AnimeZupCăutare

[Terminat] Gravi Fic 16+ [yaoy]

Un nou inamic


Shuichi era foarte fericit.Iubitul sau il ceruse in casatorie.Se temea sa nu fie un vis,din care se va trezii,si sa isi dea seama ca romancierul simtea ceva pentru Sara.Dar in momentul in care simti palma lui Hiro peste ceafa lui,realiza ca aceea este pura realitate.Toti cei cinci prieteni ii felicitau pe cei doi iubiti,ce pareau mai indragostiti ca niciodata.
-Zapacitule,se pare ca renunti la burlacie!Ne-ai luat-o inainte!Spune chitaristul razand.
-Intodeauna am stiut ca va fii asa!Dar nu am vrut sa va narui visele.Vine replica solistului care radea foarte zgomotos.
-Shuichi,stiu ca ai crezut tot ce este mai rau despre mine.Dar te felicit din suflet.Sper sa fii fericit.Spune Sara zambind usor.
-Multumesc brunet-o!Stiu ca in adancul sufletului tau tii la mine,si iti multumesc pentru asta.
-Brunet-o...asa obisnuiai sa imi spui atunci cand eram iubiti,in clasa a opta.
Dar conversatia celor doi a fost intrerupta de scriitor,ce parea sa se grabeasca.Cerul incepea sa capete o culoare inchisa,in timp soarele auriu era acoperit de nori negri si furiosi.Toti si-au dat seama de faptul ca varful muntelui nu este cel mai potrivit loc sa ii prinda furtuna,asa ca pornira spre vila.In timp ce coborau,Shuichi a ramas in spate pentru a-si lega siretul de la adidasul stang.Novelistul nu i-a observat lipsa,continuand sa mearga spre casa.In momentul in care cantaretul a vrut sa coboare,a realizat faptul ca era singur in padure,lucru care l-a speriat foarte tare.Cerul incepea sa fie brazdat de fulgere,in timp ce tunetele rasunau,patrunzand parca in inima muntilor.In clipa in care a auzit zgomotul puternic,cunoscand teama solistului pentru aceste fenomene,ramase pe loc pentru a-l astepta.
-K,mai intarzie Shu mult?Intreaba acesta privindusi ceasul.
-Pai nu este cu tine?Pentru ca eu sunt ultimul.Si nu l-am vazut.Raspunde acesta dand semne de ingrijorare.
-O nu,cred ca s-a ratacit prin padure!Zapacitu asta!Trebuie sa il gasim inainte sa inceapa ploia.Este periculos sa mai ramanem mult aici.Spune chitaristul agitandu-se.
-Hiro,Fujisaki si Sara sa mearga spre nord,Sakano spre sud,iar eu si Yuki in celelalte doua puncte cardinale.Daca vre-unul dintre voi il gaseste,sa ma sune pe mine sau pe Eiri.Sa-i dam drumu.Spune managerul hotarat.
In timp ce prietenii sai il cautau,cantaretul se adancea din ce in ce mai mult in padure.Printre ramurile dese ale brazilor,putea observa ca cerul este are culoarea cenusei,lucru ce nu putea indica decat doua lucruri:ploaia va incepe in curand si ca era destul de tarziu.In jurul sau era o liniste de mormant,lucru care il speria teribil de tare pe Shu.Cate o pasare mai zbura de pe o creanga pe alta,facand un zgomot sinistru,care ii dadea cantaretului fiori reci ce ii strabateau corpul.Nefiind atent pe unde mergea,s-a impiedicat de o radacina proeminenta,cazand pe un morman de frunze.
-La naiba!Asta mai imi trebuia!Nu se poate!Mi-am rupt pantalonii si m-am zgariat destul de rau.Radacina nenorocita.Spune Shu suparat.
-Ai patit ceva?Se aude o voce din fata lui.
Cand solistul isi ridica privirea,isi dadu seama ca in fata lui se inalta un barbat in varsta de aproximativ douazeci si unu de ani,cu parul cenusiu si rebel.Culoarea ochilor era caprui deschis,insa privirea sa exprima rautate pura.Era imbracat intr-o pereche de pantaloni negri si o camasa ce avea culoarea cenusei.Cantaretul a fost uimit de frumusetea barbatului,dar l-a speriat privirea acestuia.
-Nu...ma simt bine.Raspunde acesta cu vocea stinsa.
-Ce cauti la ora asta?Singur,in padure?Intreaba barbatul curios.
-Pai am venit aici cu niste prieteni,dar eu m-am ratacit.Si nu stiu cum sa ajung la vila unde stam.In curand va incepe ploaia,si nu stiu ce sa fac.Nu stiu daca sa ii mai caut.Imi este teama ca ma voi afunda si mai mult in capcana asta vie.Raspunde solistul oftand.
-Daca vrei,te ajut eu sa iti cauti prietenii.Apropo,eu sunt Dantes.
-Incantat.Eu sunt Shuichi Shindo.Raspunde acesta zambind.
-Shindo...esti solistul trupei Bad Luck,nu-i asa?Intreaba acesta incantat.
-Da.Ma bucur ca trupa mea este cunoscuta.Ma poti ajuta sa...
-Dar cantaretul nu si-a putut termina propozitia,fiind intrerupt de glasul romancierului ce il gasise.Acesta ii dadu un sarut apasat,dupa care ofta multumit,ca si cum si-ar fi indepartat o povara de pe inima.
-Ce bine ca te-am gasit.cine este el?Intreaba Eiri aruncadu-i o privire ucigatoare brunetului.
-Sunt Dantes.L-am gasit pe Shu cazut aici si m-am oferit sa il ajut sa va gaseasca.Este iubitul tau?ntreaba acesta afisand un zambet smecher.
-Da,dar nu este problema ta.Sa mergem.cred ca ceilalti ne asteapta la "SummerWind".
-Acolo stati?Ciudat.Eu locuiesc in vila de alaturi.Cred ca ne vom mai intalnii,Shuichi Shindo.
Yuki il privea pe Dantes cum se indeparta si isi dadea seama ca ceva se petrece.Tipu ala avea o privire ciudata.Sa fie oare un nou inamic pe Yuki?Sa vrea acesta sa ii cucereasca inima cantaretului?Oricum ar fii,novelistul trebuia sa se pregateasca pentru o batalie,care este pe punctul de a incepe.


Acesta este Dantes:
[imagine: http://i164.photobucket.com/albums/u29/love_yuki_eiri/E…/Eddiebeingsexy1.jpg]
Dupa atatea peripetii...Cand viata le ofera un premiu (cererea in casatorie), la orizont apare furtuna la propriu, dar si la figurat...
Apare un nou rival , care a pus ochii pe bietul Shuichi...Ar trebui dl Yuki sa-l lege de el ca nu cumva sa-i-l fure careva...:35:
Intalnire de gradul trei


Yuki si Ahuichi au ajuns la vila dupa aproximativ doua ore,si au observat ca in dormitoare era lumina,semn ca ceilalti erau deja acolo.Cu pasi usori,cei doi au urcat pe treptele inguste ce duceau spre salon.Cand i-au vazut,Hiro si Fujisaki si-au strans puternic prietenul in brate,in timp ce Yuki s-a trantit obosit pe unul din fotolii.
-Pe unde ai umblat zapacitule?Am fost foarte ingrijorati din cauza ta.Spune chitaristul zambind usor.
-M-am pierdut prin padure.Dar am avut nororc cu un domn dragut care a vrut sa ma ajute.Spune solistul ciufulindusi parul.
-Domn?Despre cine vorbeste asta?Yuki,tu stii ceva?Intreaba Fujisaki confuz.
-Cred ca este vorba despre tipul ala care l-a ajutat.Un oarecare Dantes.Raspunde scriitorul parca iritat de numele acestuia.
-cred ca am avut destule senzatii tari pentru o zii.Este destul de tarziu si cred ca ar trebui sa ne culcam.Maine ne trezim de dimineata ca sa mancam,si cred ca vom merge putin prin poiana,s-a inteles?Intreaba K pe un ton autoritar.
-Sigur ca da.Raspund ceilalti in cor.
Ajunsi in camera,Shuichi nu facea alceva decat sa il enerveze pe romancier cu comentarii inutile.Tot il ridica in slavi pe Dantes,lucru care il aduceau pe scriitor la apogeul disperarii.Hotara sa nu s ecerte cu iubitul sau,asa ca se baga in pat si isi puse perna pe cap.Era trecut de miezul noptii,dar solistul inca nu adormise.Se intorcea pe toate partile,deranjand somnul novelistului.
-Stai locului si nu te mai agita!Cum ai vrea sa dorm daca te misti atata?Striga eiri nervos.
-Iarta-ma,dar nu imi este somn.Iti promit ca nu te voi mai deranja.Raspunde cantaretul luandusi iubitul in brate.
In sfarsit,cei doi au adormit,dar nu inainte ca Yuki sa ii dea un sarut de noapte buna cantaretului.


*


* *



Dimineata a sosit numaidecat in statiunea montana.Cu toate ca era doar ora 7:30,toti cei sapte prieteni se aflau in sala de mese si serveau micul-dejun.Erau asezati la o masa mare,din lemn maru,acoperita cu un material rosu.Cum nici-o dimineata nu putea sa fie perfecta,cantaretul incepu sa isi enerveze prietenii si iubitul cu meniul sau atat de diversificat.
-Eu vreau sa mananc ciocolata!Nu imi place ce e pe masa!Vreau ciocolata!Striga acesta prefacanduse ca plange.
-Iti promit ca iti cumpar ce vrei tu,dar dupa ce mancam,este bine?Spune Yuki incercand sa isi camleze iubitul suparat.
-Bine!Vezi ca mi-ai promis.spune Shu dandu-i un sarut scurt scriitorului.
Dupa un mic dejun in care nu au mai aparut alte altercatii,cei sapte prieteni erau gata de plecare.Trei dintre ei,respectiv trupa Bad Luck,vroiau sa mearga cu masinile,dar cum marea majoritate era formata din cei ce erau contra poluari statiunii,au plecat pe jos pana in poiana.Acolo era un peisaj parca desprins dintr-un basm:o mare de iarba verde si frageda li se intindea la picioare,grupuri de floricele multicolore cresteau din loc in loc,in timp ce ceilalticalatori se bucurau de atingerea blanda a razelor soarelui.
-Nu-i asa ca e frumos aici?Intreaba shu uimit.
-Ba da,trebuie sa iti dau dreptate.Parca e un colt rupt din rai.Sa ne asezam aici.Spune managerul privind in jurul sau.
Cei sapte s-au asezat direct pe iarba moale,in timp ce Hiro si Fujiski jucau volei.Neputand rezista tentatiei,s-au ridicat si ceilalti de pe covorul verde,si s-au format doua echipe:Bad Luck si YKS.Sara era arbitru.Dupa o jumatate de ora de joc,toti cei sas baietihotarat sa ia o pauza.Cel mai energic era bineinteles Shuichi,care incerca sa isi convinga prietenii obositi sau mai joace inca o repriza.Dar din spatele sau,se auzii o voce foarte seducatoare.
-Ce faci pisicuta ratacita?
-Dantes!Ce bine ca esti aici.Ei sunt prietenii mei.Prieteni,el este Dantes,v-am vorbit aseara despre el.
-Incantat.Spune brunetul dandusi parul de pe frunte.
-Joci volei cu mine?Pentru ca lenesii astia au obosit.Intreaba solistul zambind.
-Sigur.Dar daca pierzi,eu va trebui sa imi iau rasplata.
Sub privirea plina de furie a romancierului,cei doi au inceput un nou joc.Niciunul dintre cei prezenti nu intelegeau ce se intampla.Shuichi incerca sa isi faca iubitul gelos?Sau chiar il simpatiza pe acel barbat?Intr-un moment de neatentie,cantaretul s-a impiedicat,Dantes l-a prin de mana,dar din pacate au cazut amandoi.
-Ce frumos mirosi.Spune acesta sarutandui gatul.
Vazand acest lucru,Eiri s-a ridicat brusc de pe iarba si l-a apucat pe brunet de brat.Acesta ii arunca o privire patrunzatoare,dar nici scriitorul nu se lasa mai prejos.Ochii lor erau precum cei ai unor animale slabatice,gata sa se lupte pentru prada.Managerul observa tensiunea dintre ei,reusind sa il prinda pe Yuki,inainte ca acesta sa isi loveasca rivalul.
-Sa nu te mai apropii de el!Ai auzit?Sau vrei sa iti bag cuvintele astea in cap?Striga scriitorul nervos.
-Frumosule,stai linistit.Daca vreau sa ma mai vad ca shuichi,o voi face.Cu sau fara permisiunea ta.Spune Dantes plecand.
Novelistul era precum un vulcan gata sa erupa.Daca nu il tineau cei patru baieti,era in stare sa isi distruga adversarul.Simtea cum sentimentul de gelozie ii curgea prin vene.
-Gata Yuki!Linisteste-te.A plecat.Spune Hiroshi incercand sa calmeze bestia din scriitor.
-Cine se crede nenorocitu asta?Sa imi atinga iubitul?Striga acesta foarte nervos.
-Gata blondule!Calmeazate!Stii ca Shu va sta numai cu tine.Spune managerul ingrijorat pentru atitudinea novelistului.
-Asta stiu ca se va intampla!Dar tipul ala s-a uitat la mine asa cum nu trebuia.
In momentul in care Eiri a terminat replica,toti ceilalti se priveau unul pe altul,infricosati.Era prima oara cand il vedeau pe Yuki atat de nervos.Mai avusese accese de furie,dar niciodata atat de puternice.Putea sa ucida numai cu privirea.Se temeau atat pentru el,cat si pentru Dantes,pentru ca stiau ca din acest razboi,numai unul va putea castiga.
Mmmm...Cine este acest Dantes care scoate bestia din Yuki?
Si cu ce drept il saruta pe gat pe Shu?
El apartine unui blond cu ochii de tigru cu nume demn pentru el ... Pricepi nu?
Vreau sa vad ce face Yuki sa-si apere iubirea. Acum are pe cineva serios cu care sa lupte pentru Shu, dar Shu ii apartine ...dar...
:-? Oare ce va face nebunaticul de Shu?
Situatia capata contur


