinoa si cu Akane.O asistenta le-a condus pana la camera unde se afla el,deoarece era mai mult o camera decat un salon.
-Este inconstient acum de la anestezie asa ca nu puteti vorbi cu el, le spuse aceasta deschizandu-le usa pentru a intra.
Incaperea era relativ mica, cu un geam mare cat peretele prin care se puteau observa numeroasele lumini ale orasului.Patul lui era aseza pe mijloc, langa pat aflandu-se o canapea.Akane se aseza pe canapea in timp ce Rinoa se duse spre patul lui.Avea un picior in ghips si pe cap avea un bandaj care ii acoperea operatia de pe frunte. Cateva zgarieturi ii acopereau fata si una din maini o avea bandajata.Rinoa cand il vazu izbucni din nou in plans mangaidu-i cu grija fata ca si cum ar fi fost de portelan.
-Se va face bine, nu mai plange…ii sopti satena care se ridicase de pe canapea acum stand langa ea cu o mana pe umarul fetei.Aceasta nu ii dadu atentie, doar statea si se uita la el.Dupa zece minute aceeasi asistenta intra pentru a le anunta ca vizita se terminase.Trebuia si altcineva sa vina.
Rinoa deabea se deslipi de langa el, pleca din camera privind tot timpul in spate.Ajunsi inapoi in salon, Cloud si cu un alt baiat din trupa se indreptara spre salonul lui Kadaj.Era déjà tarziu, iar Akane se simtea epuizata.O observa pe Rinoa cum isi suna parintii si le spune ca va ramane peste noapte acolo.Ii lua doar cinci minute sa ii convinga ceea ce era de mirare caci din spusele ei, tatal sau era foarte strict.
-Ar trebui sa mergem, esti obosita.Vei veni maine sa il vizitezi, i se adresa Vincent care o mangaia usor pe umeri.Satena incuviinta din cap.Nu mai rezista mult si adormea acolo daca nu plecau.Isi lua la revedere de la Rinoa si parintii lui Kadaj si se indrepta spre iesire alaturi de Vincent.
Auto-strada era relativ libera asa ca nu le lua mult sa ajunga acasa la Akane.Cand sa coboare Vincent o prinse usor de mana.Fata se intoarse spre el asezandu-se din nou pe bancheta.
-Ai vrea sa ne intalnim si maine? Intreba acesta in timp ce se uita bland la ea.
-Desigur, ii raspunse aceasta cu un zambet larg pe buze in ciuda oboselii care o dobora.Se intinse usor spre el si ii dadu un pupic micut pe obraz chicotind.Brunetul ii zambi si aceasta parasi masina indreptandu-se spre casa.
Era prea obosita ca sa stea sa se gandeasca la ce se intamplase in acea zi.Tot ce vroia era sa ajunga in patul ei cald, sa se afunde in perna moale si sa adorma ceea si facu.Cum se schimba in pijamale si se baga in pat adormi instantaneu.Nu trebuia sa isi faca griji ca a doua zi trebuia sa se trezeasca devreme deoarece era sambata si putea sa doarma cat vrea.

***
Spre surprinderea ei nu dormi mult.Se trezi foarte vioaie si se uita la ceas, credea ca era vreo unu doua dar,nu era.Acele ceasului indicau doar ora zece, destul de devreme.Ce putea ea sa faca de la ora asta matinala.Statu in pat vreo cinci minute facandu-si un mic orar pentru ziua respectiva in gand dupa care se indrepta spre baie unde isi facu un dus.
Cand cobori jos pentru micul-dejun, mama sa o astepta zambitoare.
-Buna dimineata, mama! Ce este cu zambetul asta pe fata? Intreba ea vazand surasul acesteia.
-Pai avand in vedere ca in seara asta este deschiderea, logic ca sunt zambareata.
La auzirea acestor cuvinte, Akane se opri in fata frigiderului deschis.
‘NU SE POATE, AZI E SAMBATA!!!’. Inchise rapid frigiderul si se intoarse catre mama ei care o privea nedumerita.
-Aaa… la ce ora…aa…trebuie sa fiu acasa? Intreba putin stanjenita.
