AnimeZupCăutare

[Yaoi] Dragoste la indigo

Buna, buna ! Am venit cu un nou fic, de care promit ca ma voi tine. E prima mea colaborare si e facuta impreuna cu noua mea priena ( ...suspans... ) ohaio_angel. Eu voi fi Andrew, iar daca e prea ciudat imi cer scuze, dar seamana cu mine, iar Angel este Damian, cel cu ochii albastrii . Nu o mai lungesc atat pentru ca stiu ca va plictisesc.
Spor la citit !

Varsta minima: +16 ( dar va fi si +18 )
Gen: Yaoi
Limba: Romana
Observatii: -
Tipul de critica: La alegerea cititorului


Capitolul 1


- La dracu` . mormai cand vad nota de pe lucrare .
Jessica s-a aplecat peste banca cerandu-mi sa-i arat lucrarea apoi m-a privit cu parere de rau. Mda, il privesc neajutorat pe Denis care-mi arata lucrarea lui. Zambesc multumit, macar am luat mai mult. Imi numar punctele si duc lucrarea la profesor intrebandu-l de ce nu mi-a dat punctul din oficiu.
- Da-mi un pix rosu.
Imi spune el calm uitandu-se la mine asteptand ca cineva sa se sinchiseasca a scoate unul . Ma uit neajutorat in stanga, apoi in dreapta, liniste. Nici la lucrare nu a fost asa, acum pana si mustele se auzeau. Pe bune ? Nici un voluntar ? Pfu, ticalosilor .
- Am eu un pix !
Lumina ! Ma intorc zambind multumit, dar zambetul imi dispare cand vad cine este persoana ce m-a salvat. Imi inclestez pumnii intorcandu-ma spre profesor.
- Daca ma gandesc mai bine, e bun si un cinci .
Imi iau lucrarea si ma intorc in banca auzind chicotelile colegilor mei. Daca nu ma insel si proful radea la un moment dat. Ei bine, asta e, n-am vrut un pix de la Betty vrajitoarea . Simt mana lui Jessica pe umarul meu si ma las pe picioarele din spate pentru a-mi soptii ceva la ureche.
- Iar ti-ai dezamagit admiratoarea.
Picioarele scaunului alundeca in momentul in care ma las cu toata greutatea pe ele si ajung sa sterg pe jos prin clasa. Eh, firar, aici nu face nimeni curat. Intreaga clasa a izbucnnit in ras, dar nimeni nu s-a ridicat sa ma ajute. Chitrosilor. Mormai in timp ce ma ridic si-mi scutur hainele de praf. Simt o durere puternita si-mi ating tampla simtind sangele.
- Are cineva un servetel ?
Incercam sa-mi mentin tonul calm, dar vederea sangelui m-a facut sa tremur incontrolabil. Vad cum Betty sare in picioare grabindu-se sa-mi aduca un servetel pe care Mary il smulge din mana. Domne`ajuta, macar atat .
Imi asez capul pe banca si reusesc in cele din urma sa motai putin . La sfarsitul orei Jessica ma trezeste spunand ca proful verifica notele . Sunt mort, trei de trei si un patru .
- Andrew, nici cu sasele din teza, nu stiu cum ai reusit sa copiezi pentru al lua, n-ai sanse sa treci .
Incerc sa-mi opresc cascatul, nu pentru ca era plictisitor proful, ci pentru ca eram rupt de oboseala, si ma ridic in picioare.
- Domn` profesor, nu pot sa raspund peste o saptamana sau doua ? Cu o nota de sapte sau opt sigur voi trece .
- Ai calculat singur asta ? tocmai m-a ironizat, ce-mi vine sa-l strang de gat .
Aprob scurt exact atunci cand se aude clopotel. Proful se ridica si-mi spune ca nu-mi da decat o sansa apoi iese din clasa, cu lucrarile noastre sub brat. Mary vine la mine si imi spune sa iesim la aer curat, adica sa mergem sa fumeze.
Priveam plictisit cum timpul abia trecea, sunetul pe care l-a scos clopotelul m-a facut sa tisnesc din banca, cu ghiozdanul in mana, si ies in graba pe usa .
- Iar am iesit inainte .
Daniel statea rezemat de perete cu un caiet in mana . Ridic o spranceana in timp ce brunetul izbucneste in ras luand-o inaintea mea spre usa din spate.
- Ai fost la sala pana acum o ora, nu ?
Face o fata de copil nevinovat apoi aproba aratandu-si corpul.
- Trebuie lucrat .
Il ignor si o ies pe usa mergand, apoi pe poarta mare si o tirez spre casa. Daniel era in spatele meu, imitandu-mi mersul si vocea cand ma rasteam la el sa inceteze pentru ca se poarta ca un copil . Imediat ce am incetat sa-mi pun mintea cu el a inceput sa merga la pas cu mine intrebandu-ma cum a fost azi la scoala.
- Deci, ne vedem in seara asta ?
Imi arunca o privire complice si afiseaza un ranjet diabolic .
- Clar, am gasit un local marfa rau ! Nu trebuie sa lipsesti .
Ma incrunt amintindu-mi ultimul local " marfa " in care s-a gandit sa ma duca. Mi se face pielea de gaina. Pe langa aspectul oribil si podele jegoase, erau si niste animatoare proste ce ma scoteau din sarite cand se fataiau pe langa noi .
- Nu cred ca vin. Nu vreau alta obsedata pe cap. Sunt gay.
- Si eu sunt bi. Care-i problema ?
Da, stiam ca-i gay. Ma enerva ca trebuie sa-mi aminteasca mereu asta, parca as fi prea prost pentru a intelege o propozitie simpla.
- Mergem intr-un local de bi ?
- Nu !
Ridica tonul la mine apoi o ia in fata spunandu-mi ca sunt greu de cap. Uite cine vorbeste, el nici macar nu se poate exprima coerent . Imi dau ochii peste cap hotarandu-ma sa nu ma mai cert cu el, pentru ca nu are nici un rost. Mergem in liniste cateva minute apoi ii suna telefonul si-l vad stramband din nas.
- Ce ?
Arunc o privire peste umarul lui, dar desteptul inchide telefonul inainte sa apuc sa vad ceva. Nu-i corect, eu trebuia sa vad.
- Mary vrea sa vina cu noi.
Am incercat sa-mi ascund zambetul la auzul vocii sa-le dezamagite. Tocmai i-au fost stricate planurile, chiar e amuzanta situatia asta. Il intreb unde vrea sa mergem acum si vad ca se gandeste. Minune, stie sa gandeasca. Nu pot sa zic cu voce tare tot ce gandesc pentru ca s-ar supara, dar n-ar strica sa-si foloseasca creierul din cand in cand si sa nu faca primul lucru care-i trece prin cap.
- Mergem la Karaoke, la ora opt seara.
Era asa devreme incat m-a fulgerat un gand. Nemernicul, vrea sa scape de saraca Mary.
- N-am mai avut o noapte incendiara de sambata seara.
Tocmai ce spuneam, nu poate sa tina pentru el nimic. Imi dau ochii peste cap si ii sugerez sa sune la linia fierbinte, cum facea colegul meu Jake cand nu putea dormii noaptea.
- Nu, doar daca esti tu in spatele liniei.
De data asta s-a intrecut cu gluma. Il privesc urat si ii spun sa inceteze cu glumele proaste pentru ca pe mine ma scot din sarite. Sper sa inteleaga mesajul, sau il voi lasa singur cu Mary in seara asta .
In loc sa o ia pe strada lui vine cu mine pana acasa. Ce cavaler, n-am ce spune. Ii dau un pupic pe obraz multumindu-i ca m-a condus .
- Nu ma mai spal pe obrazul asta .
Replica lui m-a facut sa rad, iar la asta a contribuit si fata lui de visator. Ma ridic putin pe varfuri si ii dau un sarut scurt si apasat pe buze. Nu inseamna nimic, nici pentru mine, nici pentru el, dar era amuzat, mai ales cand ne privea cineva.
- Gata, acum nu mai saruti pe nimeni.
Rade prinzandu-se de gluma si adauga cu un ton amuzat :
- Neah , mai saruta-ma o data si ma mai gandesc.
Imi face cu ochiul amuzandu-ma cumplit, apoi imi iau la revedere de la el intrand in casa .