Dupa incidentul neplacut din poiana,K a hotarat ca cel mai bun lucru este sa se intoarca la vila.Stia ca acolo,Yuki nu se va intalni cu Dantes,evitand astfel certurile dintre ei.Toti ceilalti au fost de acord cu aceasta opinie,asa ca au pornit spre casa.Niciunul dintr ei nu vroiau sa il deranjeze pe romancier nici macar cu o vorba.Acesta era primul,mersul lui fiind foarte apasat.Shuichi stia ca toata aceea situatie neplacuta se crease din pricina lui.Daca nu il cunostea pe Dantes,el si iubitul sau erau acum impreuna,ca in toate celelalte zile.Sara incerca imposibilul,indraznind sa il deranjeze.
-Yuki,te simti bine?
Scriitorul ii arunca o privire de gheata,ce ar fi putut ucide un om de la mare departare.Bruneta incremeni,si lasa capul in jos,sperand ca Eiri sa nu o jigneasca din pricina nervilor.Acesta se uita in spatele sau,unde ceilalti baieti inghiteau in sec.Ajuns la vila,Yuki urca rapid scarile si se inchise in una dintre camere.K si Sakano s-au asezat linistiti pe canapea,in timp ce membri trupei Bad Luck si Sara stateau pe scaune sau in picioare.Se uitau unul la altul,dar nu indrazneau sa spuna nimic.Si nici daca ar fi vrut,nu ar fi stiut ce sa zica.Intr-un final,hiroshi isi lua inima in dinti si se hotara sa deschida un subiect de discutie.
-Yuki este nervos,nu?
-Cat de greu este sa iti dai seama?Nervos este putin spun.Este furios!Si tu Shuichi,de ce ai jucat volei cu tipu ala?Puteai sa il refuzi politicos!Spune managerul nervos.
-Crezi ca eu am stiut ca se va ajunge la asta?Poate ca se vor impaca.Vine replica solistului intorcand capul spre fereastra.
-Tu esti prost sau ce?Astia doi se urasc de moarte!nici vorba de impacare.Spune Sakano ridicand vocea.
In acel moment,usa camerei se deschise la perete,si din incapere iesi scriitorul.Acesta ii privea foarte dur pe cei din salon,si cu o voce ciudat de calma,le spue:
-Sunteti draguti sa taceti?Ma doare foarte tare capul si nu am nici un chef sa va aud!
-Yuki,nu te supara pe mine,dar am venit aici sa ne simtitm bine.Nu sa ne enervam din cauza unui tip,care pana la urma nici nu stim cine este!Asa ca ce spui daca dam uitare evenimentul din dimineata asta,si ne bucuram de vacanta.Spune managerul hotarat.
Scriitorul ridica din spranceana si il privii suspicios.Dupa cateva minute de liniste,fata romancierului se lumina.
-Cred ca ai dreptate.Dantes ala nu merita osteneala.Ce spuneti daca facem un gratar?Intreaba acesta trecandusi mana prin par.
-O idee excelenta!Voi ce spuneti?Intreaba K zambind.
-Avem aceiasi parere.Raspund ceilalti in cor.
Toti cei sapte prieteni au iesit in curtea casei pentru a pregati pranzul.In timp ce Sara se ocupa cu prepararea carnii,Yuki si managerul taiau lemne pentru foc.Dar nici membri trupei Bad Luck nu stateau linistiti.Acestia se aflau intr-unul din merii din curte,culegand minunatele fructe ce aveau culoarea sangelui.din varful copacului se putea vedea statiunea din vale.Dar distractia celor trei nu a durat mult,dintr-un motiv bine cunoscut.
-Pisicuta ratacita,ai grija sa nu cazi.Se aude o voce de la baza pomului.
-Dantes.Te rog,pleaca.Nu vreau alte probleme din cauza ta.Spune cantaretul temanduse sa nu ii vada Yuki.
-In regula.Si asa sunt asteptat acasa.Dar te avertizez,Shuichi Shindo,ca nu vei scapa foarte usor de mine.Spune brunetul inainte sa se indeparteze.
Cei trei baieti se priveau socati unul pe celalalt.Nu au inteles ce a vrut Dantes sa spuna.Era doar un simplu mesaj sau un avertisment de luat in considerare?niciunul dintre ei nu au vrut sa deschida o discutie despre acel incident,asa ca au hotarat sa coboare din pom.Ajunsi in curte,i-au zarit pe cei doi blonzi obositi,abea respirand si cu bustul gol.Shuichi a avut geniala idee sa scoata din fantana o galeata cu apa rece,pe care apoi sa o arunce pe ei.In momentul in care apa a atins pielea fierbinte a scriitorului,acesta a simtit cum ii ste strapunsa inima cu un cutit.Membri trupei Bad Luck radeau de mama focului,dar zambetul le-a pierit cand au vazut fetele celor doi.Picaturile de apa se scurgeau pe trupul bine facut al novelistului,stralucind datorita razelor soarelui.Acestia i-au "capturat" pe cei trei farseori si i-au trantit pe iarba.Cu pasi usor,K se apropia cu furtunul de Yuki,care dadu startul distractiei.Litri de apa erau risipiti prin curte,singura "supravietuiroare" a acestui joc fiind Sara,dar nu pentru mult timp.Eiri a luat-o in barte,a lasat-o usor pe iarba moale,dupa care au aruncat pe ea cantitati masive de apa.Nu se auzea decat strigatele brunetei si rasetele celor sase baieti.Dupa ce jocul a luat sfarsit,cei sapte s-au asezat la masa din curte pentru a servi pranzul.Dar nici acolo nu au avut parte de foarte multa liniste,Shuichi incepand sa cante refrenul melodiei "Bind Game Aain".Nemaiputand rezista torturii,K a luat o felie de paine,pe care i-a bagat-o cantaretului in gura.Toata masa radea,dar Fujisaki a fost atat de amuzat de situatie,incat a cazut cu scaunul fix intr-o tufa de trandafiri.Hiro a vrut sa rada de amicul sau,insa o palma peste ceafa primita din partea solistului,l-a facut sa cada in acelasi loc ca Suguru.Shu era cel mai incantat de aceasta situatie,el fiind singurul afla in "picioare",insa nu pentru mult timp.Un tipat strident al managerului l-au facut pe cantaret sa se rastoarne,nimerind in gardul din spatele sau.Cei sapte prieteni se simteau foarte bine,nestiind incercarile la care vor fi pusi in momentul intoarcerii in Tokyo.
Parasirea statiuni montane


Imediat dupa ce au servit micul-dejun,cei sase baieti aveau de gand sa joace un meci de fotbal pe iarba din spatele casei.De data aceasta,echipele erau formate altfel:ca si capitan,Yuki a avut voie sa isi aleaga ceilalti doi coechipieri.Iar acestia s-au dovedit a fi Fujisaki si K.Deci echipa se numea YKF.Cealalta echipa,formata bineinteles din Shuichi,Sakano si Hiro isi pastrase acelasi nume.Chiar daca nu se pricepea,Sara a fost numita arbitru.Meciul incepuse.Ca de fiecare data,Yuki si K marcau in poarta adversa,enervandu-l incredibil de tare pe solist.Dar acesta avea un plan.Facu o mica schimbare,introducandu-l pe chitarist in poarta.Chiar daca nu era puncrul sau forte,se descurca mult mai bine ca in teren.Sakano fusese cel mai bun jucator din liceu,asa ca Shu avea numai de castigat.Se terminase prima repriza si scorul era foarte strans,6-5 pentru YKF.Cantaretul stia ca trebuie sa isi invinga managerul si iubitul,demonstrandu-le ca este la fel de bun la fotbal cum este in muzica.Fluierul roz al Sarei se auzii.Era strartul celei de-a doua reprize.Jucatorii erau epuizati,dar continuau sa alerge.Incercand sa isi mustruluiasca coechipierul,Shuichi nu a mai putut frana,intrand cu capul in tulpina unui copac din apropierea portii.Cand se dezmetici,meciul deja se incheiase.Scorul era neschimbat,ceea ce insemna ca echipa lui Yuki castigase.Din nou!
-Felicitari baieti!Sau mai bine spus felicitari Sakano!Pentru ca el a inscris toate cele cinci goluri.Spune managerul gafaind.
-Si ce conteaza?Eu am avut ideea mirifica sa il bag in teren!Deci sunt un geniu!Haha!Vine replica cantaretului care radea zgomotos.
-Ingenioasa idee!Daca nu faceai acest lucru,cred ca noi va umileam,si tu cu Hiro va luati la bataie din aceasta cauza.
-Se vede ca esti blond!Cum sa ma bat eu cu prietenul,fratele si amicul meu?
Dar chitaristul nu si-a mai putut exprima fericirea,fiind lovit cu pumnul in cap de catre managerul furios.
-Hei!Asta pentru ce a fost?
-Pentru ca ai indraznit sa gandesti ca eu sunt prost!Roscat ingamfat ce esti.
Dar conversatia plina de amuzament dintre cei sase baieti a fost brusc intrerupta de vocea blanda a Sarei,care aducea un telefon mobil.
-Domnule K,va canta Thoma.Se pare ca e important.Spune acesta atingandu-si pieptul cu mana din cauza oboselii.
In timp ce managerul vorbea la telefon,membri trupei Bad Luck impreuna cu Yuki si bruneta,se gandeau ce ar putea fi atat de important.Toti stiau ca Seguchy nu suna decat atunci cand era ceva cu adevarat grav.dupa zece minute,K s-a intors cu o fata uimita.
-Ce s-a intamplat?A cazut compania?Mi-a fugit pisica?A luat foc vila lui Yuki?Striga solistul nerabdator.
-Taci si lasama sa vorbesc.Se pare ca maine va trebui sa ne intoarcem in Tokyo.Thoma a organizat un concert la una dintre cele mai mari arene din capitala.Asa ca suntem obligati sa ne prezentam acolo peste cinci zile.
-Cat?Dar nu am pregatit absolut nimic!Spune Hiroshi punandu-si mainile in cap.
-Tocmai din aceasta cauza trebuie sa ne intoarcem maine.Ca sa aveti timp sa repetati.Este deja ora 18:00.Sa mergem in camere sa ne facem bagajele.La ora 5:00 vom pleca,asa ca trebuie sa ne odihnim.Spune managerul privindu-si ceasul.
Toti erau dezamagiti de aceasta veste.Trebuia sa paraseasca statiunea minunata de munte,pentru un oras mare,aglomerat si poluat.Pajistile de iarba verde vor fi inlocuite cu strazi mari si pline cu masini,casutele inconjurate de gradini cu blocuri,iar muntii inalti si falnici cu zgarie-nori din sticla.Nu s-ar mai fi intors niciodata acasa,dar era necesar.Shuichi pregatea bagajul,in timp ce Yuki era pe hol,discutand cu K.Peste statiune se lasase o cortina intunecata,iar cerul negru era luminat de multe faclii stralucitoare,in centrul carora domnea falnica,Luna.Muntii pareau niste monstri pe langa casutele asezate la baza lui.O singura casa,izolata de celelalte,era asezata pe culmea acestuia,iar lumina lunii o faceau sa para desprinsa din filmele de groaza.Era o panorama demna de invidiat.In vila,toate luminile erau stinse,mai putin cea in camera unde stateau romancierul si iubitul acestuia.
-Shuichi,este miezul nopti!Lasa-ma sa dorm!Mai sunt cinci ore si pornim spre casa.
-Bine,dar nu imi gasesc hanoracu meu ala negru.Stii unde e?Intreaba solistul oarecum ingrijorat.
-L-am bagat eu azi in masina,odata cu bagajele.Spune novelistul punadu-si perna in cap.
-Ce bine.Acum sa dormim.Noapte buna Yuki!
-Pa Shu!