-Pai deschiderea incepe pe la opt…ii raspunse femeia uitandu-se la ea ciudat apoi se incrunta dadu-si seama de ce intreba asta. Ai uitat, nu e asa? Intreba aceasta suparata.
-Cam asa ceva…ii raspunse fata rosind.Ajung aici la sapte jumatate…promit, ii zise zbughind-o spre camera ei, nu vroia sa ii infrunte furia mamei sale.
‘Deci ii trimit mesaj lui Vincent sa ne intalnim la cinci, acum trec pe la Tifa…apoi pe la spital.Da asa e cel mai bine!’ gandi fata in timp ce isi cauta ceva de imbracat.O suna pe Tifa pentru a o anunta ca trece pe la ea si iesi din camera indreptandu-se spre masina.
Tifa nu prea arata bine.Era trasa la fata si avea cearcane.Nu putuse sa doarma din cauza tusei.Se bucura cand o vazu pe Akane care ii aduse toate lectiile de la scoala si veni spre ea imbratisand-o dragastos.
-Cum ai reusit sa racesti? O intreba aceasta facandu-i cu degetul.
-Cred ca am stat in curent.Asta e, daca nu sunt atenta…trebuie sa suport consecintele, ii raspunse aceasta razand.
Statura de vorba timp de doua, trei ore.Akane ii zise de Kadaj dar, se pare ca aflase déjà de la Cloud.Blondul venea in fiecare zi la ea si deabea reusea sa se dezlipeasca de ea.Daca ea nu ii zicea sa se duca la repetitii el nu se misca pana a doua zi sau chiar mai mult.Tinea foarte mult la ea si trebuia sa recunoasca.Akane ii zambi, si-ar dori si ea pe cineva pe care sa il iubeasca asa si brusc ii aparu in minte imaginea lui Noctis insa, o alunga repede.
-Eu trebuie sa plec, vreau sa trec pe la spital apoi...se intrerupse aceasta.
-Apoi? Intreba Tifa cu un zambet pervers pe fata.
-Apoi…trebuie sa ma intalnesc cu cineva, raspunse rosind usor.
-Uuuu, cine e misterios?
-Ahmm, este un prieten de-a lui Kadaj si de-a lui Cloud.L-am cunoscut la bal.Iti povestesc eu alta data acum trebuie sa plec, sa te insanatosesti, OK? Ii zise aceasta si iesi din camera.Nu avea chef de explicatii.
Ajunsa la spital se indrepta spre salonul unde era Kadaj.Cand intra ramase surprinsa.Rinoa inca era acolo.Statea intinsa pe canapeaua maro de piele de langa pat.Dormea.Se apropie incet de ea cand il observa pe Kadaj.Era treaz si isi puse degetul incet la gura in semn sa faca liniste.Se apropie pe varfuri de patul lui Kadaj si il pupa pe obraz.
-Cum te simti?
-Pai…sunt cam ametit si ma doare capul.Cand m-am trezit, ea era aici pe canapea, dormea.Cred ca este epuizata, spuse acesta uitandu-se la fata de pe canapea.Akane isi indrepta si ea privire spre fata oftand, apoi se intoarse din nou spre el.
-Sa sti ca tine foarte mult la tine…ii sopti satena.
-Stiu…
‘Ba nu sti!! Daca stiai faceai ceva!’ gandi aceasta uitandu-se putin urat la Kadaj.
-Ce? Intreba Kadaj iritat.Avea asa o fata amuzanta cu bandajul acela de pe cap.
-Nimic., rase aceasta in timp ce ii suna telefonul.Era Vincent, se uita la telefon rosind putin.Se scuza si iesi din camera.
-Alo…
-Buna Akane, am primit mesajul tau.Vrei sa mergem undeva anume? Intreba vocea din telefon.
-Nu am preferinte, alege tu un loc.
-Atunci ne intalnim in fata parcului de langa liceul tau, ce zici?
-Da…de acord, era foarte emotionata cand inchise telefonul.Ieri nu prea a avut parte de o intalnire, insa azi va avea mai mult ca sigur.
Se intoarse in salon, Rinoa se trezise si acum era langa Kadaj luandu-l in brate.Akane tusi usor, iar aceasta se indeparta de langa baiat putin rusinata.
-Salut Akane…spuse aceata zambind timid.