Imi face cu ochiul amuzandu-ma cumplit, apoi imi iau la revedere de la el intrand in casa .
Nu am norocul sa intru bine pe usa ca tata imi sare din sufragerie pe hol, calm.Stai, ce facea el la ora asta acasa?
-Cine era cel de afara? Ma intreaba serios parca sagetandu-ma din priviri.
-Daniel, il stii.
Ii raspund relaxat dandu-mi jos din picioare tenesi si intrand in sufragerie.Imi las ghiozdanul si vreau sa ies din camera.
-Asta da, insa ce faceai acolo era demn de dispret. imi spune serios punandu-se in fata usi.
-Ce faceam acolo.? ii fac un ranjet ca de copil nevinovat.
Observ atitudinea lui superioara si actul in care parca ar vomita ca mai apoi sa il aud ca facem prosti si ca fac familia de ras, unde ridica tonalitatea.Eu, ce sa fac, raman surpins facand o mutra de prost.
-Da, tu, lup in piele de oaie, cu cine crezi ca vorbesc? ridica tonalitatea la mine suparat.
Raman mut si prost cu diploma ca habar nu aveam ce incerca sa insinueze.Ma uit in jur si nu era nimeni in camera in afara de cei care vorbesc.Eu si tata care era suparat.
-Se pare ca cu mine. raspund cu o fata de caine prost.
-Cum poti sa faci asa ceva?
Gata, gata sa ragneasca la mine ca un lup si nu glumesc cand zic ca el este lupul si eu oaia, dar acum fiecare cu parerea lui.
-Simplu. Imi apropii buzele de ale lui.
Incerc sa explic tot neintelegand la ce bate, ca nu zicea si el in limba pe care o vorbim toti de zi cu zi, ci imi baga filosofii.Degeaba ca el se face rosu la fata, mai, mai sa-i sara si tandara:
-Cu un barbat?! imi ironizeaza. Asta faci cu o femeie. incearca el sa-mi explice, dar degeaba.
-Eu nu, imi plac baietii.
Raspund serios rezemandu-ma de spatele canapelei din piele.Nu intelegeam de ce reactioneaza asa.Calmitatea la el nu era o nouatate si isi iesea rar din pepenii, dar acum nu puteam sa deduc din ce cauza este asa?
-Si ce rezolvi tu cu un baiat?
-Ce rezolv si cu o femeie. ii raspund promt si sigur pe mine.
Cu asta cred ca i-am dat atacul final.Nu mai rezista in picioare si eram sigur ca i-a crescut tensiunea de s-a asezat pe un scaun strigand la mama sa-i aduca un pahar cu apa.Nu intarzie sa apara cu paharul in mana intreband chiar ce s-a intamplat surpinsa cand il vede pe tata.
-Lu' tati ii creste tensiunea. raspund intr-un mod copilareste.
-Si din ce cauza?! Ca-mi vi cu prostii. imi spune revoltat apoi o priveste pe mama dupa ce lua o gura de apa. Auzi, fit-o este gay.
Si-mi da lovitura de gratie cu replica asta, insa mama nu s-a lasat impresionata.La un moment cand a procesat informatia mai bine o chicotit.
-Si de cand asta este o noutate?
-Tu te auzi ce spui? ii raspunde mamei cu o intrebare la randul lui si chiar suparat.
-Nu am spus nimic gresit. scoate un zambet dulce apropiindu-se de mine. Baiatul meu este un scump. Apoi ma pupa pe frunte.
Ii multumesc mamei ca ma incurajeaza sau macar este alaturi de mine.
-Cu mare drag, scumpule.
Imi raspunde la multumire vorbind atat de bland incat asa fi adormit in bratele ei.Nu dura mult ca ii face o mutra urata tatei si ii vorbeste:
-Tu, urangutanu-le! se rasteste la el. Mai slabeste, ca esti cat patul!
Acesta se stramba din nas ridicandu-se de pe scaun si iesind din sufragerie, parca tunand si fulgerand.Stia un lucru sfant, nu se lua in gura cu mama ca imediat isi facea bagajele si pleca la bunica.

Oricat de mult as fi vrut sa scap de interogatoriu mama nu s-a lasat pana nu a aflat totul cu lux de amanunte.Eh, i-am zis esentialul si a inceput sa rada spunandu-mi pe ultima suta de metri ca trebuie sa raman la cina ca vine Damian, ala care-l tot lauda tata cand vine de la birou.Noroc ca cina era la sapte si mama a zis ca pot sta doar o ora.
First here? Wow soo here with a comment. Nu-mi pot dezamagi prietena mea ohayo_angel >:D< si Sushi ma bucur ca esti intr-o colaborare cu angelita. Si te consider deja o prietena. Deci sa trecem la treaba.

Mai intai de toate, am observat niste greseli gramaticale, care ar trebuii corectate :D
P.S. : Corectati capitolul inainte sa il postati. :)
Textul se incadreaza in limita spatiului. Ati lasat putin suspans, dar am observat ceva ce nu trebuia facut. Sushi, la inceputul capitolului ai precizat indirect cine cu cine o sa fie cuplu :-?? Acest Damian si Andrew. Eu stiu ca tu ai zis asta, doar ca noi sa ne dam seama care, cine si cum. Nu-i nimic, se mai intampla. Sper ca nu te superi pe mine ca ti-am atras atentia, nu a fost cu rautate.
Cam asta ar fi cu gramatica si continutul. Sper ca nu va suparati ca va zic de greseli.

Capitolul e foarte interesant, mai ales Andrew cu Betty, cum ii zice el vrajitoarea. Hmm dragut. :)) Popular baiatul, un fel de comic in acelasi timp. Mie una, mi-a placut si sunt sigura ca la multi alti le v-a placea. Hmm ce prieten mai are si Andrew, pare foarte de treaba. Mi-a placut faza aceasta dintre ei:

"Ii dau un pupic pe obraz multumindu-i ca m-a condus .
- Nu ma mai spal pe obrazul asta . "
Imi inchipui ce fata avea Daniel cand a zis asta.
Si inco o faza dintre Andrew, mama si tacsu' :
"-Si de cand asta este o noutate?
-Tu te auzi ce spui? ii raspunde mamei cu o intrebare la randul lui si chiar suparat.
-Nu am spus nimic gresit. scoate un zambet dulce apropiindu-se de mine. Baiatul meu este un scump. Apoi ma pupa pe frunte.
Ii multumesc mamei ca ma incurajeaza sau macar este alaturi de mine.
-Cu mare drag, scumpule.
Imi raspunde la multumire vorbind atat de bland incat asa fi adormit in bratele ei.Nu dura mult ca ii face o mutra urata tatei si ii vorbeste:
-Tu, urangutanu-le! se rasteste la el. Mai slabeste, ca esti cat patul! "
Penala ultima replica. :))
Cam atat. Scuzati-mi com-ul kilometric. :D I'm a good girl, stie ea pisi.
Chuu' .
Wow,fic nou,imi place!!!In primul rand,forta mama lui Andrew!!!Imi place la nebunie de ea,i-a aratat ea tatalui lui Andrew , adica sotului ei,cine este seful,si raspunsul este clar,ea este seful,comandantul suprem,amiralul,forta cea mai tare(bine deja deviez de la subiect).Tatal lui Andrew este strict,asta se citeste de la o posta,chiar daca ii vrea binele fiului sau,nu trebuia sa reactioneze asa(sunt total impotriva violentei in familie),mi-l si imaginez fiind un lup si incoltindu-l pe Andrew,oaia.Despre celelalte personaje pot sa zic asa:Betty este obsedata de Andrew,la fel si Daniel,acesta mai este si simpatic ,May este lasata pe dinafara de catre acesta din urma.Nu stiu de ce dar nu cred ca Daniel si Andrew vor fi un cuplu,desi sper sa ma insel.Mi-a placut faza cu:" Daca ma gandesc mai bine, e bun si un cinci":si faza cu: "nu stiu cum ai reusit sa copiezi pentru al lua".Andrew este un baiat interesant,are un nume dragut si o personalitate tare.Debea astept next-ul,bafta in continuare!
Deeeeeci =)) 1. Imi place mult fic-ul. Sper doar sa nu fie ceva cu supernatural...
2. ANDREW? SERIOS? SUNT BLESTEMATA? *stie colega de mai sus*
3. O ador, la fel ca si colega de mai sus, pe mama lui Andrew. "-Si de cand asta este o noutate?" . Crede-ma, am varsat tot laptele cu ceriale pe monitor.
Nota: sa nu mai mananc si citesc fic-uri in acelasi timp.
Si faza cu urangutanule a fost delicioasa. *Ai grija ca ai scris 'urangutanu-le' , si multi pot comenta aici. Si eu mai fac greseala, mai ales cand vine vorba de feminin. ex: urat-o in loc de urato.*


Asa. Imi place foarte mult cum ai descris sentimentul de scarba al lui Andrew fata de Betty. Ce nume... potrivit are. *chicoteste* Daniel ala imi face cu ochiul mie, foarte amuzant si scump. Damian e coleg cu tac-su? Daca da, iti spun ca ador ideea.