*



* *



Cele cinci ore au trecut numaidecat.Chiar daca zorii abea se ivira,cei sapte prieteni erau in curte,gata de plecare.Dupa ce au controlat foarte bine fiecare camera,evitand sa uite ceva,erau gata de plecare.Masina romancierului era prima,urmata indeaproape de cea a managerului.Chiar la iesirea din statiune,langa automobilul negru al novelistului,opri o alta masina.Un Porsche albastru,o usoara nuanta metalica.Shu isi intoarse privirea dar a avut un soc imens.La volanul masinii se afla nimeni-altul decat Dantes.
-Poftim?Ce cauta el aici?Striga acesta reusind sa il sperie pe scriitor.
-Ce ai...el!Trebuia sa evit drumul asta.Spune Eiri dand cu pumnul in volan.
Brunetul isi intoarse privirea catre masina de langa el si in clipa in care il vazu pe Shuichi,lasa geamul in jos.Nu a spus nici un cuvant,doar i-a trimis un sarut cantaretului socat.Cei din masina lui K au vazut toata faza,si se temeau pentru Yuki.Stiau foarte bine ca acesta era in stare sa se bata in mijlocul drumului.Era un barbat educat,cu bune maniere si un scriitor foarte cunoscut,dar atunci cand venea vorba de iubitul sau,se transforma intr-o adevarat bestie.Dantes porni in forta,lasand masina novelistului in spate.Acesta nu spunea nimic.Doar privea nervos in fata.
-Yuki,nu te supara.Este doar un prost.Doar nu crezi ca eu as avea vre-o legatura cu el.Spune cantaretul schitand un zambet.
-Tu cu el,nu.Dar el cu tine,da!
Shuichi nu prea intelegea despre ce vorbesti romancierul.Dar hotara sa taca din gura,evitand sa spuna vre-un lucru,care ,l-ar putea enerva mai rau pe Eiri.Orele treceau,iar cele doua masini se aflau inca pe sosea.Shu statea rezemat de scaun,si isi privea iubitul ce parea inspaimantator de calm.Deobicei,se enerva atunci cand solistul apasa pe butoanele asezate pe bord,sau cand manca cine stie ce prostii.Dar acum era diferit.Era foarte tacut.Singurul lucru care il facea era sa priveasca in fata,parca nepasandui ce se intampla in stanga lui.Iar acest lucru il speria incredibil de tare pe cantaret.
Cearta la companie



Soarele domnea pe cer,aruncand sageti de foc in toate directiile.Norisori albi si pufosi zburdau prin vazduh,in timp ce adierea vantului se facea simtita datorita animarii pe care o creea.Strazile mari,aglomeratia si aerul incarcat nu insemnau decat un lucru:cei sapte prieteni se aflau in Tokyo.Prima oprire a fost la compania N-G,pentru a discuta cu Thoma niste amanunte legate de concert.Ajunsi in biroul presedintelui,acesta i-a primit cu zambetul pe buze.
-Bine ati venit acasa,domnilor.Si domnisoara.
-Bine te-am gasit.Era chiar atat de important acel concert?Ne-ai stricat vacanta!Spune novelistul trantindu-se pe unul din fotolii.
-Yuki,imi cer scuze ca am facut acest lucru.Dar era necesar.Daca trupa rata aceasta ocazie,cine stie cand s-ar fi ivit urmatoarea care sa fie la fel de buna ca asta.Ganditiva!Este vorba despre o sala cu douazeci de mii de spectatori!Biletele s-au pus de ieri in vanzare..si au mai ramas doar catvea sute.Sunt foarte multi bani in joc!Spune seful ridicandu-se de pe scaun.
-Da,de data asta.Thoma are dreptate.La urma urmei,dupa asta,ne fa face cadou o vacanta in insulele Maldive,nu-i asa?Spune managerul razand.
-Da,cum sa nu.Imediat fac rezervarile la aeroport.Vine replica presedintelui chicotind.
In timp ce ceilalti se amuzau pe seama calatoriei propuse de K,Shuichi privea atent cuierul.Thoma observa acest lucru,si il intreba ce se intampla.Solistul era mult prea ganditor,ciudat de ganditor.
-Shu,s-a intamplat ceva?Intreaba acesta zambind usor.
-Sefu,de cand te imbraci tu cu geaca de piele?Spune cantaretul privindu-si suspicios patronul.
-A,cred ca te referi la geaca din cuier.E a lu fratimiu.
-Ce?Frate?Striga toti in cor.
-Da...am un frate de douazeci si doi de ani.Este pana jos.Daca vreti,il puteti astepta.Dar de ce ai intrebat.
-Mi se pare ca am mai vazut-o pe undeva,numai ca nu stiu pe unde.
-Noi suntem foarte obositi,asa ca vom merge acasa.Si asa maine este o zi destul de grea pentru toti.La revedere Spune managerul iesind din camera.
Yuki si Shuichi s-au urcat in masina si au pornit spre casa.Erau epuizati.Romancierul abea isi mai putea tine ochii deschisi la volan.Dupa cateva zeci de minute,cei doi au ajuns in sfarsit la vila.Deschizand usa,solistul s-a repezit sa aprinda lumina,dar se impiedica de covoras si cazu.In clipa in care camera se ilumina,cei doi au suferit un soc:zaharul,cafeaua si alte lucruri asezate pe dulap erau varsate,perna primita de cantaret era facuta bucatele,in timp ce ghirlandele de le geamuri erau sfasiate.Atat Eiri cat si Shu si-au dat seama ca singura vina ii apartinea Vanillei,care,in lipsa stapanilor s-a gandit sa isi faca putin de "cap".Novelistul era atat de obosit,incat renunta la ideea de a certa micuta pisica,pe care el o numea Bulgaras de Nea.In timp ce scriitorul isi facea baie,Shuichi s-a trantit in patul mare si moale,de care ii era atat de dor.Cand Yuki a intrat in dormitor,si-a dat seama ca oboseala a fost mult prea puternica,chiar si pentru un energic precum Shu,acesta dormind precum un nou-nascut.Era trecut de miezul noptii,asa ca romancierul isi urma iubitul,adormind la fel de repede.



*



* *



Noaptea a trecut foarte repede pentru cei doi aventurieri,care,priveau fericiti privelistea din fata lor.Nu se vedea nici un bloc sau alt element pamantesc,ci doar un soare rosiatic,care se unea cu cerul albastru,formand o panorama,demna de o opera de arta.Era doar ora 9:00,dar atat Shuichi cat si Yuki erau gata de plecare.Fara alte incidente,masina romancierului a pornit din fata vilei cu destinatia exacta:compania N-G.Ajunsi acolo,cei doi s-au intalnit cu Fujisaki,K,Hiro si Sakano,care stateau asezati pe somptuasele trepte de la intrare.Putin uimiti,solistul si scriitorul s-au apropiat de ei.
-Voi de ce stati aici?Intreaba Shu ciufulindu-si parul.
-Astazi,Thoma ni-l va prezenta pe fratele sau.Si ne-am gandit sa fim toti,impreuna.Nu-i asa?Vine replica managerului incrucisandu-si bratele.
-Acum ca Fratia Microfonului este reunita,cred ca putem intra,nu?Spune Yuki schitand un zambet.
-Ce tare suna!Dar sa terminam cu vorbaria!Sunt curios sa aflu cine e fratele lui Thoma.Spune Shu fugind spre intrare.
Cei sase baieti se indreptau spre biroul presedintelui.Ajunsi in fata camerei,solistul si-a frecat palmele,dupa care a batut.Auzind permisiunea de intrare a sefului,cei sase au dat navala in incapere.Pe scaun era asezat Thoma,insa din cauza lumini puternice provenite de la soare,nu se putea distinge cine e celalalt barbat.
-Salut sefu!Am venit sa iti cunoastem fratele.Spune Hiro zambind.
-Domnilor,el este fratele meu,Dantes Seguchy.
In momentul in care au auzit numele,cinci dintre ei au ramas cu gura cascata.Era vorba despre una si aceiasi persoana?Sau erau doi baieti cu acelasi nume?
-Buna dimineata,pisicuta ratacita!Spune acesta iesind din perdeaua de lumina.
-Ce cauti tu aici?Baieti,eu am inebunit sau asta e Dantes?Striga Shu punandu-si mainile in cap.
-Se pare ca ai uitat cum e sa vorbesti corect!Chiar asa de tare te-a socat vestea asta?Micuta pisica e uimita.Vezi sa nu iti pape catelu limba!Spune acesta lingandu-si buzele.
Singurul care nu spunea nimic era novelistul.Era foarte ciudat faptul ca acesta nu era uimit absolut deloc.Alta data,s-ar fi enervat s-au ar fi tipat de nervi.Dar acum tacea si doar privea.
-Yuki,de ce nu spui nimic?Ma sperii cand ai atitudinea asta.Spune cantaretul inghitind in sec.
-Ce ar putea spune?Decat ca ma cunoaste si ca m-a avut in trecut.Recunoaste Eiri!Noi doi am avut o relatie ascunsa in trecut.Eram doar niste pusti.Aveam cinsprezece ani atunci,iar tu erai cu trei ani mai mare.Ai fost primul din viata mea.Dupa care m-ai aruncat ca pe un gunoi si ti-ai continuat "cariera" ta de cuceritor.Se pare ca acum,femeile te doresc mai mult decat atunci,cand iti petreceai noptile prin cluburi,cochetand cu fiecare tipa usoara,care,bineinteles ca iti cadea in plasa.La munte,te-ai prefacut ca nu ma cunosti.Vreau sa iti spun ceva,Eiri Uesugi.Shuichi ma atrage foarte mult,si nu ma las pana nu ti-l voi lua.
-Dantes,vad ca incepi sa prinzi glas in fata mea.Da,am fost atras de aspectul tau inocent.Dar asta s-a terminat.Asculta-ma bine,brunetule.Shu este doar al meu.Sa nu incerci sa ii faci ceva ca...
-Ca ce?Ca ma vei lovii ca in trecut?Dupa ce ai fost vandut de Kitazawa,ai devenit un tip rece,indiferent,crud as putea spune.Cand erai nervos,te razbunai pe mine,lovinduma sau profitand de trupul meu.Spune Dantesc privindu-l pe romancier in ochi.
-Stii foarte bine ca am platit pentru faptele mele.A fost o perioada din viata mea,foarte zbuciumata.Dar stii ca atunci cand am trecut peste ea,pe la douazeci de ani,m-am dedicat complet literaturii.Spune romancierul apropiindu-se de baiat.
-Shuichi va fii al meu!Chiar de va trebui sa il oblig!Striga acesta nervos.
-Nu vei indraznii!Dantes,inca nu mi0ai vazut adevarata fata.Nu ma provoca,pentru ca daca vei face acest lucru,voi deveni o adevarata fiara.
Cei prezenti in incapere nu puteau sa inteleaga absolut nimic.Se parea ca cei doi se cunosc de multa vreme...cam de aprozimativ zece ani.Cu mult timp in urma,au fost impreuna,dar,din cauza novelistului,acestia s-au depspartit intr-un mod destul de urat.si acum,Dantes canta razbunare,atingandu-l pe scriitor in punctul sau sensibil:Shuichi.Dar nici novelistul nu se dadea batut,fiind gata sa raspunda la orice atac venit din partea brunetului.
Primul sarut