-Buna Rinoa, chicoti satena.Se pare ca ar trebui sa plec in curand, spuse uitandu-se la ceas.Maine te gasesc aici Rinoa?
-Da…cred ca da.
Akane isi lua la revedere de la ei si iesi din camera lasandu-i singuri.Rinoa se intoarse spre Kadaj zambindu-i si asezandu-se inapoi pe canapea.
-Ma bucur ca ti-ai revenit, ii zise aceasta usurata.Kadaj ii zambi dulce si aceasta se apropie de el.
-M-am speriat rau…am crezut ca…ca… insa nu putu sa continue propozitia. Isi apleca capul suspinand.Mana lui ii atinse barbia si i-o ridica privind-o in ochii.Ochii lui verzi erau blanzi si plini de speranta, ceea ce o mai linistira pe Rinoa.
-Acum sunt bine, nu trebuie sa te mai ingrijorezi, OK? Intreba acesta si o trase spre el imbratisand-o usor.Aceasta isi incolaci mainile in jurul lui ca si cum niciodata nu ii va mai dea drumul.El o mangaia lin pe par, calmand-o.Se simtea bine stand la pieptul lui, simtea ca este protejata, simtea ca si el este protejat si ca atata timp cat vor sta impreuna nimic rau nu se va intampla.Se apropie si mai mult de el, lipidu-si fata de pieptul lui cald.

***
Ca de obicei, brunetul ajunse inaintea ei, si desigur ea intarziase.Se apropie incet de el, bataile inimii accentuandu-se din ce in ce mai mult.Cand ajunse langa el, acesta veni langa ea si isi puse mana in jurul taliei ei.
-Mergem? Intreba el in timp ce o pupa usor pe obraz.Ea doar incuviinta din cap, nu putea zice nimic altceva.Se plimbara timp de o ora vorbind de diferite lucruri.
-Hai sa mergem acolo, ii zise Vincent aratandu-i spre marginea lacului.Era déjà semi-intuneric luna facandu-si aparitia pe cerul senin, reflectandu-se in apa lacului.Cobori el primu intinzandu-i si ei mana pentru a reusi sa coboare.Imaginea lunii care se reflecta in apa era minunata.Se asezara pe iarba uscata de langa lac, brunetul asezandu-se in spatele ei incolacindu-si bratele in jurul ei.Ii simtea caldura trupului care i-l incalzea pe al ei, se simtea in siguranta in bratele lui.Isi lasa usor capul pe umarul lui, indreptandu-si privirea spre chipul lui alb ca laptele cu acei ochii care o hipnotizau.Si el admira frumusetea lunii.Deodata isi indrepta privirea spre ea, isi desprinse o mana din jurul ei pentru a putea sa ii atinga fata.Isi apropie chipul de al ei, ii putea simti respiratia calda atingandu-i pielea si simtea cum se pierde in ochii lui doar ca acum nu se mai ferea.Vroia sa se piarda in privirile acestuia si sa nu se mai intoarca la realitate, sa stea mereu in bratele lui.Nu avea nevoie nici de apa nici de mancare, doar el se fie acolo, langa ea, sa nu ii dea drumul niciodata.El se apropie si mai mult de ea, buzele lor fiind la o distanta de cativa milimetri unele de altele.Simtii cum inima ii batea cu putere in piept insa nu baga de seama, se apropie si ea de el.Buzele lor se apropiara una de alta, atingadu-se usor apoi contopindu-se intr-un sarut profund, parca fara sfarsit.Nimic nu mai exista in jurul lor, isi infasura mainile in jurul gatului lui, el tinandu-i capul intre palmele lui.
“Trr, trrr, trrr” telefonul ii suna in buzunar.
‘Nu se poate, nu acum’ gandi fata dezamagita.Isi dezlipi incet buzele de ale lui si isi scoase nervoasa telefonul din buzunar.Era mama ei, ii spuse sa vina acasa pentru ca intarziase.Dupa ce asculta tipetele mamei sale inchise telefonul resemnata.Se uita la Vincent si ii puse mana usor pe fata.
-Trebuie sa plec…spuse ea aplecandu-si capul.El ii ridica usor capul si o saruta usor pe buze.
-Nu este nimic, si maine e o zi, ii zise brunetul si el usor afectat.