Cam atat... Ai grija la greselile de tastare, stiu ca dupa ce termini un capitol esti nerabdatoare sa-l postezi, dar greselile gramaticale ingreuneaza cititul.

Acum vine ohaio_angel, right? Buuuun. Tu spor la scris in continuare si ohaio_angel, hai cu next-ul.
Eh Sushi draga. Mi-a zis Angel de ceva timp ca lucrati la un fic cu numele asta. Si sincera sa fiu, chiar il asteptam cu nerabdare.
Ce pot sa spun? Replicile lui Andrew <3 sunt...Vai, mor de ras! Asta e chiar genul meu de fic. Mama lui Andrew (pe care il super duper ador...um o.O pot sa folosesc fraza asta?) e nemaipomenita. Isi sustine fiul, iar urangutanul se da batut. Cica :)) ii creste tensiunea :)) Ahaha. Cred ca ti-ai dat seama cat de mult il ador.
Acum o astept pe angel sa vina cu nextul. Angel! Nu mai sta pe fb si hai cu nextul ca mor de nerabdare. Doamne ce aveti toti cu fb (vorbeste obsedata de mine :D )
Buuun, am crezut ca nu am sa aduc next-ul prea curand. Am vorbit cu @Sushi sa nu il postez prea curand, dar imi pare rau, insa nu ma pot abtine....
@Nykky Phoenix....si mie imi place mama lui Andrew si este replica mea...Moama ce mandra ma simt cand am zis asta....(aplauze si pentru alte cateva fraze absolut geniale, pot spune ca am fost inspirata atunci)
In concluzie fetelor, @Sushi va multumeste pentru pareri
Acum, spor la lectura^^





Capitolul 2


Am ajuns in sfrasit la profesor acasa. Nu vroiam sa fiu prezent intr-un moment prost, nici devreme, nici tarziu. Am fost invitat la cina datorita succesului meu in ultimul proces pe care l-am castigat. Domunul avocat Saunders a fost atat de incantat incat m-a invitat la cina. Trebuie sa revin la realitate si sun la usa, deoarece inca stam in prag.In scurt timp imi deschide o femeie subtirica, probabil era sotia dumnealui. Am pasit timid inauntru si am zambit cald. Nu stiam cum sa ma port ca sa nu ii fac o impresie proasta pentru inceput si nici nu am stiut ce ar prefera o femeie, desi stau intr-un apartament cu una.
Putin stanjenit si de situatie imi fac curaj imandandu-i un buchet cu flori, pe care aceasta le primeste bucuroasa. Se uita la mine calm stapanul casei, venind dintr-o alta incapere si invitandu-ma la masa. Nu imi ramane decat sa zambesc si sa ma las condus catre masa, dar nu uit si ii imanez in mana punga in care am pus sticla cu un vin special ales pentru aceasta seara, iar el ma privete incantat. Asa se intampla mereu la birou cand este liniste si nu avem de lucru, ascult povestile pe care le-a petrecut in razboi sau avem o discutie mai speciale cu anumite hobby-uri, colectiile de vinuri fiind unul dintre preferatele avocatului. Uneori este destul de plictisitor sa-mi povesteasca despre armele pe care le-a avut la mana, despre catii ranitii au fost si mortii care si-au sacrificat viata pentru cei de acum .Respectul si l-a castigat atat prin seriozitatea sa, cat si prin corectitudinea de care da dovada, iar eu nu am ce sa ii reprosez prin invataturile sale.
La un moment se aude un zgomot de undeva din alta camera si o injuratura, speriindu-ne pe toti de la masa. Mirata si probabil speriata sotia domnului avocat se ridica de la masa.
-Doamne, ce s-o fi intamplat?,adauga mai apoi intr-o soapta mai mult pentru sine.
Imediat cum nu isi mai face simtita prezenta, domnul Saunders sta linistit la masa luand cate ceva din mancare .Parea ca stie ce se intamplase de fapt si nu avea motiv de ingrijorare.
-Cred ca fiul meu a scapat vre-un proiect pe scari, spune calm fara a ma privi, ci isi vedea de ce avea in farfurie.
-Nu este nici o problema. Aveti de cine sa fiti mandru, raspund zambind oprindu-ma din mancat.
Nu imi era prea foame, dar buna crestere nu imi permite sa fiu lihnit si nici sa refuz cu ce sunt sevit. Eh, aberez, dar cand vrei un post bun la avocatura trebuie sa faci si asta. Am mintit cu afirmatia asta, la domnul Saunders nu vad decat un tata si un om minunat, demn de urmat.
Acum trebuia sa bag si un zambet politicos ca nu se cuvenea sa-l contrazic. Se uita la mine cu niste ochii ce imi exprima un zambet malefic. Da, stiam, aveam tupeu si nu l-a deranjat in anumite situatii pentru ca stiu sa imi controlez anumite reactii, desi ma mai port copilareste, nu cred ca l-a deranjat nici acum acest comentariu politicos.
Se aude o voce care nu parea multumita de aceasta cina aranjata.Intr-un fel ma simteam la o intalnire, nu chiar de afaceri, ci una ca o casatorie aranjata, dar asta era, induram.
-In loc sa fiu cu prietenii stau blocat aici, se aude murmurul lui la adresa cinei care nici pe el nu-l incanta. Macar aveam un lucru in comun.
-Andrew, puisor, esti bine ?, se pare ca mama lui era ingrijorata pentru el si incerca sa afle unde il doare in timp ce eu stam si ascultam discutia de la masa, iar ei erau in cealalta incapere de alaturi.
-Nu-mi mai spune asa ! se rasteste baiatul la ea, iar eu nu indrazneam sa intervin. Nu am doi anii!, isi continua propozitia la fel de iritat.
Se pare ca eram spectator la o cearta in familie, bine la un perete distanta si curios din fire intorc capul spre galagia de la scarii facand niste ochii marii ca de pisica la usa, mai pe clar ciulesc urechile apucandu-ma un pic rasul.
-Draga, s-a intamplat ceva?,aud vocea celui de la masa cat se putea de serioasa pentru ca si pe el il apuca rasul.
-Mmm, nu doar ca fiul tau sa trezit cu fata la covor, chicoteste, rapsunzandu-i la intrebare venind inapoi la masa si facandu-se comoda.
-Si i-a trecut?, acelasi om cu aceasi curiozitate ca mai devreme, doar ca acum isi dregea vocea pentru a nu rade.
-Sunt si eu aici.
Acum se parea ca am onoarea de a-l cunoaste pe vestitul fiu cu care domnul Saunders se lauda, intr-un fel, la birou in zilele bune si nu termina pana cand...se plictisea si trebuia sa faca altceva. Intr-adevar era un mic adolescent, speram doar ca ce ii sedea pe umeri sa fie inteligenta nu prostie pentru ca frumusetea unei fete pot spune ca o intrecea. Un pic cam neindemanatic si artagos in seara asta pentru ca murmurul sau a fost auzit pana la urechile mele.
Ma ridic de la masa sa ma prezint imediat cum domnu' avocat isi face glasul auzit prezentandul pe unicul sau fiu. Imi spun numele si ridic mana politicos .Si el face acelasi lucru ca mine, insa uimit ca si cum m-ar cunoaste de undeva. Se aseaza la masa dupa salutul prietenesc plin cu suspiciunii din ambele parti si incearca sa infulece ceva, dar degeaba ca stapanul casei il intreaba de teze. Prost moment pentru ca incepe sa manance ca nesatulul dupa ce inghite nodul din gat la auzul intrebarii. Bun, cred ca eu eram clopotelul salvator si deja se simtea tensiunea asupra lui sa raspunda.
-Si Andrew, ce vrei sa faci mai departe?, incerc sa evit incordarea zambind cald.
Adolescentul inghite mancarea ce i-a ramas in gura si ma priveste dispretuitor. Asta am simtit destul de clar de cum a intrat pe usa, bine intr-un mod sau altul.
-Designer vestimentar, imi rapunde calm. Poti izbucnii in ras acum, adauga pe un ton rautacios.
Nu ma impresiona prin atitudinea lui de bad boy, dar de dragul celorlalti de la masa incerc sa ma port omeneste.
-Nu este amuzant, il privesc cu o anume mirare. Este alegera ta, spun asta incercand sa-l incurajez.
Pufneste dispretuitor cum imi aude ultima replica, chiar era deranjant, iar mama sa il musterste vazand ca ii arunca o fata dojenitoare. Acum eu ma simteam putin ciudat, nu asta imi era intentia si nu vroiam sa stric atmosfera.
-Pff...Ce ii trebuie lui haine?!, incepe barbatul din capul mesei cu o tonalitate joasa. El trebuie sa puna ceva pe masa cand va fi insurat!, continua morala, vorbind si mai tare. Cand am fost in armata totul era greu si....
Noroc cu mama lui Anrew care a incercat sa-l opreasca din lunga si plictisitoarea ora de istorie din care nu s-ar fi oprit decat maine.
Baiatul abandoneaza tacamurile suparat.
-Am terminat de mancat, se ridica de la masa. Scuzati-ma
Cum pleaca incerc sa consolez parintii si sa le mai ridic moralul ii intreb daca pot incerca sa vorbesc cu el .Ajutorul fuse bine venit din partea feminina a casei deoarece masculul nici de cum. Doar o aprobare scurta din cap vazandu-si in continuare de ceea ce avea in farfurie.
-Ar fi minunat, multumesc, vad o sclipire in ochii femei de bucurie care imi umple sufletul
Banuitor ca intotdeauna avocatul aduse in discutie vechea psihologie folosita in special la tribunal cu martorii. Eu i-am zambit multumit de reactia rapida ridicandu-ma de la masa
Imi spune femeia ca este pe veranda camera lui zambindu-mi cald. Eu plec multumindu-i din incapere si ma indrept catre camera lui. Cum ajung bat la usa si in spatele ei se aude un urlet de ''Intra!''. Apas pe clanta si ma fac vazut inauntru. Ridic ironic spranceana stand rezemat de tocul usii asteptand macar un respect acolo cat de mic, dar tot ce primesc sunt injurii.
-Dispari, pervers nenorocit.
Ma priveste deja maraind la mine, iar eu il analizez din cap pana in picioare si deja raman mirat. Un corp subtire cu forme aproximative ca o
fata, parul saten, iar rochii sai verzi nu iti inspirau prea multa incredere si in nici un caz liniste. M-ar pufnii un ras la cat de prichindel era pe langa mine, dar nu puteam sa-l sperii din prima. El nu se opreste doar la atat, ci mai suiera un ''Perves si mincinos'' prin camera care asta mi-a cam pus nervii la incercare.
-Inteleg ca nu te ai prea bine cu parintii tai, dar cu mine ce ai?, il intreb ca si cum nu am auzit ce a suerat prin camera, pe o tonalitate calma.
-Asta insemna ca esti prost, ranjeste la mine lundu-si o jacheta.
-Nu mai fa pe interesantul, ca nu tine, ma rastesc putin stand in tocul usii.
-Cine e istericul acum?!, ridica pervers o spranceana la mine.
-Eh, incerc sa-mi pasterz calmul, dar cu tine nu se prea poate.
Am oftat si apoi pornesc cu pasi marunti catre el, insa se da speriat inapoi pe pat. Mi se parea prea ciudata reactia lui.
-S-ta de-dep-departe de m-mine.
Bun, asta schimba un pic lucrurile, mai ales ca-mi balbaie. Hai ca nu sunt babaul si nu am venit sa-i fac ceva chiar demn de dispret.
-De ce?...Nu iti fac nimic., spun mirandu-ma starea lui.
Cum aude ce spun se incrunta si ma inpinge scotand din gura ''Te urasc!'' si iese din camera trantind usa in urma sa.
Acum trebuia sa-l linistesc cumva pentru ca nu vroiam sa risc un scandal de toate zilele in aceasta casa, asa ca merg dupa el grabit si il prind de incheietura mainii.
-Stai, de ce fugi?, apuc ca-l intreb privind in alta directie.
Totusi am un moment cand observ cum isi musca agitat buza si devenea din ce in ce mai ciudat. Ma simteam ca un prost, cu mintea goala.
-De ce nu ma lasi in pace?
Aud ceea ce soptise si acum eu deveneam agitat pentru ca nu stiam ce are impotriva mea.
-Sunt ingrijorat de atitudinea ta, spun uitandu-ma in ochii lui. De ce te compoti asa cu mine?
-Daca uiti tot cand bei lasa-te de meserie!
Asta mi-a picat cu tronc astfel ca ma doare capul si venindu-mi in minte niste pasaje dintr-o noapte. Totul se invartea in jurul meu si vedeam niste fete nu tocmai cunoscute ce radeau si dispareau la secunda, apoi vad un hol lung de o culoare visinie. Scutur din cap buimac si ma tezesc cu Andrew ce ma privea nu tocmai prieteneste.
-Nu ti-am facut nimic, nu-i asa?, intreb devenind banuitor.
-Nu, m-ai invatat sa cant la clarinet?!, raspunde ironic
Hai ca am suporat destule si cred ca meritam o explicatie clara la nebunia asta pentru ca eram la capatul rabdarilor, dar nu primeam decat ironizari. Nu vroiam nici sa risc in a se auzi galagia de aici si la urechile celor de la masa asa ca il trag dupa mine inapoi in camera.
-Nu ironiza si spune-mi dracu' de ce esti asa artagos?, mai aveam putin si il bateam daca imi mai facea asa.
-Nimic, raspunde ferindu-si privirea de a mea. Pleaca, am de invatat.
-Atunci de ce nu te uiti in ochii mei cand zici asta?, il intreb calmadu-ma incetul cu incetul, dandu-i drumul la mana.
Imi rapunde promt ca nu vrea asezandu-se turceste pe pat incepand sa deseneze, nu stiu ce, dar ma ignora total si eu ma uitam la el, ca prostul, ca alt cuvant mai de alinare nu gaseam si pierdeam timpul cu un pusti rasfatat sa aflu ce il deranjeaza asa de tare de se poarta rautacios cu toti din jurul sau. Deci in concluzie nu aveam cu cine discuta. Un ingamfat de bani gata care crede ca tot ce zboara se mananca.
-Nu merge cu minciuna la mine, ii spun calm si hotarat.
-Deci domnul avocat vrea raspunsuri?! ,din nou ironizeaza. Fa-ti meseria, afla-le singur.
-Nu sunt detectiv, baietas, ma rastesc la el in timp ce ies pe usa.
Imi pierdeam timpul acum sa incerc a afla ceva de la el, era mai incapatanat decat un catar si avea cu cine semana. Nu inteleg de ce imi bat capul cu el pentru ca nu va intelege nimic si se va purta la fel de nepoliticos. Cobor jos la cei ce probabil erau cu sufletul la gura sa afle ce s-a intampalt, iar eu le raspund dezamagit cum ma asez la masa. Ei bine noroc ca au stiut cum sa treaca peste situatie cu glume chiar complimentandu-se unul pe celalalt. Da, stam la masa cu niste oameni trecutii de prima tinerete care inca le mai ardea de lucruri dragastoase. Asta imi era soarta.
Yupy! Neeeeext. Damian asta imi pare ciudat si malefic, nu stiu de ce. Acum va urasc pentru ca m-ati facut sa-l iubesc pe Daniel si sa-l urasc pe Damian. Capitolul mi-a placut mult, greseli nu am vazut si totul a decurs bine... Bla bla bla.

Poveste imi pare interesanta, Damian cum am mai spus nu imi place, pentru ca pare mielusel, dar e malefic. Foarte malefic. Am adorat faza cu 'm-ai invatat sa cant la clarinet'. Imi aduce aminte de Sherlock si faza cu Watson cand ii spune ca la scoala a facut clarinet. Parinti cuplului fac in orice fic momente super funny, de asta imi place sa-i folosesc.

Capitol lung, frumos, nu am ce cere mai mult. Astept neeeext-ul, pe data viitoare si spor la scris.
Angel draga. AI adus capitolul. Kyaa XD XD Cat imi place. Dar nu inteleg de ce toti faceti personajele fricoase. Faza cu balbaitul lui Andrew nu mi-a placut deloc. E un bad boy. Nu trebuie sa se balbaie, teama sau mai stiu eu ce. Ai cam incurcat lucrurile draga. Oricum capitolul a fost superb. Tocmai de aia il astept pe urmatorul. Dar voi deja stiti asta. Sushi, iubire! Vino repede cu nextul. Mor aici!
In sfarsit next.

Damian pare destul de interesant, nu stiu de ce, dar mi se pare ca Andrew il stie de undeva, mai exact de prin club si am o idee marunta cum s-ar fi petrecut lucrurile inainte, gandindu-ma la faza cum ca "a baut prea mult si a uitat" sau cum il facea de multe ori pervers si nenorocit, dar o sa vedem in urmatoarele capitole cum sta intr-adevar treaba si daca m-am prins de poveste.

Damian imi place mult, mai ales firea lui. La suprafata pare ca este tipul de baiat cuminte, dar in interiorul lui este la fel de malefic si pervers cum spunea Andrew. Nu stiu de ce, nu prea stiu multe despre acest personaj, dar nu-mi place de nicio culoare de Daniel. Mi se pare ciudat si... sincer, as vrea sa dispara din peisaj >:). Mda, am eu ceva cu el. O relatie intre Damian si Andrew suna asa de bine si sper ca pe perioasa povestii sa nu intervina cumva Daniel. Si mie mi-a placut mult faza cu clarinetul, mai ales ironizia cu care il trata pe Damian.

Daca sa ma refer la ortografia textului, eh, nu au fost foarte multe greseli de tastare, sau chiar niciuna, dar am vazut virgule acolo unde nu trebuia sau unde unele trebuia puse, iar inafara de asta, nu mai am ce sa comentez. Mie una, imi place foarte mult cum scrieti.

Oricum, a fost super si acest capitol. Eu, de fapt, citisem multe ficuri, sau daca nu ma insel, aproape toate scrise de fiecare dintre voi doua, dar nu prea am avut curaj sau lenea era de vina, sa las vreun comentariu la fic-urile acelea. Acesta a fost cel care m-a captivat cel mai mult si o sa-l citesc incontinuare, deci, sper sa fiu la zi cu fiecare capitol si sa nu pierd firul povestii, asa cum facusem la mai multe fic-uri bune, care acum, nu le mai citesc din cauza asta.

Atat am avut de spus. Un capitol lung si interesant. Sper ca next-ul sa vina cat mai repede si... spor la scris! :*
Capitol nou,ura!!!Ma bucur ca ai adus next-ul asa de repede si imi place ca ai facut un capitol lung,care mi-a facut placere sa-l citesc.Sunt curioasa sa stiu de unde se cunosc cei doi,si mai ales de ce este Andrew asa speriat de Damian,oare s-a intamplat ceva intre ei?(deci mor de curiozitate).Ii sugerez lui Damian sa faca schimb cu mine caci imi palce sa aud povesti din razboi,despre arme si altele(chiar daca unora li se par plictisitoare,Damian,mie mi se par interesante).Imi place la Damian ca tace si indura,(ei bine,asta pana la momentul in care isi face aparitia aroganta lui Andrew).M-a amuzat faza cu trezitul cu fata la covor(mai ales pentru faptul ca si mie mi se intampla asta mai mereu).Debea astept continuarea,spor la scris amundurora.P.S:Sper sa aduceti repede next-ul,si apropo mi-a placut la nebunie atitudinea lui Andrew.
Ce sa zic? Ce sa zic? Nici eu nu stiu? Imi bate inima de la atata suspans? Ce sa intamplat?! Vreau sa stiu ce s-a intamplat intre Damian si Andrew? Cred ca a fost ceva *necurat* la mijloc :)) Pervers? Nenorocit? Nu e de bine, toate astea ne indruma spre o inchipuire, acum depinde de conceptia si imaginatia fiecarui cititor. :) . Oricum foarte captivant capitolul, mai ales replicele acelea usturatoare ale lui Andrew. Imi place cum gandeste si mai ales cum arata: Saten cu ochi verzi la pachet cu o personalitate *acida*. Exact atitudinea mea preferata.
Abia astept nextul >:D<
P.S.: Buna treaba fetelor :* :*
Hei fetelor! Am adus nextul dupa... o vesnicie :'> ... Stiu ca ma urati pentru asta, cred ca si eu o fac, dar a fost o perioada super-mega aglomerata si nu prea am avut timp nici sa respir, iar in vara am fost intr-o pana totala cu imaginatia .
Nu am de gand sa o mai lungesc atat.
Va multumesc inca o data pentru comentariile voastre si spre sa va placa nextul.