Membri trupei Bad Luck,impreuna cu reprezentant si manager se aflau in studioul de inregistrari,incercand sa dezlege misterul.Nu au putut intelege aproape nimic sin replicile schimbate de cei doi rivali.chiar atat de rau era Yuki in perioada aceea?Incat isi varsa tot naduful pe Dantes,care il iubea?Shuichi nu putea si nici nu vroia sa creada acest lucru.In incamere era o liniste mormantala,fiecare fiind cufundat adanc in propriile lor ganduri.Ce se petrecuse cu adevarat acum zece ani?
In biroul presedintelui,romancierul discuta cu Thoma.Seful incerca din rasputeri sa il calmeze pe scriitor,dar era in zadar.Privirea acestuia era mai rece ca niciodata.
-Eiri,nu trebuie sa te enervezi!Stii ca Dantes doar vorbeste!Numai gura este de el!
-Sa nu ma enervez?Ala este in stare sa ii faca ceva lui Shuichi.Cine stie ce porcarii,numai ca sa se razbune!Striga blondul iesindu-si din fire.
-Acest lucru nu se va intampla.Numai calmeazate!Esti precum un vulcan!
-Fi sigur ca asa ceva nu se va intampla!
Romancierul iesii in viteza din birou,spre uimirea lui Thoma,care vroia sa isi spuna parerea despre acest triunghi periculos.Pentru prima oara nu stia de partea cui sa fie:de cea a lui Dantes,sau de cea a barbatului pe care l-a iubit in tacere timp de multi ani.Pe strada,Yuki gonea cu masina,in incercarea sa de a ajunge cat mai repede la Mika.Nu ii mai pasa de semafoarele ce indicau culoarea rosie,sau de pietoni a caror viata putea fi curmata in orice moment de furia romancierului.Datorita vitezei excesive,in mai putin de zece minute,Yuki se afla in fata blocului unde locuia sora lui.Nici nu a mai batut politicos la usa,ci a intrat vijelios in casa,gasindo pe roscata acoperita cu un prosop alb si lung din bumbac.Aceasta isi dadu imediat seama ca ceva cu adevarat rau se intampla,asa ca se imbraca cu primele lucruri gasite in dulap,dupa care se aseza pe fotoliul din fata canapelei unde era asezat Eiri.Acesta fuma o tigare si isi privea sora destul de suspicios.
-Stiai nu?Intreaba acesta apropiindu-se de trupul ei.
-Sa stiu...ce?Yuki,nu inteleg nimic!Intri val-vartej in casa mea,nu imi spui nimic,imi arunci niste privire dure precum cutitele si acum ma intrebi "stiai,nu"?Spune roscata trecandu-si mana prin par.
-Ca s-a intors cumnatul tau.Vine replica romancierului a carui furie se putea simti in tonul voci sale.
-Cumnat...Dantes?Vrei sa spui ca este in Tokyo?Intreaba aceasta albindu-se la fata mai rau ca varul.
-Exact asta am spus si eu.si are niste planuri marete!Vrea sa mi-l ia pe Shuichi!Prefer sa il omor inainte sa faca asta.Si asa,am mainile patate cu sange.Spune acesta stingand tigarea.
In acel moment,o palma puternica venita de la Mika il lovii direct peste obrazul stang.dupa cateva secunde in care nu a spus nimic,Eiri si-a dus palma la obrazul fierbinte si rosu,dupa care s-a uitat la sora lui.aceasta mai avea putin si plangea.
-Sa nu mai spui niciodata acest lucru,prostule!Trebuie sa iti scoti din cap!Nu l-ai omorat pe Kitazawa din placere!Te-a vandut,te-a violat,si-a batut joc de tine!Revino-ti Yuki!Striga aceasta cazand in genunchi dupa care izbucnind in lacrimi.
Novelistul o privea si nu ii venea sa creada.Pana acum traise cu impresia ca Mika doar tinea la el ca la un frate,nu ca il iubeste cu toate puterile ei.Dintre el si Tatsuha,roscata avea o dragoste aparte pentru novelist.Practic,ea il crescuse.In lipsa unei mame,ea era ceea care ii citea inainte de culcare povesti,atunci cand avea cosmaruri,ea era langa el,spunandu-i ca il va proteja si ca il va feri de rautatea lumii.Dar atunci era doar un suflet nevinovat,nu stia ca peste cativa ani,va gusta din suferinta si ca va simti o durere de nedescris atat fizic cat si sufleteste.Prin minte,ii treceau toate acele imagini,ca un film de scurt metraj.Daca inchidea ochii,putea sa vada totul:de la hartia de 10 dolari,pana la fetele satisfacute ale acelor indivizi si a lui Kitazawa,pe care il iubea ca pe un frate mai mare.Inca simtea pe trupul sau atingerile brutale ale acelor oameni,isi amintea cum inocenta sa de copil a fost luata intr-o fractiune de secunda.Nu vroia ca iubitul sau sa treaca prin acelasi cosmar,sa simta aceiasi repulsie atunci cand este atins de vre-un barbat,si aceea scarba imensa fata de corpul sau,atunci cand se priveste in oglinda.Si pentru asta,era in stare sa mute muntii din loc,doar pentru a-si proteja sufletul pereche.Se lasa usor pe vine,o apuca pe Mika d eumeri,dupa care o imbratisa strans.
-Unde pleci?Intreaba aceasta printre suspine.
-La companie,sa il iau pe Sju.A,si sa nu uiti un lucru:oricat de multe rele as fi facut si oricat de rece si dur as fi,atat tu cat si Tatsuha veti ocupa un loc special in inima mea.Un loc care va apartine complet,si pe care nimeni nu vi-l va putea lua.
Roscata il privea printre lcarimi pana la usa,pierzandu-l din vedere in clipa in care acesta iesii.Ar fi vrut sa tipe de bucurie pentru ca fratele ei in sfarsit se trezii la realitate.Dar nu la realitatea dorita de fata.Ci la una sumbra,in care singurul sau scop era protejarea cantaretului,indiferent de sacrificii.
La companie,membri trupei Bad Luck impreuna cu Sakano si k,discutau in sfarsit despre un subiect ce nu avea discutie cu cearta dintre Yuki si Dantes.
-Baieti,mie imi este cam sete.Ma duc sa imi cumpar un suc.Va iau si voua ceva?Intreaba solistul destinzandu-si trupul.
-Nu vrem nimic.Dute repede.Mai stam putin si plecam.Spune managerul stand rezemat de perete,cu bratele incrucisate.
Ajuns la automat,Shu a introdus moneda si a apasat pe unul din butoane.In timp ce astepta,a simtit cum o mana puternica in apuca de umar si il lipeste de zid.
-Ce mai vrei de data asta?Intreaba cantaretul aproape tremurand.
-Pisicuta,vad ca te temi de mine.Stii ca niciodata nu te-as ranii.Bine,poate doar putin.Dar sti cum suna zicala aia:"Fara durere,nici-o placere".Spune brunetul afisand un zambet smecher.
-Dantes,termina.Ma sperii!spune cantaretul intorcand capul.
-Sa te sperie asta!
Brunetul il apuca pe Shuichi de barbie,ii intoarse chipul spre el,si ii acoperi buzele cu ale sale.Era un sarut violent,Shu simtea deja gustul sangelui provenit din muscatura brunetului.Dar acesta nu se oprii aici.Il impinse mai tare in zid,provocandu-i o senzatie destul de dureroasa,prilej cu care,cantaretul a vrut sa deschida gura pentru a tipa.Insa limba lui Dantes se strecura cu usurinta printre cele doua buze sangerii,atingand-o pe cea a solistului.Shuichi ar fi vrut sa planga din cauza durerii,insa stia ca acest lucru ii va creste satisfactia lui Dantes,al carui sarut continua sa ii sfasie buzele cantaretului precum o fiara atunci cand isi sfarteca prada lipsita de aparare.Dar chiar atunci usa companiei se deschise si intra Yuki.Acesta era socat de ce vedea.In momentul in care a vrut sa vina inspre cei doi,brunetul i-a ghicit miscarea,reusind sa scape pe scara de evacuare.starea iubitului sau era mult mai importanta decat fuga dupa un maniac ce cauta razbunare.In clipa in care se apropie de el,Shu ii sarii la gat si incepu sa planga in hohote.
-Yuki,imi este frica.imi este teama de privirea lui,de ce mi-ar putea face.
-Stai linistit iubitule,nu te va mai rani niciodata.
Scriitorul ii ridica capul,sarutandu-i bland buzele insangerate.Cantaretul simti o senzatie de usturime la inceput,insa nu se opri.Stia ca in bratele lui Eiri este ferit de orice primejdie.
Tohma indragostit de Yuki ? ...Wow... Am ramas masca , dar e mai savuros asa. Deci este pentru prima data , cand nu stie de ce parte trebuie sa fie.
=D> pentru Mika ca l-a plesnit pe Yuki , ca sa-si revina.
Ce crud este Dantes... Imi vine sa...:cursing:
Ce vina are Shu?
Ma bucur ca Yuki nu-l acuza pe Shuichi de acest sarut...Si il imbratiseaza ca sa se linisteasca.
Continuarea te rog...
Shuichi oboseste