O lasa in fata casei si deabea dupa cinci minute reusi sa se dezlipeasca de el.Nu se mai satura sa il sarute.Pluti pana in casa unde fu trezita de strigatele exasperate ale mamei sale.Veni grabita spre ea si o trase in sufragerie unde se afla o doamna.Era cea care trebuia sa o aranjeze pentru acea seara.Isi imbraca kimono-ul in timp ce parul ii era aranjat.Nu avea nici un chef de asa ceva, tot ce isi dorea era sa fie cu Vincent dar, mai era mult pana maine.Terminase foarte repede, mama ei fiind vizibil impresionata de cum arata.
Ajunsa la restaurant, o gramada de oamenii se indreptara spre ele.Era plin de oameni de afaceri imbracati la costume si care vorbeau incontinuu.Nu-i venea sa creada ca acceptase sa mearga acolo, era o adevarata plictiseala.Timp de ora tot ce facuse a fost sa stea langa mama ei si sa faca cunostinta cu diferiti oameni plicticosi.Ofta adanc, acesta nu era clar un loc pentru ea si cand se gandea ca o inlocuia pe mama ei cand aceasta era plecata. ‘Bleah…o sa ma impusc’ gandi ea in timp ce isi lua un suc.Cand se intoarse ramase nemiscata, ochii marindu-se de uimire.
-Nu se poate…[posturi unite]
Capitolul XII
-Nu se poate…zise satena uimita si dezamagita.
La intrare se afla Noctis cu un domn. Mama ei se duse sa ii intampine impreuna cu domnul Ito si ii facu semn si ei sa vina.Cand vazu ca mama ei o cheama se intoarse cu spatele, nu avea curaj sa se duca acolo, ii era prea rusine de el dupa ce se comportase cu el asa. Mai arunca o privire fugara spre el, arata foarte bine, parul ii era drept in fata cu bretonul care ii acoperea putin fata, in spate avand facuti tepi. Era imbracat intr-un costum negru foarte elegant.Ii statea foarte bine si ii dadea un aer elegant care pe Akane o facu sa roseasca. Mama ei ii facu din nou cu mana si ea isi intoarse rapid capul pentru a nu o vedea el.
‘Ce am de rosesc si ma comport asa? Nu vreau sa il plac pe el, eu il plac pe Vincent, trebuie sa il plac pe Vincent’ gandi ea dand cu pumnul in masa. Mama ei veni in spatele ei.
-Ce e cu tine? Trebuie sa vi sa cunosti invitatii! Ii spuse aceasta si o trase de mana pana in dreptul lui Noctis si a domnului de langa el. Brunetul o privea normal, nu dadea nici o urma de emotie in timp ce Akane se tot tragea inapoi din stransoare mamei sale, facand sa para o toanta. Ajunse langa ei, satena nici nu mai putu sa se uite la el, isi apleca capul uitandu-se nervoasa in jos.
-Ea este fica mea Akane, e putin mai timida, draga mea…el este domnul Caelum si fiul sau Noctis Caelum. Si el isi ajuta tatal in afaceri.
Se inclina usor in fata tatalului lui Noctis si ezita sa dea mana cu el, insa el actiona mai repede. Ii apuca mana rapid, apoi dandu-i drumul. Era ceva schimbat la el, nu era ca acum o zi cand era distrus, trist. Acum era foarte rece, nici nu o privi pe Akane. Pleca de langa ea imediat dupa ce “facura cunostinta” indreptandu-se spre tatal lui care discuta cu unul dintre oamenii din incapere. Nu ii venea sa creada, intreaga seara a stat doar langa tatal sau, fara sa se uite macar odata la ea. Gresise ca se comportase asa cu el, il ranise si asta nu prea era de iertat. El a avut curajul sa vorbeasca cu ea, sa incerce sa isi dezvaluie sentimentele si ea doar si-a batut joc de el. Nici macar nu a avut bunul simt sa il priveasca atunci cand acesta vorbea cu ea. Il privisesi doar odata si atunci cu ura, ura fara sens, aruncandu-i acele cuvinte care probabil il ranisera si mai mult. Dar ei nu ii pasase si asta era pedeapsa la faptele ei. Indiferenta, cea mai apriga pedeapsa. Daca o privea cu ura macar atunci stia ca mai era o firava de speranta, pentru ca, ca sa ajungi sa urasti o persoana trebuie mai intai sa o iubesti. Insa el era nepasator, oare il ranisera atat de tare acele cuvinte incat a reusit sa ii distruga toata dragostea pentru ea? Nu isi putea da seama, se plimba pe langa toate acele persoane fara sa realizeze ca trece pe langa ele. Il privea pe furis poate ii va vana vreo privire dar, nimic. Parca nu exista.Vazand ca nu are rost se duse la mama sa si ii spuse ca se simte rau si ca vrea sa plece. Nu mai avea rost sa stea acolo si sa se consume. Mama sa o trimise acasa cu un sofer spunandu-i ca va ajunge acasa cat poate de repede si sa o roage pe doamna de la bucatarie sa ii faca un ceai sis a ii dea un medicament, un calmant. O pupa pe aceasta si pleca.
