AnimeZupCăutare

[+18] Tekika

     Razele soarelui incep sa prinda viata din ce in ce mai mult peste Konoha alungand stropii de intuneric uitati de noapte . Satul intreg incepe parca sa se miste , sa se umple de voia buna a copiilor si de micul stres provocat de graba adultilor . Zgomotele reincep sa isi faca aparitia in fiecare coltisor , mieunatul pisicilor speriate de latratul cainilor , rasetele cristaline ale copiilor , micii vanzatori ce isi promoveaza marfa , tinerii parinti ce isi dojenesc copiii , toate astea formand un tablou plin de energie .
    Erau si coltisoare in care domina cu mandrie linistea absoluta . O casa modesta imprejurata de cativa copaci , in fata sa avand o mica gradinita cu flori si un leagan, formau un alt tablou plin de dorinta de a lenevi ascultand doar muzica naturii, sau scufundandu-te intr-o carte buna, insa acest cadru plin de liniste este invadat de o tanara de 14 ani , o tanara inaltuta cu parul lung castaniu , ochii caprui luminosi si buze pline , perfecte . Graba o face sa faca din ce in ce mai mult zgomot parand din ce in ce mai agitata . Dorea sa plece cat mai repede din acel aparent paradis linistit . Pentru ea era cel mai chinuitor iad . Nu isi cunoscuse niciodata tatal iar mama ei era foarte nepasatoare in ceea ce o privea . Fratele cel mai mare , cel cu care se intelegea cel mai bine murise cu putin timp in urma intr-o misiune , ramanand cel mijlociu care avea grija sa ii faca viata un calvar . Toate amintirile ei incep de pe la varsta de 4 ani jumate - 5 ani , nestiind nici cel mai mic detaliu despre ce s-a intamplat inainte . Mama sa i-a spus ca a cazut de pe o stanca si a avut amnezie , de aceea nu a recunoscut-o nici pe ea atunci . O fire retrasa , o fata pe care mai nimeni nu o observa foarte mult fiind tot timpul ascunsa in umbra , preferand sa stea singura . Nu era nici o eleva foarte stralucita dar incerca din greu . A trecut cu greu aceste cateva examene chiunin care au avut loc pana acum . Desi stia ca va veni o proba foarte grea era totusi fericita ca nu trebuia sa mai indure vorbele dure ale mamei sale si glumele proaste facute la adresa ei de catre fratele sau mai mare . Avea sa petreaca cateva zile intr-o padure plina de pericole mortale cu o echipa care o respingea neputand adaptandu-se cu nici unul din cei doi camarazi ai sai Kiko si Noki .
In scurt timp ajunge la locul de intalnire al tuturor echipelor , acolo intalnindu-se cu cei doi coechiperi ai sai . 
    -Buna !
    -Ai aparut si tu in sfarsit ?
    -Dar ... dar nu am intaziat deloc ...
    -Uitate in jur . Toti sunt prezenti . Tu ai venit ultima .
    -Dar ...
    -Nu ne intereseaza micile tale scuze . Vezi sa nu o dai in bara si sa mori pe aici . O sa ne tragi pe amandoi in jos si nu cred ca ti-ai dori asta 
    -Nu ... categoric nu voi muri . Eu voi face parte din Anbu black intr-o zi . Nu am cum sa mor aici .
    -Cine tu ? si un ras puternic se aude printre ceilalti tineri .
    -Tu nu esti in stare nici macar sa omori o musca daramite sa faci tu misiuni de grad S .
    -Dar eu ....
    -Nu ne pasa . Vezi sa nu o dai in bara .
    -Liniste voi acolo in spate . Cred ca vreti sa auziti totusi ce va asteapta la acest examen . Am dreptate ? vocea lui Anko face liniste printre acesti tineri emotionati .
    -Va rog sa ne iertati ... nu am intentionat sa facem vreun zgomot, spune Tekika punand capul in pamant.
    -Bun . Acum sa va zic regulile acestui nou test : fiecare dintre voi va primi cate un pergament . Exista doua tipuri de pergamente , unul al cerului , unul al pamantului . Voi trebuie sa ajungeti la turnul din mijlocul padurii cu ambele pergamente .