Cantaretul se saturase de tot ce se intampla in jurul sau.Trecura cateva zile de la intamplarea cu Dantes,care, l-au facut sa vada lucrurile dintr-o alta perspectiva.Se afla intr-o realitate cruda,unde oamenii din jurul sau erau preocupati de bani,succes si chiar razbunare.De ce trebuia ca el sa sufere?Unde era aceea lume perfecta pe care el si-o imaginase timp de optisprezece ani?Pana si persoana pe care o iubeste il evita.In urma cu ceva timp,ar fi plans.Dar nu mai avea lacrimi pentru a face asta.Ochii lui erau secatuiti din cauza suferintei prin care a trecut.Statea pe una dintre bancutele din fata companiei,privind nostalgic cuplurile de indragostiti ce treceau pe strada.Se sarutau,se imbratisau si isi sopteau cuvinte dulci la ureche.Il iubea foarte mult pe Yuki,dar pentru prima oara obosise sa se mai ascunda in spatele unor sentimente neimpartasite.Stia ca romancierul tine la el,dar nu credea ca este vorba despre aceiasi intensitate.In cele din urma,Shuichi se ridica de pe banca rece din metal si pleca in spre casa.Privirea era in pamant,iar atunci cand vedea un cuplu trecand pe langa el,isi muta privirea intr-o parte,muscandu-si buzele pentru a nu plange.Simtea gustul sangelui,insa nu putea sa perceapa si durerea.Ii facea bine.Simtea ca se descarca.Vantul incepea sa bata,fluturandu-i parul solistului trist.Chiar daca era ora pranzului,oamenii incepeau sa se adaposteasca prin magazine,scari de bloc sau pur si simplu in case de vantul puternic ce se starnea.Lui Shu nu ii pasa.Ii placea sa simta suflarea rece peste chipul sau,pe care inca se puteau observa urme de lacrimi.Incepu sa fulgere.In urma cu ceva timp,ar fi sarit in bratele iubitului sau,spunandu-i ca ii este frica.Dar nu se mai intampla asa.Ochii acestuia erau indreptati spre cer,urmarind scanteia ce il brazda.Era ciudat.Ii placea sa simta lacrimile reci ale vazduhului cum ii biciuiau chipul,alunecand usor pe obraji si terminandu-se pe gat.In cele din urma,ajunse acasa.Era intuneric.Intra usor in living,asezandu-se pe una dintre canapele.In casa era o liniste stranie,mormantala.Dar pe cantaret nu il deranja.Pur si simplu statea si privea cum picaturile de ploaie se scurg de pe geam,pierzandu-se parca in neant.Auzii mieunatul subtire al Vanillei,venind dinspre scari.O chema la el,dupa care o lua in brate,reusind sa adoarma.Dupa cateva ore,se trezii brusc.Observa ca ploaia incetase,iar cerul o data inorat,era acum senin.Luna domnea falnica pe cer,lumina ei cazand direct pe apa din piscina,creeand o lumina difuza.Era deja ora 20:00.In cele din urma,ajunse si Yuki.Acesta astepta ca iubitul sau sa ii sara in brate,insa nu se intampla acest lucru.Cu pasi usori,se indrepta spre canapeaua unde Shuichi statea intr-un colt,cu pisicuta in brate.
-S-a intamplat ceva?Intreaba romancierul curios.
-Nu.Ar fi trebuit sa se intample?Raspunde solistul privindu-l pe Eiri in ochi.
Acesta nu intelegea ce se intampla.Pana acum cateva zile,Shu ar fi facut orice pentru o mica atentie din partea lui.Insa nu si de data aceasta.Era tacut,iar privirea lui era fixa.
-Am stat pana acum la companie.Si m-am certat cu Dantes.Daca tipu ala crede ca ma poate invinge,se inseala amarnic!
-Dantes,Dantes!Numai despre el vorbesti!Nu pricepi ce se intampla?Am obosit sa sufar din pricina ta,am obosit sa nu imi dai nici cea mai mica atentie.cum crezi ca ma simt eu cand vreau sa te strang in brate,sa iti simt buzele calde,dar imi spui scurt "Alta data,acum sunt obosit"!Si chestia asta cu razbunarea!Incercand sa ma protejezi,m-ai neglijat.Ai uitat de mine!Spui ca ma iubesti dar stiu ca mintea ta este la tipu ala,la cum sa ii faci rau.Esti precum un taifun,distrugi totul in calea ta!Si nu iti pasa.Ba chiar te satisface sa il vezi pe altu cum sufera.Unde este Yuki ala al meu,care zambea si ma alinta?Unde?Striga solistul izbucnind in lacrimi.
-Exagerezi ca intodeauna!Daca ai chef de cearta,sa stii ca eu nu am.Maine trebuie sa ma trezesc de dimineata sa ma intalnesc cu redactorul.Spune Eiri aparent indiferent la spusele cantaretului.
-A da,scuza-ma!Tu si stralucita ta cariera!Intodeauna ai pus-o pe locul unu.Stii ceva?Esti frumos,esti chiar perfect.Dar ai o inima de gheataAm plecat sa ma plimb!Nu ma astepta pentru ca nu stiu cand ma intorc.Pa!
Novelistul privea usa ce tocmai se inchisese.Tipu care a iesit era chiar Shuichi,iubitul sau vesnic vesel si energic?Oricum,nu ii venea sa isi creada ochilor.Crezand ca este doar o iesire a cantaretului,se hotara sa nu il i-a in seama,asa ca urca treptele ce duceau spre etajul superior al vilei,intrand direct in baie.Afara,Shu mergea pe strazile pustii,fara o destinatie exacta.Pur si simplu isi dorea sa stea singur,sa se gandeasca.Fara sa isi dea seama,pasii l-au purtat spre parcul unde el si Yuki s-au cunoscut.Ajunse-se in locul unde acesta ii arunca versurile cantecului sau,spunandu-i ca "are zero talent".Cate amintiri avea cu acel loc.In cele din urma,se aseza pe o banca.In fata lui era raul ce curgeau lin,luna ce stralucea cu toata puterea ei si miile de lumanari ce luminau cerul.Ar fi vrut sa planga,insa nu putea.Era aproape de miezul noptii,si parcul era pustiu.Sau cel putin asa se parea.In timp ce Shuichi statea cu capul sprijinit de unu din genuchi,auzii o voce de barbat langa el.
-Este liber acest loc?
Shu isi ridica privirea.In fata lui se inalta un barbat in varsta de douazeci si trei de ani,cu parul rosu precum soarele atunci cand apune si ochii verzi ce semanau exact cu o mare de smarald.Era imbracat intr-o pereche de blugi,un maieu albastru pe deasupra avand o jacheta de aceiasi culoare.Solistul a putut observa ca avea cate un cercel in ambele urechi.Privirea acestuia era blanda,dar incredibil de incitanta.Shu a fost uimit de frumusetea barbatului.
-Da...sigur ca da.Raspunde acesta incercand sa isi i-a privirea de la el.
Cei doi stateau unul langa celalalt,fara sa spuna nimic.Tristetea inca nu disparuse de pe chipul cantaretului,insa incerca sa nu il priveasca pe barbatul de langa el.Simtea ca tremura atunci cand ii aude oftatul adanc.Insa in cele din urma,roscatul a spart gheata,incepand sa vorbeasca.
-Si,ce cauti singur aici,la ora asta atat de tarzie?
-Pai...nici nu stiu de unde sa incep.Problema e ca m-am saturat ca iubitul meu sa ma neglijeze,fiind preocupat numai de rafuiala dintre el si unu Dantes.Spune Shu trist.
-Imi spui toate aceste lucruri,cu toate ca stii ca sunt un strain.De ce o faci?Intreaba barbatul privindu-l bland pe cantaretul trist.
-Nu stiu de ce,dar simt ca pot avea incredere in tine.Este un seniment care il simt cred ca pentru prima oara in viata mea.Apropo,eu sunt Shuichi Shino.Spune acesta schitand un zambet.
-Incantat.Numele meu este Yuji.Spune acesta trecandu-si mana prin par.
-In regula.Cred ca ar trebui sa plec.Este cam tarziu,nu?Spune Shu ridicandu-se de pe banca.
In momentul in care amandoi au vrut sa plece,solistul s-a impiedicat de siretul de la adidas,dezechilibrandu-se.Roscatul a vrut sa il prinda,insa acesta s-a impiedicat de marginea banci,cazand pe asfaltul rece.Cei doi se aflau pe jos,foarte apropiati,cantaretul fiind exact peste Yuji.Solistul se uita in ochii barbatului peste care era,in timp ce acesta ii privea buzele ce tremurau de emotie.Ar fi vrut sa le simta gustul,insa acel moment nu era cel mai indicat.Trecusera deja cateva minute,si cei doi se aflau in aceiasi pozitie,privindu-se unul pe celalalt cu intensitate.

Acesta este Yuji.
[imagine: http://i51.photobucket.com/albums/f369/SilverNekoess/An…ious-/MagentaBoy.jpg]
E tare Yuji acesta ! Iti vine sa-l iei acasa.
Hm! Cearta asta dintre Yuki si Dantes ...poate sa-l faca pe Shu sa plece de langa el. .. Da Shuichi a obosit sa lupte pentru dragostea lui ...Pentru Yuki pe primul plan e cariera lui, razbunarea sa si la sfarsit Shuichi. :-ss

Hopa se trezeste Shuichi. Stii vorba aceea cand doi se cearta al treilea castiga. Yuji l-a ascultat si nu la criticat?
Sa fie el cel care il ia pe Shuichi lui Yuki?
Cearta



Era foarte tarziu.Ceasul de la intrarea in parc arata deja ora 02:00.Shuichi se grabea spre casa.De data asta nu isi mai sunase iubitul,pentru a-i spune ca intarzie,ci pur si simplu hotara sa isi inchida telefonul.Pentru prima oara dorea sa scape din inchisoarea dominatiei construita de Yuki.Pana acum,facea ce i se cerea,indiferent de sacrifici.Si de obicei,el era cel care iesea in pierdere.El plangea si suferea,in nici un caz alta persoana.Vroia sa isi schimbe destinul.Vroia sa i se impotriveasca!Era hotarat sa lupte impotriva oricui pentru a-si indeplini visul,pe care il neglijase in tot acest timp:acela de al invinge pe Ryuichi Sakuma.Este adevarat ca Bad Luck se afla pe primul loc in topuri,dar Nittle Grasper inca se afla pe buzele oamenilor.Fetele inca mai tremurau cand auzeau numele satenului,barbatii susoteaua cand o vedeau pe Noriko in reviste,iar intregul Tokyo se cutremura cand aparea Thoma.Gata!Shuichi era hotarat sa isi invinga adversarii o data pentru todeauna.Intr-un sfarsit,a ajuns la vila.Cam dupa aproximativ o jumatate de ora.Cand a pasit in living,lumina s-a aprins brusc.Acesta privea buimac in jurul sau,pana cand il vazu pe Eiri stand pe canapea.Si nu parea vesel absolut deloc.Privirea lui era incruntata,in timp ce batea cu palma in spatarul canapelei.
-Unde ai fost?Intreaba acesta serios.
-Nu iti dau raportul.Dute si vezi ce face Dantes,poate va mai certati putin.Vine replica solistului ce parea indiferent.
-Tu nu imi vorbestie mie asa,clar?Sau ti s-a urcat faima la cap?Striga novelistul ridicandu-se de pe canapea.
-Ce Yuki?Nu iti place sa ti se vorbeasca asa?Este ciudat pentru ca acesta este modul in care tu vorbesti!Acum vreau sa ma odihnesc.Voi dormi in camera de oaspeti.Nu vreau sa te deranjez.Noapte buna.
Scriitorul privea si nu ii venea sa creada.De cand devenise Shuichi atat de dur?De cand il trata cu atata indiferenta.si mai ales:nu vroia sa doarma cu el.Asta chiar ca era o premiera.De fiecare data cand romancierul se hotara sa se culce pe canapea,acesta plangea cu sughituri.Acum nu mai era asa.
Ajuns in camera cu pricina,Shu s-a trantit pe pat.Incaperea era identica cu dormitoru,singura diferenta fiind culoarea peretilor ce aveau ca nuanta un roz deschis.In timp ce statea intins pe suprafata moale,cantaretul se chinuia din rasputeri sa si-l scoata pe roscat din minte,insa nu putea.I-a placut privirea acestuia,vocea seducatoare dar mai ales blandetea de care a dat dovada.Ce se intampla oare in inima lui?Putea oare acest Yuji sa ii i-a locul lui Yuki?Dupa aproape o jumatate de ora,Shuichi a adormit cu un singur gand.Era nebunesc,dar trebuia sa o faca.




*


* *




Soarele lumina intreaga capitala nipona.Strazile erau aglomerate de masini zgomotoase,in timp ce orasenii perindau pe trotuare,animandu-le.Era trecut de ora pranzului,dar Shu inca dormea.Razele aurii si calde dezmierdau chipul acestuia,in timp ce pasarile cantau fericite la geam.Cantaretul deschise usor ochii si privi in jurul sau.Era putin buimac,insa se lamurii imediat.Se afla in camera de oaspeti.Era prima oara cand refuza sa doarma cu Eiri.Cand privi ceasul si vazu cat este de tarziu,sarii ca ars din pat,fugind spre baie.Isi scoase din dulap niste haine curate,imbracandu-le numaidecat.Dupa zece minute,cantaretul era gata de plecare.Nu vroia sa intarzie mai mult decat trebuie,incepand sa fuga.Rezistenta lui era destul de buna,evitand astfel enervantele opriri facute pentru a-si trage sufletul.Ajuns in fata companiei,urca grabit scarile ce duceau spre studio.Pe holu principal,a avut ghinionul sa se intalneasca cu Dantes.
-Ce faci pisicuta ratacita?Intreaba acesta zambind satisfacut.
-Nu e treaba ta!Acum date din calea mea.Striga Shu nervos.
-Si daca nu vreau?
In acel moment,Shuichi ii trase un pumn brunetului,reusind sa ii sparga buza.Acesta era socat,dar impresionat.Stergandu-si cu degetul mare firisorul de sange ce se intindea pe barbie,isi trecu limba peste buza ranita,spunand:
-Vad ca ai inceput sa prinzi curaj.Iti va trebui micutule.Spune acesta plecand.
Cantaretului nici nu ii mai pasa de amenintarile venite din partea lui Dantes.In urma cu cateva zile ar fi plans si s-ar fi refugiat in bratele lui Yuki,dar acum nu mai era asa.Era in stare sa infrunte pe oricine.Ajuns in studio,a intalnit privirile socate ale celor prezenti.
-Dar voi ce ati patit?Parca ai vazut o fantoma!Boo!Spune Shu gafaind.
-Tu...l-ai lovit?Intreaba Hiro socat.
-Am lovit?Pe cine?A,daca te referi la nenorocitu de Dantes,da.Si-a meritat-o!Alta data,sa nu se mai lege de mine!
Atat Hiroshi cat si ceilalti isi priveau uimiti prietenul.Ce patise de avea atitudinea aia?Era serios.Foarte ciudat,atunci cand venea vorba despre Shuichi.El era intodeauna in centrul atentiei,avea o personalitate vulcanica.
In timp ce statea intins pe canapea,solistul visa cu ochii deschisi.Abea astepta pauza de masa pentru a se duce in parc.Poate norocul ii suradea si se va intalni cu Yuji.Inca nu stia ce se intampla cu el,insa era sigur ca il simpatiza foarte mult pe roscat.Sau poate ca tinea la el?Totul era confuz.Pana acum,inima lui era destinata unui singur barbat:Yuki Eiri.Insa acum,lucruri aveau sa i-a o intorsatura nu tocmai placuta.
hmm....dupa cum vezi sunt noua pe acest forum..iar primul meu post este aici.....ti-am citit de mult povestea......capitol cu capitol...si te descurci foarte bine....ai imaginatie....cum am mai spus iti citesc de mult povestea...dar nu am avut niciodata ocazia sa las un comment .....
marimea capitolelor este buna...dar greselile de tastatura trebuie evitate pe viitor....in toate capitolele ai avut greseli de tastatura ...minore...dar incearca sa fii mai atenta...
este foarte ciudat cum lucrurile au luat o intorsatura cuidata...acum Shuichi este dur...totusi nu cred ca se potriveste cu caracterul lui...dar WOW....bine lucrat..
cred ca eu si multi membrii asteptam cu sufletul la gura urmatorul capitol..care sper sa fie lung....:->

Bafta in continuare....GAMBATE.....

Here is me,
~Hell Girl~

(o mica rugaminte ....cei ce vad Here is me,~Hell Girl~ ...aceasta este semnatura mea..deci nu scriu aceasta ,,chestie,, doar ca sa fac postul mai lung)
~Hell Girl~ ma bucur ca iti place fic-ul meu.Te invit sa citesti aceasta continuare,ca si pe celelalte doua fete,care,sunt cele mai bune prietene ale mele.Imi cer scuze pentru dialogul excesiv din ultima parte.Enjoy!


Concertul.Tentativa lui Dantes


La compania N-G era o agitatie de nedescris.In timp ce Thoma colinda intreaga cladire pentru a pune la punct toate detaliile ce aveau legatura cu concertul ce urma sa aiba loc a doua zi,trupa Bad Luck repetau melodiile ce aveau sa fie cantate.Se aflau in sala de repetitii de catvea ore bune,pentru ca vroiau ca totul sa ias aperfect.Insa o singura melodie nu le iesea:In the Moonlight.toti cei prezenti nu intelegeau de ce Shuichi nu poate canta melodia ale carei versuri au fost scrise de Yuki.
-Ce dracu se intampla cu tine?La jumatatea melodiei te opresti!Striga managerul aruncand niste dosare.
-Nu stiu!Pur si simplu nu o pot canta!Este una dintre acele zile.Spune Shu scapand microfonul din mana.
-Adica ai si tu o zi speciala,cum au fetele?Intreaba Fujisaki uimit.
-Nu fraierule.Mi s-au consumat bateriile.Nu mai am energie.Spune solistul trantindu-se in centrul scenei.
-Am repetat destul de mult azi si cred ca este timpul sa va odihniti.Puteti pleca acasa.Insa maine,la ora 6:30 trebuie sa ne intalnim in studioul de inregistrari.Asa mai repetam cateva ore.S-a inteles?Spune K pe un ton autoritar.
Shuichi mergea stingher pe strazile pustii.Chiar daca era doar ora 21:00,nu era nici urma de viata prin oras.Incepea sa se lasa frigul,iar vantul rece se intensifica.Solistul se grabea sa ajunga acasa,pentru a dormii.Era foarte obosit si infrigurat.Dupa aproximativ un sfert de ora,cantaretul a ajuns la vila.In living era lumina,semn ca Yuki ajunse-se inaintea lui.Inchise usa si cu pasi usori se indrepta spre camera principal.Dar a avut o surpriza.Pe canapea se aflau Sara si novelistul,ce pareau foarte apropiati.Spre deosebire de alte zile,Shu era deosebit de calm.
-Buna seara.Spune bruneta zambind usor.
-Mda,la fel si tie.Eu ma duc sa ma culc.Maine am concert si vreau sa fiu fresh.Va rog sa nu faceti galagie.Noapte buna.Vine replica solistului in timp ce urca treptele.
Sara era socata.De cand devenise Shuichi atat de indiferent in ceea ce il priveste pe Yuki?Unde disparuse gelozia din privire?Se uita uimita la Eiri,in timp ce acesta fuma o tigare.Vrand sa evite o serie de discutii neplacute cu acesta,bruneta decise in cele din urma sa taca.Era cel mai iteligent lucru.
In dormitor,Shu se afla deja in pat.Era epuizat.Isi simtea pleoapele grele,insa nu vroia sa adoarma,inca.Statea cu mainile sub cap si privea tavanul alb al camerei.Era ciudat,insa ii era dor de Yuji.Simtea nevoia acuta sa ii intalneasca din nou privirea si dorea sa simta gustul buzelor sale.Era o nebunie,insa asta simtea.Nemaiputand rezista,Shuichi a inchis ochi,si nu au trecut decat cateva secunde pana ce acesta a fost luat in lumea viselor.



*


* *






O noua zi s-a ivit in capitala Japoniei.Un soare mare si auriu rasarea din neant,spargand intunecimea cerului.Norisori albi si pufosi incepeau sa isi faca aparitia in vazduh,in timp ce adierea placuta a vantului improspata atmosfera atmosfera.Era ora 5:30,insa Shuichi era deja treaz.Isi facea baie.Ii placea sa isi simta trupul ingropat in spuma,in timp ce lumanarea cu miros de lavanda se topea usor pe marginea jacuzzi-ului.Dupa un sfert de ora,cantaretul intra usor in dormitor,incercand sa nu isi trezeasca iubitul care inca mai dormea.Isi lua un tricou negru si o pereche de blugi ce aveau placuta nuanta a oceanului.Hotara sa se schimbe in living,evitand sa ii deranjeze somnul romancierului ce parea foarte implicat in visul ce il avea,dand cu mainile in toate directiile.Dupa ce se imbraca,isi saruta scurt iubitul,dupa care pleca.De cateva zile,Shuichi era foarte punctual,ajungand exact la timp,lucru care i-a socat pe prieteni sai.
-Baieti,sunteti gata sa incepem?com repeta jumatate din melodi aici,si cealalta jumatate la arena.La ora 10:00 vom pleca.Spune managerul prinzandu-si parul in coada.
-Sigur ca da.Sa-i dam drumu.Spun cei trei muschetari in cor.
Repetitiile mergeau conform planului.In ciuda problemelor din ziua anterioara,Shuichi canta "In the moonlight" la fel de bine ca oricare melodie,Ceasul indica deja ora 9:00,iar cei cinci baieti se pregateau de plecare.Dupa ce au fostu puse la punct ultimele detalii,Shuichi si compania au plecat spre arena.Drumul a fost destul de lung,insa au ajuns dupa o jumatate de ora.Primul lucru facut de baieti a fost acela de a vizita sala,inainte ca aceasta sa se umple de spectatori.
-Daca asta nu e cea mai mare incapere pe care am vazut-o,atunci nu stiu care e.Spune Hiro uimit.
-Ai mare dreptate.Vine replica solistului in timp ce masura sala cu privirea.
-Acum ca ati vazut unde veti concerta,sa ne punem pe treaba.Spune K zambind.
Trupa a inceput repetitia.Totul mergea perfect.Orele au trecut in zbor.In mai putin de cinci minute,concertul trebuia sa inceapa.In culise,cei trei baieti asteptau semnalul din partea managerului,iar acesta nu a intarziat sa apara.
-E timpul.Spune blondul vesel.
-Bad Luck,sa-i dam drumu!Spune cantaretul sarind de pe scaun.
La aparitia trupei pe scena,multimea parca inebunise.Ropote de aplauze inundau sala,in timp ce strigatele nu se mai opreau.Prima melodie a fost "Blind Game Again.Totul era minunat.Publicul era incendiar.Pe toata durata concertului,Shuichi si ceilalti doi colegi au intretinut atmosfera,nelasand o singura urma de plictiseala sa apara printre oameni.Cantaretul se mai oprea,lasandu publicul sa cante cateva versuri din melodie.Cand au ajuns la "Super Drive",nici unul dintre spectatori nu se mai aflau la locurile lor.Toti erau in picioare,sarind si tipand de fericire.Concertul a durat aproximativ doua ore.Melodia de inchidere a fost,nimeni alta,decat "In the Moonlight".Era un succes total.Intreaga Japonie il urmarise prin intermediul televiziuni sau a ecranelor imense amplasate in centrul oraselor.Dupa felicitarile de rigoare,Shu si-a dat seama ca trebuia sa ajunga acasa.
-Baieti,eu am plecat.Sarbatorim maine,da?
-Dorinta vedetei este porunca pentru noi.Spune Hiroshi razand.
-De acord cu tine.La revedere.Spune solistul iesind din cladire.
Pentru a ajunge mai repede la vila,Shuichi s-a hotarat sa o i-a prin parc.Insa la un moment dat,a simtit cum este tras de brat si trantit pe iarba moale.
-Ce se...Dantes?Intreaba acesta uimit.
-Da pisicuta.Sunt nerabdator sa iti explorez trupul.Am promis ca te voi avea,chiar daca va trebui sa te oblig.Vine replica brunetului afisand un zambet satisfacut.
In timp ce un barbat in tinea pe Shuichi imobilizat pe intinderea verde,Dantes se pregatea sa profite de trupul baiatului.Insa din spatele sau,se auzii o voce foarte apasata,incat se putea simti furia.
-Ia mana de pe el daca mai vrei sa apuci rasaritul.
-Tu cine dracu esti?Striga brunetul nervos.
-Numele meu nu te intereseaza.insa daca te mai atingi de el,iti jur ca ma voi transforma in cel mai mare cosmar al tau.Acum pleaca.
-Asazuki,sa mergem.Ne mai intalnim noi,Shuichi Shindo.
Speriat,cantaretul a simtit cum doua brate puternice ii inconjoara talia.Cu lacrimi in ochi,a reusit sa spuna o propozitie,printre suspine.
-Yuji,daca nu erai tu,nu stiu ce se intampla.
-Ssh,nu plange.Gandeste-te ca acum esti bine.
Roscatul ii apuca usor barbia lui Shu,si cu tragere de inima il saruta.Vazand ca acesta nu se impotriveste,barbatul il lipii pe solist de un copac,acaparandu-i buzele intr-un sarut apasat si pasional.
Il ador. Il iubesc pe noul Shuichi. Atat de indiferent fata de Yuki. Sara a ramas masca ...tare.
Hmmm! Imi place ca cineva la pus la punct pe Dantes ....
Ura l-a sarutat...