Pe drum se gandea la Noctis, nu putea sa il scoata din cap. Se uita la telefon. Avea vreo trei mesaje de la Vincent la care nu ii raspunse. Deja incepuse cu stangul, ii va trimite mesaj de dimineata sa ii spuna ca a avut telefonul pe silent si nu a putut sa il auda. Nu era in stare sa ii scrie acum un mesaj. Stia ca se poarta urat si ca Vincent nu merita asta insa, nu se putea concentra la nimic decat la brunetul care ramasese acolo, langa tatal sau fara nici macar sa se uite la ea. Parca erau doi straini.
‘Nu, nu voi admite asta!’ gandi aceasta incruntandu-se.
Ajunsa acasa se schimba in pijamale, se demachie si isi desprinse parul. Nu ii era somn asa ca isi dadu drumul la un film la care se plictisi ingrozitor. Isi mai puse un film insa, nici la acesta nu se concentra. Se uita prin televizor, mintea ei lucrand incontinuu, macinand-o. Nu vroia sa rupa legatura cu Noctis insa nici nu putea sa stea aproape de el deoarece risca sa se indragostea si mai tare, asta daca ceea ce simtea ea era dragoste. Trebuia sa faca ceva dar, nu stia ce.
***
La restaurant Noctis observase ca Akane disparuse, nu o mai putea vedea nicaieri. A adoptat aceeasi atitudine in caz ca satena revenea insa, aceasta nu a mai venit. A inceput sa se uite prin toata incaperea pentru a o gasi dar in zadar. Fata plecase mai mult ca sigur. Incepea sa ii para rau pentru atitudinea sa din acea seara insa, trebuia sa se poarte asa, vroia sa si-o scoata din minte. Ea nu avea aceleasi sentimente fata de el precum el avea fata de ea asa ca se chinuia degeaba. Trebuia sa renunte, sa se auto-controleze. Urma sa se poarte cu ea ca si cum ar fi oricine, doar o fata care invata la acelasi liceu cu el si nimic mai mult.
Orele se scursera destul de repede, era deja destul de tarziu, iar el cu tatal sau trebuiau sa plece. Isi luara la revedere de la mama lui Akane, brunetul oprindu-se pentru o clipa inainte sa plece.
-Scuzati-ma, am observat ca atunci cand ne-ati intampinat era si fica dumneavoastra. As fi vrut sa imi iau la revedere de la ea dar, am observat ca este absenta, ii zise baiatul, incercand sa mentina un ton calm.
-O, ce frumos din partea dumneavoastra insa, fica mea Akane s-a simtit rau si a trebuit sa plece. Imi cer scuze pentru absenta ei dar, poate o sa o mai vedeti si altadata, ii zise femeia magulita de atentia baiatului fata de fiica sa.
‘I s-a facut rau?’ gandi brunetul deodata schimbandu-se la fata, ‘Ce are? De ce sa ii fie rau?’. Ii multumi femeii si pleca cu o expresie de ingrijorare pe chip. Tot drumul se gandi la Akane si chiar vru sa ii trimita un mesaj sau sa o sune sa o intrebe cum se simte, insa reusi sa se stapaneasca. In ritmul asta nu va reusi niciodata sa se vindece de dragostea pe care i-o purta fetei.