    -Adica vor trece acest examen doar jumatate ?
    -Mai putin de jumatate . Cel mai probabil vor fi echipaje care vor distruge pergamentele . Sunteti o echipa de trei deci toti trei trebuie sa ajungeti la turn . Echipele incomplete vor fi descalificate .
    -Si noi ce vom manca ?
    -Padurea e plina de mancare . Aveti grija la plantele otravitoare . Nimeni nu va fi acolo ca sa va salveze de data asta .
    -Deci va fi greu ...
    -Greu ? Putin spus . Asta e o proba de supravietuire . Acum va rog sa va apropiati sa va luati pergamentele .
    La treizeci de metri de echipa Tekikai, Naruto impreuna cu echipa sa stateau privind ingroziti spre padure. Cat de greu putea fi de fapt acest test? Cert este ca aveau toata increderea ca vor reusi. Naruto isi muta privirea in directia Tekikai. Nu o mai vazuse pana acum, sau cel putin, nu ii daduse importanta. Cine era de fapt? Nici numele nu il stia. Se mira de faptul ca putea sa fie atat de ignorant. Poate ca nici ea nu dorea sa fie vazuta de fapt. Avea acel batic ciudat pe fata, iar parul ii era prins intr-un coc. Ii vedea doar ochii plin de dorinta si usor speriati. Sa fie doar timida? Se uita inspre Sakura cu nedumerire si intreaba:    
    -Cine e fata aceea ?
    -Ce copil esti , Naruto . A fost la academie cu noi , doar ca a invatat un etaj mai sus . A fost si la examen cu noi . Ai uitat ?
    -Nici nu imi aduc aminte sa o fi vazut pana acum .
    -Pai nu a iesit niciodata la joaca cu noi , desi a aparut prin sat de cand era mica . Nu a iesit niciodata la lumina .
    -Si cum o cheama ?
    -Ceva cu ... Te ... Ti ... Nu mai stiu ! De ce esti curios oricum ?
    -Pai din moment ce nimeni nu o cunoaste , inseamna ca sta mai mult singura . Eu ma duc sa fac cunostinta cu ea.
    -Naruto! Ea este dusmanul acum. Nu ar trebui sa faci cunostinta cu ea acum. E o ciudata oricum . Nu i-am vazut fata niciodata . De cand am vazut-o poarta acel batic pe fata , si sta mereu cu parul prins in acele bete ... Il mai si priveste pe baiatul acela ciudat din satul nisipului ... Cred ca ii place de el . Infricosator .
    Intradevar privirea ii era atintita asupra lui Gaara . Ii studia cu atentie fiecare miscare a corpului ... se cam indragostise la prima vedere . Cu cat il privea mai mult cu atat parca fluturii mici din stomacul ei devenau din ce in ce mai mari , mai suparatori , mai plini de energie . Insa colega lui de echipa observa privirea insistenta a Tekikai si ii face semn acestuia . Probabil credea ca il analizeaza incercand sa isi dea seama ce fel de putere detine . Privirea lui goala se muta in dreptul fetei aceasta intorcand capul si plancand in graba imbujorata . Nu stia cum sa reactioneze . "Oricum e din alt sat" gandea ea . "Nu are nici un rost sa incerc sa vorbesc cu el , dupa examene va pleca . "
    -Ce conteaza cum pare . Poate ca este doar timida, tipa Naruto plin de mandrie.
    -NARUTOOO !
    Dar Sakura nu apuca sa strige ca Naruto deja era in drum spre Tekika . Se apropie usor de ea si o priveste cu atentie . Parea usor confuza , privind in jur continuu asteptandu-si colegul care s-a dus sa ia unul din pergamente , insa privirea ii cade fixata pe terenul ce isi va petrecere urmatoarele zile , un teren plin de pericole , dar cine stie ? Poate va fi un fel de examen al maturitatii pentru ea . Va avea sansa sa isi imbunatateasca calitatile . Pe dinafara padurea parea linistita , locul perfect in care sa meditezi in liniste si pace , dar daca ar fi fost un loc atat de linistit nu era imprejmuit numai de garduri electrice pe care erau atarnate multe semne care te indemnau sa nu treci de acele garduri inalte , fiind singurele obiecte ce stricau , oarecum , calmul privelistii . Ii treceau o multime de ganduri prin cap . Era ingrijorata de ceea ce urma sa se intample . Daca nu se va descurca totusi, sau daca va da gres si isi va duce echipa spre pierzanie . Daca s-ar intampla ceva si mai grav si ar muri ? Oricat de mult credea in visul sau isi facea griji sa nu aiba sa plateasca scump pentru implinirea lui . Sentimentul de teama incepea sa se instaureze in sufletul ei , dar toata concentrarea si toate gandurile sunt alungate in cateva clipe de un tanar ce acum sta langa ea , poate prea aproape de ea fata de cum era obisnuita .