Capitolul 3

Ce ma enerva atitudinea lui, mai ales faptul ca nu-si aminteste nimic de mine. Plecase de ceva minute din camera si totusi nu ma simteam deloc in largul meu.
-Pff, ce atitudine de doi banii..Imi pierd timpul vrobind de unul singur si facandu-l fraier, cretin, nenorocit, in timp ce stateam intins in pat. Incercam sa ma calmez, dar nu fac altceva decat sa-mi afund capul in perna si sa imi vina sa izbucnesc.Il urasc din toata inima, nenorocitul ala alcoolic si-a batut joc de mine si trebuia sa ma razbun. Camera parca ma sufoca si nu puteam gasi nici o metoda , vroiam aer, avem nevoie de el cu orice pret pentru ca altfel cum as mai fi trait?
Val vartej cobor scarile si ma opresc in fata usi sa ma incalt. Nu am avut parte de liniste nici acum ca mama ma ia din scurt, unde merg?
-Afara, raspund in timp ce ma incalt.
-Cu cine?
Ma intreaba babalacul cu care ma tot cert in fiecare minut al zilei.
-Cu Daniel, raspund terminand de legat sireturile. A zis ca vrea sa facem dragoste.
Cred ca asta i-a picat cu tronc si la ce se putea astepta. Eram fiul lui pana la urma, aveam hotararea lui si nimeni nu ma putea impiedica sa fac ce-mi tuna. Deschid usa si nu m-am uitat in urma, pasind afara.
Daniel apare de nicaieri si isi infasoara mainile in jurul abdomenului meu.
-Unde crezi ca mergi? Imi spoteste pervers la ureche.
Nu apuc sa-i raspund pentru ca Diavolul in piele de om vine si imi spune sa merg inpoi in casa. Chiar asa de previzibil putea fii? Nici de nebun nu aveam sa ma intorc chiar daca papusa lu' tata vroia sa ma duca.
-Obliga-ma, ma uit la el rece si apoi imi lipesc buzele de cele ale lui Daniel.
Ma priveste socat, insa imi rapsunde calm, si cred ca savurand fiecare picatura din mine. I-am spus de atatea ori ca viseaza prea mult, dar nici de nebun nu a vrut sa ma creada.Prostul tatei inca ma incerca sa am convinga sa merg, dar nici gand ascult ordinele unui om care imi era cu mult inferior. Renunta cand vede ca nu poate sa ma urneasca din loc astfel fac abstractie de el si il privesc cu atentie pe cel care l-am sarutat.
-Unde vrei sa mergem?
Il indepartez putin de mine fiind calm.Ma priveste ciudat, era si normal, dar ii voi explica imediat ce ne indepartam de marioneta.
-Ai vreo explicatie? Ma intreaba ridicand dintr-o spranceana.
- Ma crezi daca-ti spun ca te plac ?
Cel mai bun mod de a incepe o explicatie, o minciuna, sunt pe drumul cel bun .
- Hmmm, poate.
O nu! Urasc zambetul ala pervers. De fapt urasc cand imi este adresat mie, in rest nu ma deranjeaza. Ii dau un pumn in umar facadu-l prost si ii explic ca doar incercam sa scap de " ala " .
- Cine era ? Urmaritorul tau pervers ?
Intr-o buna zi replicile idioate si negandite il vor ucide, sper doar sa fiu de fata cand se va intampla.
- Unul dintre cateii lu` tata .
- Aha, ti-a adus un avocat pe post de dadaca.
Ranjeste de parca si-ar fi dat seama. Bine, nu-i nici departe de adevar, dar nici foarte aprope, intre.
-Nu chiar, e mai de graba un gardian. L-a adus sa ma tina departe de cei ca tine, adica de tine.
Tace cateva clipe, clipe binecuvantate de cel de sus, apoi ma lipeste de el zambind diabolic .
- Ce spui sa-i dam o lectie ?
Clipesc surprins apoi intaleg la ce se refera. De ce sa nu o facem ? Chiar imi doresc sa ma razbun pe ticalosul ala fara inima, iar Daniel sigur ar fi dispus sa ma ajute. Dar oare chiar sunt genul ala de parsoana ? Sa fac rau altora pentru a ma simtii eu mai bine ? Imi musc buzele incercand sa gasesc un raspuns. Inima imi spunea sa o fac, dar tampenia aia de constiinta deja ma mustra doar pentru simplul fapt ca m-am gandit la asa ceva.
- Vedem.
N-am spus nici da, nici nu, deci n-am luat o hotarare inca. Ne continuam drumul in liniste. Chiar in liniste. Ce era cu Daniel? Ma uitam suspicios la el ca nici un cuvant nu a scos tot drumul. Am cazut pe ganduri, dar gresisem cand am spus ca este calm ca o vede pe Mary si sare la ea. Bine, in stilul lui .
-Astept doi prostii, o aud cum se revolta fiind suparta pe noi ca iar am intarziat.
Si din nou am gresit cand am zis ca brunetul nu se tine de glume ca o pupa de fata pe obraz in tim ce eu incep sa chicotesc asta amuzandu-l pe Daniel cand i-am zis fara sa gandesc ca ma face gelos.
-Deci, unde mergem? Continua Mary cu ochii atintiti catre brunet care isi arunca in scena fata lui diabolica.
-La karaoke, raspunde ranjind. Sigur planuia ceva. Sa vad cum imi spargi timpanele, adauga.
Am ghicit. Ce pot sa spun, poate daca ar avea putin creier nu ar fi asa de evident modul lui primitiv de a gandii.
-Eu cred ca Mary canta bine.
Vine si replica mea in ajutorul fetei, dar ma trezesc cu ochii lui sagetandu-ma si un suerat ca sunt un geniu. Dar este si normal sa fiu un geniu. Macar pe mine ma duce capul. Ii scot jucaus limba la el. Asta l-a intaratat, venind pervers catre mine.
-Vrei sa ajungem la altceva?
Apoi imi face cu ochiul asa cum mai are obiceiul sa o faca.
-Taci si sa mergem.
Am vazut dezgustul de pe fata lui Mary si tragandu-l pe Daniel de brat sa se miste. Eu incep sa rad intreband unde.
-Nimic, se gandeste la prosti, aud din nou vocea ei grabita, iar Daniel rade.
La faza asta am ramas mirat. Intrebam de fapt unde mergem, dar s-a inteles total pe dos.
-Perversu-le, reusesc sa spun asta uitandu-ma la Daniel care imi cerea ajutor.
Am izbucnit instantaneu in ras cand am auzit-o pe Mary zicand ca ii vor ramane sechele cu noi, iar la asta Daniel a gasit o replica la fel de ilogica precum celelalte. Nu poti cere cultura de acolo de unde nu e .
-Am ajuns, spune Daniel punandu-si mainile in sold privind incantat usile inchise din fata lui.
-Pai hai sa intram, spun eu privindu-i locul destul de neinteresant.
O usa dubla avand culoarea visinelor si inchisa, mai ales inchisa. Nu inteleg? Daca se bucura cand vede o usa ma intreb cand o va vedea pe Mary ca va dansa oare se va duce la ea pentru un tango? Gresit, va deschide usa si va iesi, insa de data asta intra, inainte ei.
- Doamnele mai intai, adica Daniel.
Apoi i-am vazut privirea cum ma sageteaza, parca erau niste sageti din ale lui cupidon, insa astea erau menite sa te ucida, nu sa te faca dependent de o persoana. Dragostea.
- Scuza-ma printesa, trebuia sa te las pe tine, il aud mai apoi cum deschide usa si se apleaca in fata mea ca un adevarat print.
- Tu vorbesti, Lady, l-am privit amenitator.
Cu siguranta candva va muri din cauza privirilor mele. Nu stiu de ce,dar am presimtirea asta diabolica. Desi, daca ma gandesc bine, cred ca privirea mea pare mai degraba copilaroasa decat amenintatoare .In sfarsit un gand intelept i-a trecut in cale si ii face loc lui Mary sa intre, dar nu inainte sa imi scoata limba ca un copil mic si sa ma faca prichindel. Cum indrazneste?
- Incetaţi odată, spune saraca Mary iritata.
Eu am trecut pe langa el fancad un botic de suparat.
-Grasule, mormai.
- Uite asa il pui la punct, chicoteste adresandu-se lui Mary.
-Uite cine vorbeste, intru si eu in discutie inchizandu-i usa in fata increzutului.
Cred ca s-a ofticat la faza asta avand in vedere ca atunci cand a intra m-a privit urat si mi-a zis sa incetez cu prostiile astea. Gata, prima lupta castigata, iar razboiul nu era prea departe. Sa ii dea si lui cineva mai multa minte sa nu se puna cu mine pentru ca sunt de neinvins, am mostenint spiritul de certaret de la tata.
- Sa te vad dansand, frumosule, adauga vorba pe care inca nu o terminase.