-Te simti bine, fiule? Il intreba tatal acestuia, vazandu-l ca este ingrijorat.
-A…nu tata, nu am nimic sunt doar putin oboist, ii raspunse acesta incercand sa para oboist.
-Mama ta este ingrijorata, a zis ca te solicit prea mult...a zis ca a observat ca tot timpul ai cearcane si esti incontinuu obosit. Ce se intampla? Nu dormi destul? Te ingrijoreaza ceva?
-Nu tata, sunt bine, sincer, il minti baiatul. Era adevarat, tot timpul era obosit deoarece nu putea dormi noaptea. Tot timpul ii venea ea in gand. De aceea se purta asa. Dragostea asta il consuma pe dinauntru si nu mai rezista prea mult.


***
Se trezi dimineata cu o durere de cap si o injunghia umarul.Se ridica alene din pat si se duse la baie.Isi privi chipul in oglinda mare.Avea o fata groaznica, avea ochii umflati de somn si parul ravasit.Nu dormise prea bine si astfel acum nu avea chef de nimic.Ii suna telefonul, iar ea deabea isi tarai picioarele pana la noptiera unde se afla acesta.
-Alo? Raspunse fata plictisita.
-Akane, ce faci? Cum a fost aseara?
‘La n****a, e Vincent, Akane…poarta-te normal’gandi ea incercand sa vorbeasca normal sis a nu para plictisita.
-A…buna Vincent.. a fost destul de plictisitor, sti tu oameni care vorbesc despre afaceri si deastea, nimic interesant, ii raspunse satena cu vocea tremurandu-i putin.
-Ah, te simti bine? Intreba acesta usor ingrijorat.
-Da, da, n-am nimic doar ca sunt obosita, atata tot!
-Hmm…OK, te sun mai incolo? Poate iesim mai pe seara daca nu esti asa obosita.
-Da, da mai pe seara…
-Pe la cinci e bine? Sa trec pe la tine atunci?
-Da…e bine la cinci, raspunse aceasta aruncandu-si privirea spre ceasul care indica déjà ora unu jumate, iar dormise mult si totusi se simtea obosita si fara chef.
-OK, te pup, sper sa nu dormi cand ajung, ii zise vocea din telefon razand.
-Nu o sa dorm, am dormit destul, nu mai rade de mine! Ii zise fata surazand.
In cele trei ore jumatate pe care le avea la dispozitie doar s-a invartit prin camera, a stat in pat uitandu-se la televizor si incercand sa citeasca o carte dar, fara success.Timpul trecu repede.
Mai avea jumatate de ora pana trebuia sa plece si ea nici nu era imbracata.Statea intinsa pe pat fara sa faca nimic.Intr-un final se ridica din pat si se duse spre sifonier, de unde si-a ales ceva la nimereala de imbracat.Nu avea chef sa stea sa isi aleaga hainele.Isi prinse parul intr-o coada la spate.Se dadu cu un parfum floral, mirosul simtindu-se in intreaga camera.Se mai invarti cateva minute in incapere pana cand masina lui Vincent veni in fata casei.Isi lua geanta si cobori, luandu-si la revedere de la mama sa care se uita la televizor in salon.
Afara era destul de racoare, ea avand o geaca cam subtire pentru acea temperatura.Brunetul statea acum langa masina privind-o cu entuziasm.Se indrepta cu el, fortandu-se sa zambeasca.Acesta o stranse calduros in brate si isi apasa usor buzele de ale ei.Ii raspunse la sarut dar, nu cu aceeasi intensitate, baiatul observand retinerea ei insa nu zise nimic.Doar o privi ingrijorat strangand-o mai tare la pieptul sau.
-Ce faci? O intreba acesta in timp ce o mangaia pe obraz.
-Bine, putin obosita insa imi trece…
Brunetul o mai privi odata si intrara in masina.Acolo era mai cald, Akane frecandu-si mainile pentru a le incalzi, ii inghetau foarte repede.Vincent o atinse usor si tresari.
-Iti este frig!
-Nu…asa imi ingheata mie mainile…nu am ce face stai calm, nu te mai agita atata, ii zise aceasta tragandu-l usor de guler, sarutandu-l.Deci unde mergem? Dintr-o data era foarte voioasa si chiar putin nerabdatoare.
