Amy:
Curaj...Curaj Amaya. Flacrile sunt doar ale tale , iar ele nu au constiinta ca sa te controleze.
Zis si facut ma concentrez asupra mainii mele aparand flacara ce era cu putin mai mica decat vidul. Perfect. Desii sunt extenuata nu am sa cedez! Sunt incapatanata din fire asa ca nu renunt!
OOC: se stie
Ii dau peste picior, iar ea cade jos extenuata, isi revine repede in simtire... si se ridica, dar picioarele nu o tin, mai ales dupa lovitura mea.
- Nu ai un corp format, se vede clar acest lucru, nu poti sa faci tehnica daca organismul nu te asculta. Hai, sa lasam putin totul in pace, dupa ce o sa cred ac esti pregatita o sa reluam exercitiul. Acum, o sa ma ajuti la licoare si la cercetare. Simt ca ai pofta, dar va trebui sa rezisti asa, sa treci si peste asta.
Amy:
-Bine , nu am sa iau serul. Acum zi cu ce te ajut..
Firar ce sunt asa de dobitoaca? Nu sunt in stare sa ma tin pe picioare dupa un mic antrenament asa de prostovanca sunt!
OOC: se stie
- Nu esti prostovanca. - spun eu lasand-o pe ea putin mirata, doar putin - Am mintain, citesc gandurile oamenilor... Ai uitat ? Antrenamentula fost duricel, nu pot sa spun ca a fost dur si te inteleg, nu pot. Eu am facut ceva asemanator, am folosit aceeasi licoare, dar tehnica pe care am folosit-o ca si sprijin a fost si mai grea decat vidul, mult mai grea. N-ai habar cuma iesit ...
Amy:
-Bravo tie , dar te-as ruga sa nu mai citesti gandurile mele. E ca si cum incalci proprietatea privata....
Oricum sunt dispusa sa te ajut si in fond voi face tot ce trebuie ca sa lupt impotriva lui Calabar.
OOC: se stie
- Chiar daca vei putea folosi tehnica, va fi imperfecta, trebuie sa faci multe lucruri pentru a reusi..
Nu am mai spus nimic, pur si simplu am stat acolo si o privesc... doar atat. Pare putin pe ganduri, intrebarile ii trec prin minte, iar eu,.. pur si simplu astept ca ea sa se trezeasca si sa ma intrebe... iar eu... nu ii voi spune,... nu... nu... nu
Amy:
Nu mai stiu ce sa cred , in orice caz trebuie sa fac ce zice Miranda ca sa-mi iasa tehnica , asa ca am sa urmez antrenamentul ei.
-Ok. Spune ce trebuie sa fac doar si o voi face. Voi lucra din greu , in fond asta imi este scopul pentru care lupt: Sa termin cu Calabar.
OOC: se stie
- Daca asta ti-e scopul nu o sa reusesti niciodata sa-l atingi. am spus si am lasat-o acolo, nedumerita, de parca cuvintele mele nu aveau sens. Eu pur si simplu m-am dus in camera mea, acolo era si Renee, vorbea cu brunetul, am stat putin de vorba, doar un "buna", "ce faci" si "pa", timpul a trecut repede. Pe usa isi face aparitia... Amy.
Amy:
Il observ pe brunetul ce urma sa fie sacrificat , iar inima m-a fulgerat cu o durere ingrozitoare , iar stomacul meu se stransese. E clar. Ma simteam vinovata. Plec din camera si ma duc in locsorul meu din gradina meditand putin. Da sunt vinovata , caci mi-am tras prietenii , iar acum oameni nevinovati in cursa numita 'razboi' . Totusi o intrebari ma fulgerara: Ce dorea de fapt Calabar? De ce daduse acel decret? si cel mai important: De ce Mira spusese ca eu sunt cea care hotaraste care parte castiga , cand eu nici macar tehnica pe care mi-a descris-o Miranda nu-s in stare sa o fac....Chiar ca nu mai inteleg nimic...
OOC: who wants
Cred ca Amaya se simte vinovata... Ar fi fost mai uosr sa folosesc mintain si sa intru direct in capul ei, dar trebuie sa-i dau intimitate. Ii este frica de Calabar ? Cred ca ii este putin, chiar daca nu vrea sa admita acest lucru, nu poate sa se simta sigura. Ies din camera si ma duc in biblioteca si caut o noua tehnica care o va "ajuta" pe Amy... ha
Amy:
Stand in locul meu incep totusi sa gandesc: Cine era mama? Cum aratase ea? Care ii era numele? Si de ce o ucisese? Calabar era un monsstru fara inima , daca a fost in stare sa-si ucida femeia pe care o iubea si cu care avusese un copil. Nici nu il pot considera un tata....Eu nu am o familie...Si da poate ca nu stiu ce inseamna dragostea sau simpatia , deoarece Mira oricum era indiferenta fata de mine oricat de 'grijulie' o fi fost. Oare ce credea ceilalti despre mine , acum ca ii tarasem in porcaria asta? Cred ca ma urau....Sau poate nu...Cine mai stie?