Oare Yuki il va pierde pe Shuichi? Abia astept sa-l vad pe Yuki pierzandu-l si sa isi framante mainile ce sa faca ca sa-l recupereze.

Nu degeaba se spune ca "cel ce a avut o iubire profunda cu greu o poate uita "
Gata e super!Yuki il va pierde pe Shu ?Daca Shu va avea un accident sau daca Yuki afla de Yuji?
Oare de ce Yuki nu incearca sa ii arate lui Shu cat de mult tine la el ca asa il va pierde poate pentru totdeauna.Ce nesimtit mai e si Dantes ala!Si Yuji cred ca incearca sa il cucereasca pe Shuichi.Astept continuoarea cu nerabdare and Good Luck!
bravo....si continuarea....hmm...ai repetat de multe ori cuvantul ce....si asta nu dadea bine.....greseli gramaticale..din cate am vazut eu...nu sunt....felicitari....si marimea capitolului e buna......bravo....ce ciudat se poarta Shuichi...si saracuta Sara...eu chiar ma bucur ca ai introdus un personaj feminin in poveste..... :D ....bafta in continuare.....


Here is me,
~Hell Girl~
Iesirea in parc.Furia lui Yuki.



Minutele treceau iar cei doi baieti erau uniti intr-un sarut pasional.Adierea usoara a vantului se strecura printre frunzele copacilor,lovindu-le intre ele.Luna domnea in centrul cerului,lasand o dara stralucitoare pe suprafata raului ce curgea lin la vale.Linistea era atat de adanca si apasatoare incat se putea auzii cantecul melodios al creaturilor ce traiau in arborii inalti si falnici.
-Stii,nu e bine ce facem.Cel putin pentru mine.Totul este atat de ciudat.
-Nu facem alceva decat sa ne sarutam.Ce este atat de gresit in toata aceasta chestie?Inchide ochii si lasate in voia dorintelor trupesti.Spune Yuji sarutandu-i usor gatul.
Sub privirea plina de intensitate a roscatului,Shu a renuntat la orice gand ce ii trecea prin minte.Pentru prima oara se saruta cu alcineva care sa nu fie Yuki si era ciudat,dar ii placea.Era foarte diferit.Yuji savura fiecare moment,ca si cum ar fi ultimul.Nu vroia sa il raneasca pe cantaret,de aceea avea foarte mare grija cum ii musca buza de jos,evitand sangerarea acesteia.Era deja foarte tarziu,iar Shuichi trebuia sa ajunga acasa.
-Trebuie sa plec.La revedere.
Chiar cand a vrut sa se indeparteze,roscatul l-a prins de brat,apropiindu-l foarte tare de el.Solistul inghiti in sec dupa care incepu sa tremure.
-Maine,ne intalnim aici la ora 14:00.Vreau sa mergi cu mine in parc.In regula?Spune acesta zambind usor.
-Da...sigur.Am plecat!
Shu fugea fericit pe strada,sarind dintr-o parte in alta.Era atat de fericit,insa nu stia foarte bine motivul.Se sarutase cu Yuji.Isi atingea buzele si nu ii venea sa creada.Stia ca daca acest lucru va fi aflat de Yuki,lucrurile vor lua o intorsatura neplacuta.Insa nu ii pasa.Era mult prea bine-dispus pentru a se gandi la consecinte.Dupa aproximativ douazeci de minute,a ajuns in fata vilei.Nu stia daca sa intre si sa fie intampinat de figura plina de neincredere si suspiciune a romancierului,sau sa stea afara si sa se bucure de viata.Dar din cauza frigului ce se lasa usor,precum o perdea,hotara sa intre.In living,se afla novelistul impreuna cu Mika si Tatsuha.
-Salut pustiule.Cum o mai duci?Intreaba brunetul stand intins pe canapea.
-Destul de bine.A vazut-o cineva pe Vanilla?Trebuie sa ii fac baie.
-E sus,in dormitor.Vine replica scriitorului ce sorbea zgomotos dintr-o cutie de bere.
-Ce bine.Eu am plecat.Puteti ramane cat doriti.Nu ma deranjeaza.Dupa ce imi curat pisica,ma voi culca.La revedere.
Atat Mika cat si Tatsuha erau uimiti.Shuichi urcase la etaj fara sa isi sarute iubitul?Asta era deja foarte ciudat.Se uitau unul la celalalt si nu intelegeau.Si ca acel tablou sa fie complet,chipul rece al romancierului le dadea fiori reci.
In dormitor,cantaretul statea intins pe pat.Privea lung pe fereastra si se gandea la intalnirea ce avea sa o aiba in ziua urmatoare.Era atat de emotionat.Simtea fluturi in stomac si furnicaturi in tot corpul.Ce se intampla cu el?Se simtea brusc atras roscatul ce in urma cu catvea ore il salvase de Dantes.Dar cum ramanea cu Yuki,persoana din pricina caruia suferise o perioada indelungata.In mintea lui,totul era confuz,ideile erau ravasite.Incarcand sa asimileze tot ce se intampla in jurul sau,Shuichi inchise ochii,reusind in cele din urma sa adoarma.



*



* *






Soarele diminetii isi facea aparitia pe cerul senin ce avea culoarea safirului.Sagetile de foc strapungeau norisori albi si pufosi cu o viteza uimitoare,atingand pamantul si elementele terestre.Era ora 10:00 si cantaretul inca dormea.Insa a fost trezit brusc de un zgomot puternic ce se auzii din partea dreapta a patului.Cand isi intoarse privirea,observa ca vaza era rasturnata pe mocheta,iar florile se aflau in capul Vanillei.Era atat de amuzanta.Se ridica usor din pat,si cu pasi usori se indrepta spre baie.Casca necontenit,iar trupul sau obosit se sprijinea de marginea cazii.Dupa ce isi facu dusul de dimineata,solistul se reintoarse in camera pentru a se imbraca.Isi luase din dulap o camasa alba si o pereche de blugi.Era o iesire in parc,nu o parada de moda asa ca vroia sa se simta cat mai comod.Observa ca Yuki nu este acasa,lucru care i se paru foarte ciudat.Se aseza pe canapea si hotara sa vizioneze un film.Orele treceau in zbor si sosii si momentul intalniri.Fiind in intarziere,Shu fugea pe strazi sarind gardurile si trecand peste florile plantate de femeile batrane.In sfarsit,a ajuns in parc dupa zece minute.Chiar la locul stabilit,era asteptat de Yuji,ce era imbracat intr-o pereche de pantaloni negri si o camasa grena.De la departare,semana putin cu novelistul.Insa doar fizic.Pentru ca din punct de vedere psihic,erau foarte diferiti.
-Am crezut ca numai vii.Spune roscatul zambind usor.
-Cum as putea lipsi.Sa mergem.Vine raspunsul plin de entuziasm al cantaretului.
De fiecare data cand Yuji se apropia de el,Shu incepea sa tremure.Simtea a nu isi poate controla trupul.In cele din urma,cei doi baieti au ajuns la destinatie:parcul de distractii.Erau zeci de jocuri si alte lucruri interesante.Imediat cum au intrat,Shuichi s-a indreptat spre raionul unde se vindea vata de zahar.
-Vreau vata!Te rog!Spune acesta afisand o fata de copil nevinovat.
-Iti cumpar tot ce vrei tu.Dar sa nu ti se faca rau.Nu as vrea sa patesti ceva.
Cantaretul se simtea il al noualea cer.Avea impresia ca este cel mai important om de pe intreaga planeta.Yuji il facea sa se simta astfel.Roscatul vazu unul dintre cele mai intortocheate carusele din parc si se hotara sa vada cat este de periculos.Solistul stia foarte bine cat de rau ii este dupa ce incerca acele "senzatii tari",cum obisnuia sa le numeasca,insa la rugamintile prietenului sau,ceda.La inceput i-a fost foarte frica,insa cand simtii bratul puternic a roscatului cum ii inconjura gatul,isi dadu seama ca este in regula.Ziua a trecut pe nesimtite,iar cei doi erau nevoiti sa se intoarca acasa.Yuji decise sa il conduca pe cantaret la vila,insa trebuia sa aiba grija sa nu fie vazut de Yuki.La poarta acesteia,cei doi isi lua la revedere.
-Mi-a placut foarte mult ziua aceasta.Dar acum trebuie sa plec.
Roscatul nu a putut rezista tentatiei,si prinzandu-l de mijloc ii lipi trupul de al sau.Il privi in ochi pret de cateva secunde,dupa care ii saruta buzele.Shu nu stia ce sa mai spuna.Dupa ce se despartii de roscat,intra vijelios in casa.Era foarte fericit.Insa i-a pierit zambetul de pe buze atunci cand a intalnit privirea rece a romancierului.
-Cine era tipu ala?Sa nu incerci sa ma minti ca nu stiu ce fac!
-Un amic!Spune solistul inghitind in sec.
-Amic?Te-ai sarutat cu el?Ai indraznit sa imi faci una ca asta?Intreaba scriitorul dand cu pumnul in zid.
-Nu te enerva!Tu ai facut lucruri mult mai grave!Raspunde cantaretul oftand.
-Si apropo,ce s-a intamplat cu telefonul tau?Am incercat sa te sun toata ziua.
-L-am tinut inchis.Spune Shuichi asezandu-se pe scaun.
-Iti platesc telefonul ca sa pot afla unde esti!Striga Eiri aruncand cu paharul de wisky intr-unul din pereti.
-O lesa ar fi mai ieftina.Stii ceva?Nu am nici un chef sa ma cert cu tine.Noapte buna si somn usor!Asta daca poti avea...
In timp ce Shuichi urca grabit treptele ce duceau spre dormitor,Yuki ardea de furie.Simtea ca nu se poate stapanii.Era obisnuit ca el sa fie cel care ii trata pe ceilalti cu indiferenta si cu raceala.Dar Shu incalca aceasta regula.Pentru prima oara,ii vorbea iubitului sau cu superioritate.Si acest lucru il deranja foarte tare pe Yuki.
Shuichi raceste.Despartirea de Yuki.