-Pai…ma gandeam sa mergem la un film sau sa bem ceva…
-Mai bine sa mergem sa bem ceva.Nu am chef de film…Apropo mai sti ceva de Kadaj?
-A…nu chiar dar, cred ca Rinoa stie…sun-o pe ea.
Satena incuviinta din cap si isi scoase mobilul formand numarul lui Rinoa.Aceasta ii raspunse imediat, se pare ca avea mobilul la indemana si ii spuse ca pe Kadaj il vor tine cel putin o saptamana in spital.Pana la urma nu avea piciorul rupt spre norocul lui, altfel trebuia sa stea trei luni cu el in ghips.La propunerea lui Vincent, Akane o invita si pe ea sa vina cu ei, iar fata accepta.[posturi unite]
Capitolele care le-am postat pana acum au fost postate si inainte.Acesta este capitolul nou, nu a fost pstat si inainte.
Multumesc tuturor care imi cititi ficul si as vrea sa ma atentionati unde am gresit pentru a putea sa imi imbunatatesc scrierea.Multumesc inca o data tuturor.

In ultimul timp ceva ciudat se pretrecea cu mama lui Akane.Venea tarziu noaptea acasa, vorbea incontinuu la telefon cu cineva care o facea tot timpul sa rada si domnul Ito era cam tot timpul la ele acasa.Cand o intrebase pe mama sa ce se intampla ea ii dadea acelasi raspun, ii zicea ca este vorba de o afacere importanta si de aceea vorbea asa de mult la telefon si domnul Ito venea tot timpul la ele acasa deoarece, spuse ea, fiind asociati trebuia sa se ocupe amandoi de aceasta afacere profitabila.
“Sunt lucruri pe care nu te intereseaza, nu e nevoie sa te ingrijorezi.”.Tot timpul acelasi raspuns dar, oare este adevarat ceea ce spune mama ei sau nu? Akane a devenit din ce in ce mai suspicioasa in privinta aceasta.
Trecuse o luna de cand a inceput relatia ei cu Vincent si totul a decurs normal, fara nimic care sa o perturbe desi Vincent devenise foarte posesiv, daca vreun tip incerca sa se apropie de Akane il indeparta imediat, foarte subtil.Kadaj iesise din spital si, spre deznadestea lui Rinoa, iar incepuse sa iasa cu acei tipi. Cloud cu Tifa era in lumea lor, nimeni nu putea sa le strice dispozitia.Parca acum se iubeau si mai mult decat la inceput, fata de alte cupluri, relatia lor cu cat avansa in timp cu atat era mai puternica.Tot timpul erau impreuna, Tifa mai mergea din cand in cand si la repetitiile trupei lui, iar cei din trupa au inceput sa o accepte.
La liceu totul decurgea normal, incepuse sa se apropie de Stella si de prietena ei Aerith, nu erau chiar asa de ingamfate cum crezuse initial.Pe Noctis nu pre ail zarea decat foarte rar, iar atunci cand o facea se prefacea ca se uita in alta parte sau ca nu il vede ceea ce il durea pe baiat, insa nu avea ce face.Ea incerca sa il evite pentru ca nu se vindecase complet de dragostea lui si nu vroia ca aceasta sa ia amploare.
Singura ei grija era mama ei.Desi Vincent si Rinoa incercau sa o calmeze si sa ii spuna ca nu este nimic ea tot nu vroia sa creada.
‘Oare mama are o relatie cu domnul Ito si nu vrea sa imi spuna?’ isi scutura capul la acest gand. ‘Nu avea cum, ei sunt doar asociati, nu?’ gandi ea in timp ce era la un bar cu Vincent, Cloud, Tifa si Rinoa.Vincent era foarte nervos, primise un mesaj de la unul dintre chitaristii trupei care il anunta ca renunta.Era negru de suparare, trebuia sa gaseasca pe cineva bun si repede, altfel totul se ducea de rapa.Dadea nenumarate telefoane pentru a gasi o solutie, insa in zadar.Rinoa era foarte schimbata.Tot timpul isi facea griji si vorbea numai de Kadaj ceea ce o enerva la culme pe Akane.Ea nu putea sa zica nimic deoarece Rinoa imediat aducea vorba de el.Incercase si ea sa vorbeasca cu Kadaj, sa inceteze sa mai mearga cu tipii aceia, insa nu o asculta, ii spunea ca nu mai este mic si ca stie ce face.In fine, nu isi batea capul, el pana nu o patea nu se simtea bine.
Vincent devenea din ce in ce mai nervos.Nu gasise nici o solutie, iar ei peste doua saptamani aveau concert, un concert care il putea duce pe culmile succeselor dar, totul putea sa devina doar o iluzie daca nu gasea repede un nou chitarist.
-Sa sti ca daca ai nervii astia nu ajungi nicaieri, ba mai rau faci, ii zise aceasta mangaidu-l pe mana.
-Cum vrei sa ma calmez? Nu-mi vine sac red ce ghinion am!! Si zicand astea se ridica de la masa si se duse pana afara.Asa putea sa ia o gura de aer si sa se mai calmeze.
Inautru, Akane incerca sa vorbeasca cu Rinoa si despre alt subiect decat Kadaj cand ii suna telefonul.Era mama ei care ii spuse sa vina urgent acasa, parea sa fie foarte emotionata ceea ce ii dadu dubii satenei.Ce putea sa fie asa de urgent? Se ridica, isi lua la revedere de la ceilalti si iesi afara unde Vincent se plimba dintr-o parte in alta.Se pare ca nu rezolvase problema, era atat de concentrat incant nu o observa pe Akane care se indrepta spre el.Doar cand era langa el a observat-o.Acesta a insistat sa o duca el acasa.Ajunsese sa nu mai mearga singura nicaieri.Doar dimineata cand mergea la scoala mai pleca singura si aceasta doar pentru ca el avea cursuri la facultate altfel nici de dimineata nu mai mergea singura.
Ajunsi acasa la Akane, fata isi lua la revedere de la Vincent si se indrepta spre intrare.Mama sa o astepta in hol vizibil emotionata si foarte vesela, nu intelegea ce se intampla.
-Buna, draga mea, ii spuse aceasta cu un zambet enorm pe fata.
-Buna, mama, ce se intampla?
Mama sa ii zambi inca o data si o lua usor de mana.Intrara amandoua in sufragerie unde se afla domnul Ito care avea acelasi zambet ca mama sa si un baiat brunet care state ape canapea cu o expresie la fel de nedumerita ca si a ei.
-Buna, Akane…el este fiul meu, Zack, Zack ea este Akane, se adresa acesta baiatului acre acum era in picioare si se indrepta spre locul unde stateau ei.Ii zambi usor si dadu mana cu satena.
‘Ce imi face mie cunostinta cu fisu? Doar nu au ceva in gand…’ gandi fata raspunzandu-i baiatului la zambet.
-In seara asta mergem sa cinam in oras, asa va puteti cunoaste mai bine, zise domnul Ito.
Si Akane si Zack stateau pe bancheta din spate, se petrecea ceva ciudat acolo, puneau cei doi ceva la cale.Satena statea ca de obicei pe bancheta din spate in dreapta uitandu-se pe geam, nu prea avea chef sa lege o conversatie cu baiatul de langa ea, parea sa aiba stilul apropiat de cel al lui Vincent si al lui Cloud, chiar parul il avea cam ca al lui Cloud doar ca era brunet, iar pielea ii era foarta alba la fel ca a lui Vincent.
-Esti in clasa a10-a? Intreba baiatul usor timid.
-Da…ii raspunse Akane cu o voce plitisita, nu avea nici un chef de o iesire in oras sau sa se imprieteneasca cu acest baiat.Brunetul a observat ca aceasta era plictisita asa ca nu a mai continuat.
La restaurant cei patru s-au asezat la masa, mama sa vorbea cu domnul Ito.Restaurantul era chiar plin, toti fiind veseli si vorbareti.Akane a observat ca mama sa statea foarte apropiata de domnul Ito ceea ce I s-a parut cam ciudat, insa nu a bagat de seama pana cand domnul Ito a cerut sampanie.In timp ce chelnerul aducea bautura mama sa a vorbit.
-Vrem sa va zicem ceva care este destul de important si pentru noi si pentru voi, spu