Hei! Acum am vazut ca ai postat deja prima parte. Pare interesanta si imi place felul in care descrii. Daca exersezi , devii din ce in ce mai buna :) In timp ce citeam mi-am adus aminte de acele episoade cu examenele chiunin :3 O sa iti citesc povestea in continuare. Succes la scris! 
     -Buna !
   Tekika tresare putin si face doi pasi in spate . Se uita la el cu ochii sai mari caprui nestiind cum sa reactioneze . Era prima oara cand cineva venea sa o salute asa din senin . Il cunostea pe baiat . Il vazuse de mai multe ori prin sat si pe la academie si auzise si despre nazbatiile pe care le facuse acum ceva timp in urma . Dar inca era surprinsa ca a venit asa din senin numai sa o salute . Oare avea vreun motiv anume ? Oare cauta ceva ? Voia sa afle ce fel de pergament va detine ca sa stie daca va fi o potentiala lupta intre echipa lui si a sa ? Sau poate ca voia sa faca vreo alinta pentru a-si asigura victoria si in acest test ? Isi face curaj si spune si ea printre buze :
    -Buna ...
    -Eu sunt Naruto.  Tu cine esti ... ?
    -Eu ... eu sunt Tekika . Dar te stiu .
    -Serios ? De unde ?
    -De la academie . Ai invatat cu un etaj mai jos .
    -Eu nu te-am vazut niciodata .
    -Nu imi place sa ies in evidenta ... Prefer ... prefer sa trec neobservata .
    -Piticanie , dispari !
    -Kiko , dar nu a facut nimic rau .
    -Tu sa taci ! Aici este un examen nu o intrunire . Fiecare sa stea cu echipa lui .
    -Dar ...
    -Taci!
    -Cum vorbesti cu ea !? intreaba Naruto
    -NARUTOOO ! striga Sakura alergand inspre el cu o oarecare ingrijorare in ochi .Ce faci aici ? Iar cauti probleme ?
    -Nu , doar ca el nu ar trebui sa se comporte asa .
    -Misca , Sasuke ne asteapta deja , si il apuca de ureche tarandu-l dupa ea ca pe un copil mic si neascultator .
    Tekika ramane inmarmurita privind cum cei doi se indeparteaza . Inca se intreba de ce a venit sa faca cunostinta cu ea ? Ce avea sa se intample daca nu venea Kiko ? Voia oare sa ii propuna ceva ? Poate ca a venit doar sa faca cunostinta cu ea . Poate ca singuratatea de care a avut parte , in loc sa il transforme intr-o fiara , la transformat intr-un om cu sufletul bun si curat care doreste sa ajute pe toata lumea . Dar linistea dintre tineri este sfasiata de vocea ascutita a lui Anko .
    -Baieti fiecare alegeti-va cate o poarta . In 5 minute incepe testul . Ar fi bine sa va miscati mai repede .
    Tekika impreuna cu echipajul ei ajunge la poarta 13 . Se uita timid stiind ca e un numar cu ghinion . De obicei nu credea in asa ceva , dar astazi parca tot universul doreste sa ii dea semne , sa ii spuna ca e prea devreme sa se apuce sa mearga pe calea visului sau . Poate ca era prea devreme sau poate ca a intarziat destul de mult . Acest exament va trebui sa dovedeasca cine este ea de fapt si cat de bine se descurca .
    -START !
    Portile se deschid si toate echipele se fac nevazute in padure . 