Soarele a rasarit pe cerul albastru,strecurandu-si razele aurii printre bulgarasii de vata.Orasenii animau trotuarele gri si reci,in timp ce masinile de diferite tipuri si culori mergeau zgomotos pe strazile mari si intortocheate din capitala.Zgarie-norii cu geamurile din sticla albastra se inaltau deasupra intregului oras si straluceau sub lumina astrului zilei.In vila romancierului,Shuichi inca dormea.Razele luminoase ale soarelui se rasfrangeau pe chipul sau,enervandu-l la culme.In cele din urma,a deschis usor ochii.Si-a aruncat privirea spre partea stanga a patului,si a vazut ca nu este nimeni.Cand s-a ridicat de pe suprafata moale,a simtit o usoara ameteala.S-a sprijinit usor de dulap,murmurand cateva injuraturi.
-"La dracu Shuichi.Iar ai racit.Te-a pus dracu sa iti faci baie si sa iesi afara.Esti atat de tampit."
Dupa ce i-a dat de mancare Vanillei,s-a indreptat spre baie pentru a face dus.Dar surpriza.Nu curgea apa calda.Renuntand la ideea de a-si imbaia trupul,a coborat in living,unde vroia sa urmareasca un film bun.Ajungand in camera cu pricina,s-a trantit comod pe canapea,unde a aprins televizorul.Dupa ce a schimbat haotic canalele pret de cateva minute,a avut minunata idee de a pune un DVD cu unul dintre concertele sale.In timp ce viziona,Shuichi simtea cum o durere puternica de cap incepe sa puna stapanire pe el.Stiind ca ultima oara a patit-o foarte rau,cantaretul s-a indreptat spre dulapul din bucatarie pentru a lua o pastila.Dupa ce a a facut ce si-a propus,s-a reintors in living pentru a se odihni putin.Insa chiar atunci a intrat Yuki,ce parea sa fie foarte nervos.
-Ce e cu tine de ai fata asta?Intreaba cantaretul incercand sa disimuleze durerea.
-Lasa-ma ca sunt plin de nervi.M-am certat cu nenorocitu ala de redactor.Vine replica acestuia trantind nervos usa frigiderului.
-Stai linistit ca nu ti-am zis nimic.Nu iti varsa nervi pe mine,ca de obicei.
-Tu ce ai?Te vad cam rosu la fata.Intreaba scriitorul privind stropii de apa ce se scurgeau pe cutia aburita de bere.
-Ma simt cam rau.Cred ca am racit.
-Dobitocule ce esti.Asa iti trebuie daca nu ma asculti.Faci ce te taie capul!Eu nu am de gand sa fac nimic sa te ajut.Poate asa te vei invata minte.Spune Eiri nepasator.
-Stii ceva?Imi lipseste cheful sa ma cert cu tine.Plec sa ma plimb.Nu ma astepta!
Shu iesii vijelios din casa,lasandu-si iubitul cu replica neterminata.In timp ce inainta prin caldura,simtea ca durerea este din ce in ce mai puternica.Avea impresia ca asfaltul se misca in fata lui.Se sprijinea de gardul inalt al unei gradini,incercand sa se tina pe picioare.Fara sa isi dea seama,a ajuns in parc.Nu stia de ce,insa pasii il purtau intodeauna spre acel loc.In timp ce inainta,a observat ca pe una dintre banci este Yuji.Acesta il vazu si se repezii spre el.
-Frumosule,ce e cu tine pe aici?Si ce se intampla cu tine?
-Ma simt r...
Insa solistul nu si-a mai putut termina propozitia,lesinand in bratele roscatului.Acesta se sperie foarte tare,il lua in brate si fugii spre masina,avand ca directie spitalul central.
Orele treceau si Yuji se plimba agitat pe holul principal.Acesta semana mai mult cu un palat de gheata,din cauza ca atat peretii cat si podeaua erau acoperite cu marmura alba.Dupa ceva timp,din salon a iesit din un barbat in varsta,cu parul carunt si ochii albastri.Purta un halat alb,imaculat si o pereche de papuci de aceiasi culoare.Acesta ii dadu permisiunea roscatului sa intre in salonul solistului.
-Shuichi!Cum te simti?Ce ti s-a intamplat?
-Calmeaza-te.Din cauza racelii mi s-a intamplat asta.
-Trebuie sa iti spun ca l-am sunat pe Hiro.Am sunat la primul numar de telefon ce il aveai in agenda.
-Este bine.Vreau sa iti spun ca...
Dar conversatia celor doi a fost brusc intrerupta de aparitia lui Yuki.Acesta avea o privire foarte speriata si gafaia puternic.Cantaretul se uita la el,il privi pe roscat,dupa care striga,in ciuda durerii puternice de cap.
-Ce cauta el aici?Cine l-a chemat?
-Hiro mi-a spus ce ai patit.Cred ca tipu asta ar trebui sa plece,acum ca eu sunt aici.
-Nu.Tu vei fi cel care va pleca.Yuji,scoate-l de aici.Imi face rau sa il vad.Spune Shu intorcandu-si capul pe partea cealalta a patului.
Novelistului nu ii venea sa creada ce auzea.Roscatul se conforma poruncii primite din partea cantaretului,si indreptandu-se usor spre Eiri,il apuca de brat.Acesta se smuci si iesi vijelios din salon,lasandu-i pe cei doi baieti singuri.Nervos,se indrepta catre lift,cand a simtit o mana pe umarul sau.
-Ce mai vrei de data asta?Intreaba scriitorul simtind ca explodeaza de furie.
-Shuichi mi-a spus sa iti dau asta.
Yuji deschise palma dreapta,iar Eiri a putut sa vada un inel.Isi dadu seama ca este inelul dat de el catre cantaret,atunci cand l-a cerut in casatorie.Il privi uimit pe roscat in ochi,dupa care lua nervos obiectul rotund din aur.Iesi vijelios pe usile spitalului,se urca in masina si porni in viteza.Nu ii venea sa creada ce se intamplase.Shuichi rupse-se orice legatura dintre ei.Viteza cu care mergea era incredibil de mare,dar nu ii pasa.Dupa cateva minute de gonit prin oras,s-a oprit in parc.Afara se intunecase.Mergea fara o destinatie exacta,insa pasii l-au purtat spre locul unde s-au intalnit.Luna se inaltase deja falnica pe cer,acompaniata de micile lumanari ce invadau vazduhul.Era singur.Tinea inelul in mana,privind inscriptia gravata pe interior:"Te iubesc".Se indrepta spre marginea albiei raului,stranse obiectul din aur in pumn,privii cerul instelat dupa care izbucnind in lacrimi striga cat putu de tare:
-Shuichi!!
Imi pare rau ca Shuichi a racit. Aplauze la scena deschisa lui Yuji , pentru grija lui pentru Shuichi si pumni in cap lui Yuki.

Deci, acum strigi la luna ca un disperat dupa Shuichi, Yuki? Ce urmeaza sa faci , cand altul ti-l va lua? Mmmmmmm...
Degeaba plangi tu acuma, ca tu esti de vina ca Shuichi l-a intalnit pe Yuki...
Continuarea va rog?
devine din ce in ce mai interesant.....bravo...chiar imi place acest fic.....ce pot sa mai spun.....greseli gramaticale nu ai......descriere este.....si actiunea se desfoasoara bine.....capitolul urmator.....sper sa fie un pic mai lung si sa il postezi mai repede..... :D felicitari inca o data.....


Here is me,
~Hell Girl~
Aici e continuarea.Gomene ca este scurta.

Shuichi pleaca


La spital era o liniste mormantala.Chiar daca Shuichi se simtea bine,atat el cat si Yuji taceau.Se uitau unul la celalalt,insa nu indrazneau sa spuna nimic.Nici nu ar fi stiut ce sa spuna.Era deja foarte tarziu,si holurile clinicii erau goale.Doar cate un medic mai aparea precum o fantasma,dar disparea la fel de repede intr-unul din zecile de saloane.Nemaiputand rezista,roscatul s-a ridicat brusc de pe scaunul metalic pe care era asezat,intrebandu-l pe cantaret:
-Shuichi,vreau sa vii cu mine in Brazilia.Am o casa acolo si am putea trai linistiti,fara prezenta lu Yuki.
In acel moment,solistul s-a uitat fix la el.Privirea lui era rece,plina de ura.Asta invatase de la romancier in tot acest timp.Cum sa aiba o privire de fiara.
-"Ce prost esti!Nu trebuia sa il intrebi acum!"Gandeste Yuji injurand in gandul sau.
-Da.Voi merge cu tine.Vine raspunsul rapid al cantaretului.
-Ce ai spus?Cred ca auzul imi joaca feste.Mai poti repeta?
Shuichi s-a dat jos din patul inconfortabil pe care statea intins,calcand pe marmura rece,ce ii provoca un tremur in corp.Cu pasi marunti,dar siguri,solistul s-a apropiat de roscat.S-a uitat lung la el,dupa care i-a soptit la ureche:
-Am spus ca voi merge cu tine .Maine luam primul avion cu destinatia Brazilia.
Dupa ce si-a exprimat acordul,cantaretul a facut ceva ce l-a surprins pe roscat.L-a sarutat apasat,aproape violent.Dar lui Yuji ii placea.Asa ca a raspuns cu aceiasi intensitate la sarut.Oricine ar fi zis ca cei doi se iubeau foarte mult,ca erau o pereche perfecta.Si nu erau departe de adevar.Pentru ca Shuichi era ferm convins ca va reusi sa il iubeasca pe barbatul din fata sa si sa il uite pe Yuki.Era greu,insa nu imposibil.
Pe strazile capitalei,Eiri se plimba nostalgic.Privea cu regret vitrinile magazinelor in care,o data a intrat alaturi de iubitul sau.Se uita cu parere de rau la locul unde cei doi isi petreceau noptile calduroase de vara.Era trist,dezorientat.Pentru prima oara era ranit.Nici nu mai vroia sa se reintoarca acasa.Stia ca aceasta e goala si pustiita.Era constient de faptul ca ramase-se singur.Ar fi putut in orice moment sa intre intr-unul din barurile de noapte,unde,datorita aspectului sau,nevoile i-ar fi fost satisfacute de orice femeie usoara.Dar el nu vroia asta.Neavand unde sa se mai duca,dupa doua ore de umblat haotic prin oras,romancierul a ajuns la resedinta.In interior,domnea un intuneric abisal,iar linistea apasatoare era aproape infricosatoare.Se auzeau doar pasii usori ai Vanillei pe treptele de marmura.S-a asezat pe canapea,unde rapus de oboseala,a adormit.



*


* *




A doua zi,dis-de-dimineata,Shuichi si Yuji se pregateau sa plece din spital.Cantaretul era putin speriat,pentru ca trebuia sa se reintoarca la vila unde locuia romancierul.Insa si-a amintit ca isi putea cumpara tot ce avea nevoie din Brazilia,tara ce era plina de magazine.Asa ca au plecat impreuna spre apartamentul roscatului,de unde aveau sa i-a doar strictul necesar pentru calatorie.In masina,Shu nu a spus nimic.Doar se uita indiferent pe geam.Alta data ar fi ascultat muzica,sau ar fi ras de persoanele prost imbracate.Insa acum doar se uita cu raceala prin geamul aburit al masinii.Ajuns la apartament,cei doi au urcat grabiti treptele ce duceau la etajul patru.Roscatul si-a pus cateva haine intr-un troller,si-a lua pasaportul si a plecat spre aeroport.Ajunsi la locul cu pricina,Yuji a cumparat biletele in timp ce Shuichi preda troller-ul controlorilor.Avionul pleca intr-o ora.
-Trebuie sa ne grabim.O sa ne i-a destul de mult timp pana ne imbarcam.
-Bine.Cum spui tu.Vine replica solistului oftand.
-S-a intamplat ceva?Observ ca te uiti in spate.
-Nu.Privesc sa vad cum imi parasesc trecutul.Pentru ca asta voi lasa aici.Un trecut amar.Vreau sa incep o viata noua din toate punctele de vedere.Sa mergem,Yuji.
Cei doi baieti au trecut de punctele de control ale aeroportului,indreptandu-se spre poarta de imbarcare.Shuichi nu avea nici un pic de regret pentru faptul ca parasea capitala nipona.Poate pentru ca pleca fara sa ii spuna lui Hiro,insa stia ca mai bine este sa nu afle,evitand astfel alte neplacerile cauzate de aparitia vre-unuia dintre ei,in Brazilia.

Va garantez tuturor ca vor avea loc mari surprize.Asa ca pregatiti-va!
Da, ne pregatim cu mare cu mic de surprizele pe care ni le pregatesti. Abia astept sa vad ce se intampla. Ye, ye, ye.

Disclaimer pentru Yuki : Asa-ti trebuie daca n-ai stiut sa apreciezi ceea ce ai langa tine. Acum Shuichi s-a trasformat intr-o "fiara" si asta numai din vina ta, pentru ca doar asta l-ai invatat prin duritatea ta. Daca nu te schimbi, nu ai sa-l recastigi niciodata.
cam scurt capitolul .....dar e frumos .....frumos descris...si ingrijit..nu mai ai greseli de tastatura sau gramaticale... e super....ma intreb ce se v-a intampla in continuare.....Si cum ramane cu trupa Bad Luck...visul lui Shuichi..il paraseste si pe acesta??? si Yuki?? nu se mai aude nimic de el......
aflam noi in urmatorul capitol.....dar care sa fie si un pic mai lung....

Here is me,
~Hell Girl~
Ne pregatim pentru surprize cum putem noi mai bine.


Asa iti trebuie Yuki , ca nu ai aprreciat ce comoara ai avut langa tine. El nu stia decat sa sarute pamantul , pe unde calci. Acum te simti gol, trist , ranit...Dar asta nu e nimic , pe langa cate a suferit Shuichi, din cauza ta...Poate asta te va trezi la realitate si vei face orice , chiar sa treci prin iad , ca sa-ti recuperezi iubitul.