-Eu nu dansez... cu tine, vine si replica mea rapid.
-Sper doar sa nu incepeti, face o pauza biata Mary care incerca sa se abtina sa nu ne faca scene de groaza, apoi continua: stiti voi.
Am prins ideea, eu ma pot controla, insa inflacaratul de langa, mai greu sau deloc. Sunt sigur ca nici nu va incerca sa se retina. E mult prea previzibil.Desteptul a ignorat-o. A da, stai putin, nu exista cuvantul asta pentru a ma adresa lui, sau pentru a descrie persoana sa.
-Ti-e frica? Ma intreaba sigur incercand sa ma enerveze. Macar da-mi un pupic sau...
M-am prefacut ca vomit oprindu-l din trancaneala. Deja a ajuns cat l-am sarutat pe ziua de azi, nu voiam sa devina un obicei , prostesc oricum.
-Acum zece minute nu faceai asa, si-mi face fata aia de increzut.
Cat il uram cand facea asa. Daca el chiar credea ca ma poate invinge cu replicile lui negandite se inseala, rau.
-Incercam sa nu ma fac de ras vomitandu-ti pe fata.
S-a strambat la mine. Victorie! Ma simt mandru si vreau ceva de baut.
-Vreau ceva de baut, ii spun.
M-a refuzat in stilul lui acum de suparat ca i-am trantit replica. Se intampla daca nu stie ce scoate pe gura. E un sac de muschi si atat. L-am privit urat mergand la bar si cerand un DarkLemon.Mai rau de atat nici nu se putea, barman-ul m-a intrebat daca sunt major. Vorbesti serios? M-a analizat din cap pana in picioare si apoi am trezesc cu intrebarea asta.
-As vrea si eu sa aiba, incepe sa suspina Daniel. L-as manca de viu, adauga trecandu-si pervers limba peste buze.
I-am dat tipului buletinul sutinand ca sunt major. Nesuferitul, dar nu am avut norocul ca Mary chicoteste facandu-ma micut.
-Dar sunt major! Spun eu revoltat.
Barman-ul imi da bautura si o vad pe Mary ridicandu-se si apoi s-a uitat la bautura mea.
-O fi de copii? spune pe un ton curios.
Mi-am luat bautura si am plecat ignorandu-i pe cei doi ce parca s-au intors impotriva mea, ticalosii. Ei erau niste copii, nu eu. Degeaba am plecat ca el vine dupa mine, adica Daniel si foloseste si vocea ceea de copil. Nu sunt supracios. Nu stiu de ce imi tot repeta asta.
-Nu, mi-am gasit o partenera, raspund eu privindu-l iritat
.M-am trezit cu un pupat pe buze. Era el. Pfu, enervantul, nesuferitul. L-am indepartat dandu-mi ochii peste cap.
-Gata, ii aud vocea lui Mary.
Va suport destul la scoala, acum incetati, continua iritata.
-De acord cu tine, o sustin si eu.
Atunci el s-a dat batut si s-a asezat undeva. Ea m-a privit cu un zambet si m-a avertizat ca ii datorez un dans. Nici pomeneala, am fost de acord. Mai bine ea decat Daniel. Nu stiu ce s-a intamplat cu ea. A plecat imediat dupa ce a inceput sa cante ceva si am dat ochii peste cap. A fost plictisitor.M-am uitat in jur si trebuia sa dansez cu cineva. Am ales la nimereala o masa. Nu conta care. O fata sa fie. Am oftat cand am observat ce pipita mi-am ales. Mai bine ma dam cu capul de pereti sau dansam cu matura, dar acum asta este. Soarta a ramas singura de vina.Am aflat ca o chema Teddy, un nume ciudat, frumos, poate chiar special pentru una ca ea. Sa apropiat de mine, mai ales de pantalonii mei.
-Stii sa dansezi?
Ma intreaba.
-Depinde, ti pasul? Intreb tinandu-ma tare.
Isi trece pervers limba peste buze.
-Sa te vad , frumuselule, imi zambeste.
Am ranjit si ma indrept cu ea de mana spre ringul de dans. Atunci incepe sa danseze pe ritmul muzici intr-un mod lasciv. Eu am lipit-o de mine, iar apoi am auzit-o cum zice incitant.
-Cat de mare este?
Imi zambeste pervers.Ca si cum nu mi-am dat seama deja ce vrea si la ce se refera. De, toate femeile, majoritatea sunt la fel? Intreaba acelasi lucru, le intereseaza doar ce e acolo jos.
-Nu vei afla, ii raspund scurt.
A mai insistat pe tema, i-am zis clar sa sunt gay, dar nu a tinut pana nu i-am atins o coarda sensibila. Ea chiar credea ca este frumoasa. Geniala asta, era o vrajitoare. A mai avut tupeul sa am si lase singur in mijlocul dansului.Eh, resemanre. M-am asezat jos, langa Daniel care radea.
-Cum a fost tipa? Intreaba mai avand putin si facea cunostinta cu podeaua de la atata ras.
-Proasta ca noaptea, raspund razand la randul meu.
-Ca ziua este prea multa lumina, ii aud replica.
A incercat din nou sa faca pe inteligentul si " surprinzator " tot el a cazut de prost. Mi-am simtit gatul uscat asa ca am hotarat sa iau o gura din bautura lui .
-Suc?! Zic eu mirat.
-Da, raspunde el scurt. Sunt cu masina.
Atunci i-am cerut socoteala ca de ce n-ea pus sa mergempe jos si s-a luat de mine ca sunt gras. Da de unde, el avea zece straturi.
-Destept mai esti, spune ridicandu-si un pic tricolul. Verifica.M-am speriat si l-am impins. Se gandeste la lucruri deja prea intime. Mi-a spus ca daca m-am speriat.
-Nu-mi place sa ma atingi, fiind serios.
Mi-a strambat din nas si am rasufalt usurad cand mi-a spus ca era vorba de el. Sa-l ating pe el si totusi... nu voiam, nu ... imi placea.
-La fel de scarbo... aiurea.
L-am vazut cum isi da ochi peste cap si se ridica la mine, apoi ii simt buzele cum sunt presate peste ale mele. Atat de fierbinti si am simtit cum acele amintiri, acele clipe de cosmar imi invadeaza pentru o secunda toate acele trairi. L-am impins speriat.
-Idiotule, spun stergandu-ma la gura.
Ma trezesc cu un te iubesc de la el si facandu-mi cu ochiul. Este un idiot si i-am spus si sustinut asta chiar si lui, dar m-a simtit. A simtit ca este ceva in neregual cu mine. A stiut, si-a dat seama, insa degeaba a incercat sa am convinga. Am fost ca o stanca, rece , distanta si nu a prea reusit sa scoata prea multe informatii de la mine.
Noroc ca aveam o explictie clara. Voiam sa scap de Damian. A inteles spre mirarea mea apoi s-a asezat jos si mi-a zis sa nu ma joc cu sentimentele. Oare ce voia sa spuna prin asta?
-Baga, de ce vrei sa scapi de tipul ala?
-Ti-am spus, tata l-a pus sa ma urmareasca, ii raspund.
-Aha, te mananca pe tine in fund sa nu asculti de nimeni, spune amuzat.
-Nu rade, ma incrunt. E serios, adaug.
-Am dreptate, spune zambind.
-Nu stii nimic, fiind serios.
-Pentru ca nu vrei sa-mi zici nimic, in cele din urma devine si el serios.
-Nu pot, privesc in alta parte incercand saevit contactul ochilor lui cu ai mei.
Pentru asta si-a cerut scuze si m-a laut bland in brate. M-a surprins. A fost total opus cu ceea ce este in fiecare zii. Un alt om. Mi-am lasat capul pe umarul lui oftand puternic.
-Esti mai dragut cand nu esti pervers, ii spun sincer, iar el imi raspunde cu un poate.
A intrebat dupa aceea la ce ora trebuie sa fiu acasa continuand sa ma tina in brate. I-am raspuns ca nu am ora fixa, iar privirea ceea perversa a inceput din nou sa o aiba. M-am vaietat ca un copil incercand sa-l conving sa nu mai fie asa, dar nu am obtinut un raspuns definitiv.
- Ma vei lasa vreodata sa-ti ating buzele si sa nu obiectezi?
Asta a soptit, iar raspunsul meu a fost un poate privindu-l in ochii.
- Nu sopti cu buzele la urechea mea, n-are nici un farmec, continui.
A inrosit intorcandu-si privirea. Asta a fost dulce.
-Taci, spune avand aceasta reactie absolut adorabila.
L-am sarutat pe obraz apoi m-a strans puternic la pieptul lui.
-Sper ca nu ma placi, spun eu fiind serios.
-Nici sa iti treaca prin cap, vreodata, ofteaza si totusi sustinandu-si idea.
Am mai discutat pe tema. A sustinut ca nu. Mai bine pentru el, pentru mine, pentru cei care vor mai avea de suferit din cauza asta. Cred ca asta a fost si pentru noaptea asta. Pfuu, cand m-am uitat era deja tarziu. Atat de repede a trecut noaptea?