Tekika era in urma celor doi colegi ai sai . Parea nesigura de ceea ce face dar avea ochii plini de sperante . Cei doi nu prea pareau interesati de Tekika si de pericolele ce o asteptau , dar nu aveau incotro . Trebuia pazita pentru binele echipei . Atat de plapanda , de gingasa , parea ca pana si cea mai mica adiere de vand o va prabusi .
     Soarele mandru isi varsa stopi de lumina printre crengile acestei paduri aparent linistite . Adierile usor de vant fac atmosfera din jur sa fie mai placuta , specifica unei zile de vara . Muzica padurii este usor bruiata de acesti tineri ce alearga fiecare pe unde crede de cuviinta , dar acest zgomot este usor confundat cu animalele ce strabat padurea . Tekika alearga privind cu prudenta in jur lasand aerul sa ii loveasca cu o oarecare putere baticul ce ii acoperea aproape toata fata . Nimic nu parea suspect pana acum . Totul era linistit , natural , insa linistea este intrerupta de vocea lui Kiko
    -Langa copacul acela . Vedeti ? E un loc mai ascuns.
    -Da , il vad .
    -Trebuie sa ne adapostim acolo si sa ne punem la punct cu planul de bataie .
    -E o idee buna .
    Dupa cateva secunde cei trei ajung in acea grota micuta facuta de radacinile copacior imensi . Trebuiau sa stea cat mai ascunsi . Unele echipe erau mult mai bune decat erau ei . Ii puteau ucide fara prea mult efort . Erau constienti ca totul s-a schimbat iar gradul de dificultate al acestui test a crescut considerabil , dar toti trei doreau sa devina mai puternici si sa isi protejeze satul in care au crescut si copilarit .
    -Avem pergamantul cerului , deci ne trebuie pergamentul pamantului . Trebuie cat mai rapid posibil sa gasim o echipa mai slaba si sa speram ca vom gasi ceea ce ne lipseste noua .
    -Trebuie sa gasim aceasta echipa cat mai repede posibil cat inca avem energie . Ideal ar fi pana maine seara. in ochii Tekikai se citea dorinta de a castiga
    -Trebuie sa si pui in practica ideile astea .
    -Kiko , termina . Nu mai avem timp de copilarii . Treburile au devenit serioase si nu ne mai permitem sa facem glume proaste . Ea macar se gandeste la ceea ce trebuie sa facem .
    -Tssss !
    -Nu te mai stramba .
    -Si de ce trebuie sa avem incredere in ea ? Nici macar nu stim cum arata la fata exact . Poarta mereu baticul ala .
    Tekika pune ochii in pamant nemaiputand spune nimic . In sfarsit credea ca se va intelege bine cu colegii ei de echipa . Credea ca vor putea lucra impreuna , dar s-a inselat . Ii venea sa planga dar nu putea . Nu a putut nici macar o data de cand se stie . Chiar daca suferea sau avea parte numai de ghinion nu putea sa planga . S-a intrebat mereu cum e cand aceste mici picaturi de suferinta cad usor pe obraji lasand dare ce sclipesc usor in bataia luminii . Auzise ca lacrimile sunt calde si usor sarate ... A fost foarte comic pentru ea , nici acum nu stie daca sa creada sau nu .
    -Termina cu copilariile astea . Trebuia sa le lasi la poarta de intrare . Si acum de ce te mai iei de ea ? Ce ti-a facut ?
    Atunci Kiko isi atinteste privirea plina de ura si dezgust spre Tekika . Acesteia nu i-a venit sa creada ca Noki ii lua apararea . S-a uitat la el iar ochii sai tradau un mic zambet . In sfarsit cineva o placea si o apara . fara ezitare incepe din nou sa vorbeasca ignorand privirea lui Kiko.
    -Trebuie sa ne grabim sa gasim acea echipa . Sunt sigura ca si noi suntem in vizorul altei echipe cu un nivel de pregatire mai mare . Daca vom avea cele doua pergamente va trebui doar sa fugim spre turn si sa ne ascundem atunci cand este nevoie .
    -Ai treptate . Acum sa mergem . Nu putem sta foarte mult in acelasi loc . Hai !
    
Va rog mult sa stergeti acest topic, l-am postat din greseala aici. Il voi posta in locul in care trebuia de la inceput. Multumeeesc :kiss: