Nobody's home

Yo! (N-am inceput niciodata asa, trebuia sa o fac si pe asta) Un nou topic pe aici, si cu toate astea "nimic nou". Intelegeti, nu?
Lasand vorbaria la o parte, enjoy my creation!
Inca mai e valabil cheastia aceea cu varsta, limba etc? Ca eu am uitat sa dau copy-paste la alea, asa ca voi scrie din amintiri. *sweting*

Limba: Romana.
Tipul de creatie (sau cam asa ceva, parca...) Shonen-ai, unul mai hard de felul lui. Nu l-am punctat ca fiind yaoi deoarece nu se ajunge la actul propriu-zis. Ups, am stricat surpriza. Se vrea a fi si comedie si putin school life. Bored already? Ha ha.
Varsta la care a fost scrisa: 16 ani. "Atat de frageda..."
Obs cu privire la continut: Your eyes may bleed...
Tipul de comentariu: Aha, sigur... mai intai sa vad asa ceva si dupa aia fac mofturi ^y^

Duo- simplicity

Au colindat mult printre rafturile acelea cu sampon in sticle colorate tipator. Tedy, dupa treizeci de minute de citit ambalaje si holbat la parul modelelor din spoturile publicitare, nu se putea decide la unul. Billie, colegul sau de clasa si totodata de banca, credea ca avea sa o ia pe pustii asteptand-ul. ?????De ce da atat interes? E doar un nenorocit de sampon!????? Si tocmai cand se pregatea sa vocalizeze gandurile in sunete???????
-Am gasit!
-Timpul pierdut pana acum?
Billie nu se putea abtine din a nu fi sarcastic, nici macar cu un elev de schimb caruia nu-i stia decat numele, varsta???????si cam atat. Dar era ceva bizar in legatura cu aura din jurul lui Tedy. Ceva care nu-l putea face sa treaca neobservat, si-ti puteai da seama si fara a stii mai nimic despre el. Asa ca Billie????????????Sau poate nu?????? Mhm, prea multe carente in cunostintele sale despre Tedy, isi abandona sirul gandurilor.
-Acesta o sa-mi faca parul ?????Smooth and silky?????.
-Parca ai fi fosta mea prietena???????Nu! Parca ai fi toate fostele mele prietene adunate in una singura!
-Prea multe dureri de cap pentru fruntea ta inguta, eh?
Se parea ca Tedy putea fi la fel de rautacios cand dorea. Trebuia doar sa-l provoci.
-Hei, Rapunzel, am o idee geniala! Sa ne caram de aici!
Tedy isi dadu ochii de un albastru fad peste cap la afirmatia colegului. Si ce daca il preocupa felul in care arata?

Din mers au observat ca nu era nici o casierita si nici vreo urma de alti clienti la iesirea din supermarket. Era???????ciudat.
-Fir-ai tu sa fii de cap blond ?????smooth and silky????? programul s-a terminat deja!
Tedy se uita panicat in jur. Serios? Supermarket-ul era inchis si ei doi singuri acolo? Ce scriitor sadic al destinelor???????
-Nu se poate! Mi-am verificat horoscopul, azi nu vor fi evenimente notabile.
Ochii lui Billie exprimau stupefactie in timp ce zambetul lui sugera amuzament, amuzament pe seama hobby-urilor feminine ale lui Tedy. ?????Se pare ca nu inceteaza sa ma surprinda.?????
-Hei Billie! Hai la raionul cu dulciuri.
Nu se inselase. Blondinul chiar nu-i dadea o pauza in al uimii, poate chiar fascina.
In momentul in care auzi sunetul stomacului sau, dar indeajuns de silentios pentru urechile lui Tedy, incuviinta cu o miscare scurta a capului. Si lui ii era foame.

Cu un snickers in mana dreapta si cea stanga in parul caramiziu a lui Billie, blondul incepea sa observe lucruri importante???????
-Ai parul aspru! Ar trebui sa-ti iei si tu un sampon ca al meu. Si uita-te la tenul tau, ai nevoie de un scrab.
-Am nevoie de un ce?! Striga Billie, timp in care chipsuri condimentate i se prelingeau din gura inca deschisa.
-Eww! Inchide gura!
-Te-as sfatui acelasi lucru!
Apoi incepand sa rada la unison ca niste fanatici.

-M-am plictisit tot plimbandu-ma pe aici. se lamenta Tedy. Si cu tine e si mai plictisitor. Apoi ranji zeflemitor.
-A da? Uite! Spuse el apucand o cutie rosie. Ia sa vedem, prezervative cu aroma de capsuni???????Esti invitatatul meu!
Pe fruntea lui Tedy se formara cute adanci, semn ca se incruntase, ceea ce-l uratea.
-Oh, deci asa iti face placere sa joci.
Se apropie excesiv de Billie, acesta nebanuind ce are de gand, apoi ii deschise fermoarul si nasturii blugilor, scoase violent membrul acestuia din lenjerie si-i potrivi prezervativul???????cu aroma de caspuni.
Billie parca era anchilozat, urmarise toata scena fara grai si poate si fara aer. Tedy isi plimba acum limba umeda pe toata lungimea celuia din fata sa. Nu mai era gluma. Tedy era acum ceea ce ei numeau ?????death serious?????. Isi trecuse de cateva ori palma mica peste erectia roscatului apoi il lasa in pace. Billie, asa sifonat si excitat, cu ochii iesitit din orbite si ?????capul????? din pantaloni, facea o reclama mult mai convingatoare decat posterul cu Bred Pitt din spatele sau.
-Haide Billie, spune-mi. Cum vrei sa termini?
?????De ce face asta? Cum am ajuns aici? Poate ca zvonurile erau adevarate si tipul asta, nu numai ca e ?????girly????? dar si homosexual???????sau cel putin, ii place pe la spate.?????
Isi linse buzele crapate din cauza deshidratarii apoi ii raspunse:
-Cum iti place tie mai mult. Billie ranji demonic.
Teddy se apropie lent pentru al tachina, dar auzi pasi dintr-o data. Erau sunete de bocanci. Posibil sa fie gardianul???????

Sfarsit

[/font][/size]

Yep, new oneshot. As always, enjoy! (At least, I hope you do) Thanks Bishop for your opinion, I'm glad you liked this one.

Limba: Romana
Gen: Chiar nu am idee ce sa zic la gen. Poate drama. E un monolog usor dramatic, ok?
Obs cu privire la continut: Again, your eyes may bleed.
Tipul de comentariu: Ca si mai sus. Am incetat sa mai fac mofturi. (Dar oare le-am facut vreodata?)

Ganduri balane…

Ia-mi trupul, intemniteaza-l! In tenebre atat de reci, incat sa-mi inghete sangele in trup. Si cand vei fi taiat in carnea mea sa nu curga nimic. Puneti mainile in ochii mei, afunda-le cat mai mult in orbita, simte globul ocular, caldut si gelatinos, scoate-l, scoate-l fara mila! Lasa un abis in urma lor, asa, nu voi mai fi capabila sa vad…
Ia-mi buzele intre dintii tai! Musca-le, musca-le pana cand te vei putea infrupta cu fasii din ele, sa le simti cum ti se preling incet de-a lungul faringelui si odata cu ele cuvintele mele…
Infige o mana sangeroasa in coasta mea rahitica, simte-mi coloana vertebrala… Poti crede ca inca mai am asa ceva?
Smulge-mi parul cu ura nedisimulata, descopera-mi moalele capului si fruntea, dincolo de ele se ascunde altceva… Farama-mi craniul alb si solid, impleteste-ti pe degete incretiturile creerului.
Apasa-ti piciorul peste pantecele meu, acolo nu a fost niciodata nimic…
Da, acum esti invesmantat cu ramasitele mele. Acum ma poti simti? Acum stii cine sunt? Strainule, masochismul meu spiritual urla dupa sadicul tau carnal.
[/size]

Balan- alb, intelegeti ironia si paradoxul. Si inca ceva... Balan este si numele meu de familie, ca sa faceti analogia si faptul ca a fost ceva profund in mintea mea... Eheee, io si intelepciunea mea

Deci... bine ca sunt la stiinte ale naturii!
O sa-ti para ciudat( sau nu stiu daca o sa-ti para) dar eu am zambit cand am citit a ta creatie.. pentru ca mi-a placut( nu faci o compunere si cu nervii cranieni? ). Si acum mai citesc o data ca sa imi vina inspiratia sa-ti comentez aici si vad ca nu mai vine. Finalul mi-a placut cred ca cel mai mult... pana atunci lupta, lupta cu desfigurarea si apoi eliberare.
Iar acum incheierea: Continua sa mai scrii asa!

Hi everyone! Ce mai faceti ? Serios, vreau sa aud ce mai faceti. *laugh* Ca doar imi pasa de citittorii mei, no?
Ok, I know what is in your mind. ''Stop talking girl and post that fucking text already!" Soooooo, this is it!

Le pun in alta ordine, ca m-am plictisit de ele.
Obs cu privire la cotinut: Citeste advertismentul postului de mai sus.
Gen: Introspectie, nu stiu cum sa-i zic. Sunt ganduri de ale mele. (Ok, te las sa casti)
Limita de varsta: Poti avea si un an, daca stii sa citesti, citeste!
Cititi tot ce va pica in mana Sunteti ghinionisti daca e vorba de mine * evil laugh*
Tipul de comentariu solicitat: Solicitez in primul rand pareri si opinii sincere apoi chestii legate de: Vai, ai mancat o virgula!

Viata

Viata nu e o carte, viata nu e un film, viata nu e un cantec care-ti place sau din contra… te face sa-l urasti cu fiecare vers lalait… pentru ca are dreptate. Viata este viata. Iti poti scrie autobiografia si sa o adaptezi in propriul roman. Da, poti face asta. Dar, nu-ti poti trai viata dupa o carte… un film sau un cantec. Viata nu se plagiaza. Viata e una pentru fiecare, iar pentru fiecare din noi e diferita. Tu o traiesti altfel decat o traiesc eu si tot eu o traiesc altfel decat o traiesti tu. Fiecare are viata lui. Dar, se poate intampla oricand ca viata mea sa se intalneasca cu a ta, asa creezi legaturi. Si totusi, asta nu inseamana ca ajungem sa traim aceiasi viata…
Din nou… viata nu ti-o inspiri dintr-o carte, dintr-un film sau poate un cantec. Dar, o carte, un film sau un cantec pot fi inspirate din viata. Nedrept? Nu… Aici intervine arta. Arta nu e nedreapta. Arta exista din cauza vietii. A mea, a ta, a lor, a animalelor, a plantelor, al universului, al Creatorului…
Ma intorc din nou… viata e arta. Nu e o carte, nu e un film, nu e un cantec. Viata e arta…

[/size]

Ps: Urmeaza un oneshot cu personaje si actiune si toata coliva. Ca prea mi-am expus gandurile pe aici.

Warning: Oneshot scris cand nu aveam pic de inspiratie si nici o incarcatura emotionala nu ma apasa, fie ea pozitiva sau negativa. Altfel nu pot scrie ceva care sa-mi iasa cat de cat. Dar profesoara mea de romana mi-a zis ca eu nu pot scrie atunci cand sunt complet relaxata sau pur si simplu nu am ce face. Da, poate ca e adevarat. Si de aceea i-am luat provocarea in serios. Poftiti, un oneshot scris fara inspiratie si fara sentiment. What do you think?

Gen: slice of life
Obs cu privire la continut:-
Tipul de cometariu solicitat: de care doriti.
Limba: romana

Era destul de ametita si pe deasupra isi simtea capul mai greu ca de obicei, batut si storcit, de parca cineva se jucase football cu el nu cu mult timp in urma. Se stramba in fata borsului acru asezat acolo in fata ei. Nu-l putea manca, era groaznic la gust, prefera sa ramana mahmura. Si la cat de multe se pretrecura noaptea trecuta, beata fiind, cu atat mai mult ii suradea ideea. Zambi intr-un mod zeflemitor, pe cine pacalea? Doar nu putea sa ia shot dupa shot toata viata doar pentru a uita ceva de un moment. Un moment mult prea scump pentru cat avea ea de oferit…

-Deci, ai de gand sa-mi zici ce s-a intamplat? Arati ca naiba!
Ah, vocea aceea. Timbrul acela mult prea gros pentru o fata.
-O propozitite nu se incepe cu deci.
-Deci, si zambi dezvaluindu-si dintii mici si ascutiti, eu am deja formulata o ipoteza in capul meu asa ca e ireversibil atunci cand ma apuc sa vorbesc, sa incep cu deci. Ca o continuare vocalizata a unui gand nespus.
-Nu ma lua asa filozofic de dimineata!
-E sase seara…

Impinse borsul la o parte si-si lasa capul sa cada greoi pe lemnul masiv al mesei. Era felul ei de a se preda.
-Deci, ai fost cu Igor la petrecerea asta, te-ai facut piftie dintr-o jumatate de doza de bere Tuborg, apoi…
-Becks.
-Ce?
-Era Becks.
-Ok, erai turta de la jumatate de pahar de Becks si apoi te-ai cam incalzit, ai luat-o pe aratura, Igor nu s-a lasat mai prejos, ati picat pe undeva agatati unul de celalalt, in final, v-ati culcat unul cu altul.
-Nu o mai face sa sune de parca nu a fost nimic!
-Dar chiar nu te inteleg, de ce esti asa demoralizata?
Daca putea, ar fi pocnit-o dar stia ca avea sa si-o ia inapoi cu varf si indesat.
-Suntem doar prieteni. Sau ce-l putin eram pana azi dimineata…
-Vezi partea buna a lucrurilor. Acum va ”cunoaste-ti” mai bine ca niciodata.
-La naiba, nu intelegi!
Andreea facu ochii cat fafuria, doar nu…
-Erai virgina?!
Tipa necontrolat si atat de tare incat pustii din generala ce se jucau football in curtea scolii de vizavi, probabil acum se oprisera susotindu-si unul altuia un: Ti-am zis eu!
Ioana insa ramasese impasibila. Da, a fost virgina. Da, o facuse cu cel mai bun prieten. Da, inca era mahmura. Si nu, nu isi amintea toate detaliile…
Se ridica de la masa, pasi intr-o doara spre dormitor dar isi schimba gandul imediat ce simti nevoia acuta dea voma. Tusea deasupra closetului, iar Andreea tragea apa tinadu-se de nas in timp ce afara amurgul spectaculos al unui inceput de toamna se instala pe nesimtite, furand amiaza pentru o seara. Pustoaicele acelea din primul an de facultate, Ioana si Andreea, iroseau asa ceva in baia unui apartament cu doua camere ce-l imparteau nu de mult timp.
Ioana era dezgustata de propria ei conditie. Se privea in oglinda si tot ce vedea era fata palida a unei muribunde. Nu, infatisarea aceea nu o avantaja.
-Iesi afara. Vreau sa fac dus.
Andreea nu comenta, desi simtea nevoia. Totusi, alesese sa-i suporte irascibilitatea pe ziua de azi, avand in vedere circumstantele…
Imediat scapa de hainele ce duhneau a alcool, tigari, sudoare si a inca ceva… Pasi sub dus, lua furtunul, il aseza deasupra crestetului, rece-cald, rece-cald, dus scotian sau cum dracu’ ii zicea, caci nu mai avea habar nici de ea insasi in acele momente.
Ofta usurata, nimic, doar sange dar nimic altceva. Atat se prelingea pe interiorul coapselor ei. Ce putea sa mai spuna? Igor a fost un domn, nu-si daduse drumul in ea…

Astepta de un minut in fata la „Arroma Caffe” intr-o stare de lehamite si splin total. Il astepta pe Igor, acum ca avea mintea limpezita si trupul la fel. Sau poate doar trupul…
Il recunoscu imediat dupa acel palton negru, mai negru decat culoarea in sine. Au fost impreuna sa il cumpere, chiar inainte de facultate.

-Intram?
-Daca am stabilit sa ne intalnim aici asta inseamna ca trebuie sa si intram?
Igor nu stia cum sa interpreteze. Era un „da” sau un „nu”? Se prea poate sa fie un „hotaraste tu!”.
-Intram. si-au intrat…

-O apa plata si o apa plata. Va mai servesc cu ceva?
Igor si Ioana refuzasera unanim apoi privindu—se stingheri. Apoi din nou la chelner, din nou unul la altul si din nou pe fereastra. Cel din urma dadu ochii peste cap, copii. Isi spusese in gand. Ii venea sa si rada. Tipul asta, in aparenta pedant, venea cu o fata de liceu intr-o cafenea, mai mult sau mai putin de fite si-i recomada apa plata. No, e mai buna atunci cand costa. Orice e mai bun atunci cand te costa… si nu trebuie interpretat adliteram.
Dar ce contau gandurile unui amarat de chelner pe langa ce li se intampla lor cu adevarat? Si da, poate era mai bine daca basmul copt la minut in mintea osptarului ar fi fost realitatea lor acum.
Sau poate nu…

Sfarsit

He will come and meet me

Incearca sa scrii titlul in romana. Text-ul e in limba natala, incearca si titlul. Nu e mai "jmecher" asa, chiar deloc (desi stiu cum te simti, cand multe cuvinte sau expresii doar in engleza iti vin).
Nu o sa citesc totul, ci doar pe sarite.
"Era destul de ametita si pe deasupra isi simtea capul mai greu ca de obicei" -> inteleg ce vrei sa spui prin "lipsa de inspiratie", dar chiar asa? Deci, ca sa inteleg, aia era ametita si isi amintea capul mai greu decat cu o zi in urma? Uau!
"-Ok" -> ... daca dispretuiesc ceva, este "okay"-ul (cand il aud, il pot accepta mai usor, iar de cele mai multe ori la oameni care stiu ca pot lega o fraza cu el, tot in engleza) Nu inteleg, de ce in engleza? De ce acest "Ok" atat de... aiurit, nefolositor?
"Igor nu stia cum sa interpreteze.
Era un „da” sau un „nu”? Se prea poate sa fie un „hotaraste tu!”.
-Intram. si-au intrat…" -> raman muta. Pardon, inca nu am ramas. E bine prima propozitie... dar...
^ Acel "da" si "nu" se scriu cu litera mare, la fel si cuvantul "hotaraste".
"Intram, si-au intrat" -> ?? Trebuia sa pui virgula si e idiot cum suna. Puteai sa scrii "Intram, iar dupa aceea am deschis usa" sau orice altceva.

Nu stiu ce altceva sa mai zic, fiindca nu am idee despre ce e vorba in aceasta povestire. Insa, pot spune, apreciez ca "Sfarsit" e in romana.

Plange-mi un rau

Plange-mi un rau, un rau de ipocrizie caci doar atat ai de oferit???????sau poate doar atat ai sa-mi oferi. Plange-mi un rau si apoi adu-ti trupul gol aici cu tot cu sufletul acela schilodit. Plange-mi un rau si dupa potoleste-te. Imi place sa te vad plangandu-mi un rau in oglinda, ma enerveaza insa, cand o faci uitandu-te la mine.
Vino, plange-mi un rau ca si cum nu va mai fi un maine. Lacrmile tale sunt sarate dar frumoase. Ador sa le privesc mereu, cateodata sa le ating, niciodata sa le gust.
De aceea, plange-mi un rau. [/size]

Eu si tu suntem singurii

Eu si tu suntem singurii, singurii oameni care ne pot rani si ne pot iubi. Cand lumea ma raneste, nu simt durere, ci doar rusine si orgoliul meu ajungand la apogeu. Cand ma ranesc solitar, atunci simt cu adevarat durere, pentru ca e de la mine, de la singurul om care ma poate rani cu adevarat.
Tu nu ma poti rani asa cum o fac eu si nici nu ma poti iubi asa cum o fac eu... ei bine, daca as putea.
Si daca, dar daca, iar daca, daca... cuvantul celei de-a doua sanse, al sperantei inca infloritoare. Eu cata credinta imi pun in al meu daca? Se pare ca mai mult decat las sa se vada, ceea ce e surprinzator chiar si pentru mine. Si daca m-ai cunoaste, chiar si pentru tine. Dar daca m-ai cunoaste? M-ai putea rani asa cum o fac eu? M-ai putea face sa vreau sa-mi smulg carnea si sa ma imbrac in alt om, in alta aparenta? Cine stie? Poate te-as alege pe tine... Sa te ranesc asa cum o fac eu cu mine. Insa nu as reusi, pentru ca nu e de la tine. Si tu, la fel ca mine, esti singurul care te poate rani.
Pacat, pacat ca traiesti sub iluzia ca eu as putea faceo mai bine...