 
Stiu ca e putin cam mult dialog, prea mult, dar ma voi revansa cu capitolul urmator.
Zbyeee :*

 


 

 

 
Ce dragut a fost capitolul mai ales ultima pagina. Absolut genial chiar imi place mult,chiar super tare . E pur si simplu prea dragut. Deabia astept next-ul. Te pup si spor la scris. :)
 
Capitolul 4


Asta imi era viata. Un cosmar din care nu ma mai trezeam. Nu este vorba ca o duc rau , chiar deloc, doar ca mai sunt probleme in paradis ca si in viata oricarui om. Ceea ce ma supara este faptul ca eu trebuia sa rezolv problemele si nu ma simteam in stare sa o duc pana la capat. Dadaca, asta eram in momentul de fata; trebuia sa cumintesc un adolescent deoarece eram apropiat de varsta lui. Noua ani diferenta, ce sa-i fac eu? In fine, am sa trec si peste asta cum am facut pana acum, chiar daca imi strica toate planurile de viata.Urma sa ma casatoresc cu persoana iubita si erau multe lucruri de pregatit si in plus vroiam sa ii fiu aproape in momentul asta cand am aflat ce ma paste peste noua luni, dar nu, trebuia sa raman aici.
Ma durea capul si spuneam doar prostii, dar a meritat sa cobor pana in bucatarie si sa imi fac un ceai. Cred ca nu trebuia sa exagerez cu bautura, dar la insitarile celor de la masa am luat un pahar cand doua si acum ma durea capul si nici nu prea vedeam pe unde pasesc. Obosisem, fusese prea mare efortul asa ca ma asez pe scarii si mai iau o gura din cana, poate asa imi trecea. La ces nici nu m-am uitat, stiam ca este tarziu si copilul nu a ajuns inca, dar am fost complet dezamagit cand am auzit usa de la intrare. Speram sa adorm pana venea el ca sa nu imi faca alt scandal, dar nu am sansa asta.
Il vad cum urca scarile linistit fara sa ma observe, ma uit la el si nimic. Imi dreg vocea sa auda ca nu este singurul treaz si scot cateva cuvinte, poate acum ma observa.
-C..ce?, ramane uimit la mine si cu o voce nervoasa continua: Tu!
-Eh, am zis ca nu scapi de mine.
Spun eu linistit ignorand tipetele lui si vazandu-mi de ceaiul meu. Azi a fost prea multa galagie si nu imi mai ardea de un copil rasfatat.
-Stii ceva...sunt obosit, am avut parte de multa actiune, ranjeste la mine. Vreau sa dorm, adauga mai apoi.
-Trebuie sa-ti spun ceva.
Vreau sa-i spun ca vom imparti aceasi camera, dar el deja urcase scarile si nu ma auzise. Grozav, acum trebuie sa ma bat cu el pentru patura. Oftez ridicandu-ma de jos si urmadu-i pasi catre camera. Acum sa vezi scandal cu el.''Da Doamne sa nu ma iau la bataie cu piticul'' Ma rugam in gandul meu sa nu fie un alt taraboi pentru ca inebuneam de tot. Cum ajung deschid usa si aprind becul.
-Scuzati deranjul, printesa?!
Incepeam cu ironizarile si nu cred ca faceam bine, dar tot nu am puteam abtine sa nu fiu rautacios chiar si in starea in care eram.
-Hei ! tipa la mine tragandu-si pantalonii inapoi pe el. Nu sti sa bati? , se incrunta cautandu-si un tricou.
-Nu prea, ca vom imparti camera, scot un ras amuzat ca se purta ca un copil.
-Ce?!, mormai asta apoi. Ei bine, e ok, tu dormi pe jos, acum devine serios dand din umeri linistit.
- Uite scaunul, adaug eu cu un rajnet badjocoritor asezandu-ma in pat aratand spre scaun cu degetul. Acolo dormi.
A vrut sa protesteze ceva, dar a tacut si bine a facut, insa nu pentru mult timp ca mi-a aruncat niste cuvinte de mi-au picat cu tronc.
-Ciudat pervers?!, ironizez ridicand dintr-o spranceana. Nici nu m-am atins de tine.
Totusi toate schimbarile lui de comportament imi dau de gandit si curiozitatea asta ma omoara.
-Sau cumva... spun apropiindu-ma de el si cum ma asteptam ca se da inapoi si schimba subiectul. Ai de gand sa-mi spui ce ai? Ce zici sa dormi in pat?, incercam sa-l conving sa ciripeasca.
-Ei bine, nu vreau sa stau in aceasi camera cu tine, imi spune acum rece de parca m-au lovit niste sageti in inima, figurat vorbind, de m-au trecut toti fiorii.
-Daca spui am sa plec, il privesc suparat de atitudinea lui. Daca nu, ma inghiti, adaug pe un ton superior.
Incepe si ma injura in sopta si apoi aud un ''te urasc'' si o privire confirmand spusele. Stam si ma uitam la el in picioare, desi ametit eram hotarat sa aflu ce are si nu avea cum sa ma opreasca.
-Bine, oftez pentru ce va urma sa zic. Nu spui, deci dormi cu mine in pat si legat, adaug pe un ton apasat ultimele doua cuvinte ca poate va intelege.
El se ridica pe varfuri si ma saruta. Eu raman masca, nu stiam ce sa-i mai fac acum. Eram si asa ametit ca sa ma mai trezesc si cu un sarut de la un pusti, dar totusi buzele ii erau moi si...il indepartez.
-Ce dracu' ai? Nu sunt homo....spun suparat stergandu-ma cu bluza la gura. Daca imi mai faci asta...te jupoi.
Il amenintam si el se incrunta la mine apoi pufneste dispretuitor. Vroiam sa-i mai arunc cateva vorbe de dulce, dar m-am oprit si m-am intins in pat pentru ca deja am exagerat.
-Vreau sa dorm in patul meu, incepe sa bata nervos din picior probabil uitandu-se la mine.
-Si dormi, ii rapund luand patura stand cu spatele la el si invalindu-ma cu ea.
-Da-te jos din patul meu.
Maraie la mine ca un catel si eu ii spun un ''Nu'' hotarat, dar nu se opreste aici si se urca pe mine zicand sa ma dau jos din pat, iar eu ii zic sa se dea jos de pe mine ca nu il mai suportam.
-Am sa raman, ii spun enervat. Te dai jos de pe mine? O iau cu frumosul, daca nu, o incurci.
Ajunsesem la capatul rabdarii si gata sa-l iau la bataie, dar spre fericirea mea se ridica, insa tragnad patura de pe mine incercand sa iasa tarand-o dupa el. Cum vad asta ma ridic si il prind de mana.
-Nu prea cred, gandac.
Si ii scot un zambet malefic, poate il speria, insa primesc in schimb o palma de imi clantane dintii in gura. Il fac sa renunte la lupta cu mine vazand si el ca nu face fata.
-Sti ceva?, se uita la mine lasand patura jos. Ia patura, ia camera, poti sa-l iei si pe tata, dar lasa-ma dracu' in pace.
Cum a terminat de spus astea fuge pe scari. Nu puteam sa-l las la ora asta afara cine stie ce patea asa ca fug dupa el si in cele din urma il ajung din urma cum vad ca nu da semne sa se opreasca si-l intorc la mine.
-Calmeaza-te, nu vreau nimic de la voi, spun eu gafaind.
-Nu-mi pasa, lasa-ma in pace.
Continua sa fie nelinistit si incerca sa-si elibereze mana, dar fara succes. Ma supara faptul ca era asa misterios si speriat de intreaga mea persoana astfel ca pronunt niste cuvinte cam prea deplasate.
-Nu mai fi asa isteric, parca te-ar fi violat cineva! , tip la el sa ma auda, iar el ma priveste socat si sopteste un ''Da-mi drumul''
Ca un prost slabesc stransoarea si cum se vede liber imi da o palma la fel de zdravana ca prima de mi se inrosise si celalalt obraz.
Incep sa-l caut ca nu puteam sa ma intorc acasa stiind ca sunt vinovat.
Pe strazi totul era pustiu, doar becurile iti luminau calea si in rest singur, liniste desi ar fi fost mai bine urletul lui in astfel de locuri.
-Andrew!!!, strig poate raspunde. Imi pare rau!, ridic vocea sa raspunda, dar nimic.
M-am asezat jos pe o bordura sa-mi revind pentru ca ma luase o invartita de nu mai stiam. Spre norocul meu s-a auzit un zgomot si l-am zarit pe cel ce il cautam. El era singur, asa ca ma ridic si de data asta il strang in brate.
-Nu mai scapi!
-Da-mi drumul!
Incepe sa tipa ca un isteric la mine si sa se zbata in bratele mele cazandu-i si telefonul jos.
-Imi pare rau ca te-am ranit, soptesc, dar ma trezesc cu un pumn de toata frumusetea.
-Nu te voi ierta niciodata, imi spune cu o privire rece, iar eu il intreb de ce?
Vad cum isi musca buzele, iar ochii ii clipeau la lumina becurilor, iar eu incep sa incing totul spunandu-i ca sunt un nenorocit ce-i fura familia, dar ma impinge negand totul. Ma incapatanez si-l strang mai tare in bratele mele..
-Atunci de ce imi pari asa familiar?, il intreb parca fiindu-mi in cele din urma cunoscut, de undeva, din visele mele... Ne-am mai intalnit?

-Nu!
Imi raspunde incercand din nou sa ma respinga, insa eu nici de nebun nu-l lasam.
-Parfumul tau...fac o pauza mirosindu-i gatul..Imi este cunoscut.
Termin propozitia calm si inhaland mai mult din esenta sa. El neaga muscandu-si buzele agitat.
-Nu sti sa fi sincer, deja ma nelinistea totul dintr-o data insa incercam sa uit. Nu-ti mai musca buzele, asa faci cand esti speriat.
-Nu sunt speriat, imi raspunde scurt. Acum lasa-ma in pace.
-Ba iti este frica, imi calmez vocea. Imi tremuri in brate, ii soptesc la ureche expirand tot aerul din palmani.
Nu se rezuma doar la atat, ci incerca sa spuna ceva insa de fiecare data ii temurau buzele si nu reusea nici un cuvant.
-Te-ai gandit ca te doresc?, incerca sa glumeasca si sa-si ascunda tremurul, insa pe mine nu ma pacalea
-Sti sa te joci cu niste cuvinte, pustiule!, ii raspund multumit ca incerca sa se controleze. Dar nu sunt homo...vine si raspunsul definitiv si calm.
Ranjeste la mine.
-Ai dreptate, esti bi... cu asta ma impinge din nou
Ii dau drepatate jucandu-ma si eu cu el, chiar luandu-l de barbie apropiindu-l de fata mea.
-Ce ai zice de un sarut?, incep deja sa zambesc la el intr-un mod chiar pervers.
Incearca din nou sa ma impinga, insa nu ii reusea nici acum. Chiar nu stiu de ce mai incerca? Se uita la mine panicat, vrand sa scoata din gura un ''Nu indraznii'' , dar fara succes pentru ca schita cu buzele, iar vocea fiindu-i pierduta.
-Te spun tetei, si-o regaseste spunand serios, aproape sa-l si cred.
Ridic din spranceana ironic si capul incepea sa ma doara si mai rau fata de cum era.
-Si are sa te creada?!, ironizez incercand sa ascund faptul ca nu ma simteam bine.
-Da, pentru ca sunt... tace, nu mai zicea nimic.
-Esti ce?...il intreb simtindu-ma ametit si lipsit de putere.
Aud o soapta si apoi nimic.Intuneric. Ma uit in jur, nu vad decat negru in fata ochilor si eu lipsit de vlaga pe jos, daca se putea numea podea. Priveam singuratatea,liniste. Cat de dor imi era de ea, parca mi-ar fi lipsit de o vesnicie.Imi auzeam gandurile, dar tot pustiu. Unde ma aflam?
Ce s-a intamplat, nu, nu se poate. Ce s-a intamplat, ca mor curioasa?!
Oh da, am dat si eu pe-aici, minune! Ohayo si Sushi, o combinatie nortala. Bravo, aveti apreciere mea, daca va incalzeste cuc eva. :oo33.
Prea smecher tot ficul asta. Vreau next cat mai curand oky? Scuzee Ohayo, de intarziere. Ti-am explicat eu cum sta treaba la mine. :3
Bafta in continuare! :**
UUh, asta da poveste. Ati facut o treaba minunata. Ador ficul asta. Ce dragut e Andrew si chiar foarte afurisit. Deci el nu-si aminteste nimic? Mvai, asta e de rau. Partea cu ''primisem o palma de imi clentaneau dintii in gura'' sau ceva de genul, a fost cea mai comica. Ah, si cele cu ''Doamnele intai'' si Lady si printesa. Sunt magnifice. Stiti sa amuzati lumea.
Spor la scris, dragelor.