OOC: se stie
Am ajuns langa ea, iar in locul ei special, care pentru mine nu insemna nimic... Ochii mei ii urmarea orice miscare, cred ca se gandeste profund daca nici nu m-a observar, iar eu stau aici de cat putin trei minute. Ma duc langa ea si imi pun mana dreapta peste umarul ei, il strang cu putere si astept o reactie trista si miloasa... O intreb ce o preocupa...
Amy:
Observ ca Miranda este langa mine , dar nu am de cand sa o impovarez cu problemele mele , asa ca imi iau masca de zambet fals si ii spun:
-A nu , nu am nimic. Doar ma odihneam putin...
OOC: se stie
- Te odihneai suparata ? Amaya, nu sunt nascuta ieri, cred ca stiu cum arata un om trist. Eu am multe explicatii in minte, pentru caracterul tau, dar nu le spun decat pe cele mai probabile. Tu nu ai incredere in mine, imi ascunzi ceva. La inceput de asta ne-am certat, iar acum vrei s-o luam de la capat. Iar, daca vrei sa ma protejezi, inseamna ca nu crezi ca eu te pot ajuta, nu crezi ca te-as putea consola. Iar, grija asta nu-mi place.
Amy:
Zambesc fals dupa care spun cu acelasi ton fals de 'toate mi se par bune':
-Stai linistita. Nu ai de ce sa-ti faci griji. Mai important: Ce urmeaza la antrenament?
OOC: se stie
Sunt foarte suparata pe ea, ma crede o fraiera, o incuiata la minte. NU pot sa stau si sa ma comport ca totul este bine, trebuie sa fac ca totul sa iasa bine, dar ea nu ma lasa. Plec de langa ea, fac vreo zece pasi, nepasandu-mi de numele meu ce se aude din gura lui Amy.
- Fa ce ai facut si pana acum.
Amy:
Stiu ca e suparata , dar nu vreau sa ma creada o toanta care fuge in stanga si in dreapta pentru ajutor...Problema mea este ca nu ma gasesc pe mine insumi si fac numai tampenii in jur......Voi continua antrenamentul......dar intr-un loc inca nevazut de niciuna din ele.
Ma ridic de pe scaun si plec pe o parte a gradinii necunoscuta lor. Ies din incinta scolii si ma indrept catre foisorul de pe stancile insulei. Era un loc uimitor , la o inaltime uriasa , iar acolo langa foisor era un teren numai bun pentru antrenament , dar asta era si un prilej sa gandesc la ce sunt..sau cine sunt...
OOC: se stie
Imi folosesc puterile ca sa amestec licoarea din caon, iar atunci realizez ca Amy nu a mai facut ce am cerut-o, nu a ars toate ingredientele. Din pacate acum este undeva unde eu nu stiu, as putea afla, dar mai bine o las in ... "intimitate". NU inteleg de ce s-oa scult, daca ea nici macar nu-i pasa de mana intrucat sa ma lase s-o ajut.
Amy:
Ajung la foisorul de piatra. Este o privire nostalgica deoarece nu am mai venit aici de la varsta de 12 ani. Totul este neschimbat. Intru in foisor si privesc in jur , apoi ceva imi atrage atentia..Ceva ce nu era cand eu fusesem ultima oara aici: Un plic pus pe masa , acoperit cu sticla. Ridic sticla si iau plicul desfacandu-l. Ma uit si observ poza unei fete ce parea printesa , apoi citesc ce scrie be biletelul de langa plic: "Printesa insulei Haruka - Sachiko Chiyoko " . AM inlemnit. Asta era mama? Era atat de frumoasa! Cum ajunsese plicul acolo? Nici nu-mi pasa..Nu mai stiam de mine..
OOC: Miranda sau cine vrea
Incep sa innebunesc, parca timpul nu mai curge, parca totul se bloceaza... Timpul trece fuierand, insa eu tot aici ma aflu, tot in acesta stare nelinistita ma ascund. Amaya nu mai pare, iar Renee trebuie sa-l supravegheze pe baiat. DE ce nu ne iese nimci bine ? Oricat as incerca nu pot sa inteleg de ce nu merge, unde gresim... Avem nevoie de vaselina, ca sa ne ungem, ca sa mergem mai bine, dar nu stiu de unde s-o iau.
Amy:
Incep sa creez flacarile in mana dupa ce iesisem din foisor si ma aflam pe teren. Marimea era in regula , dar trebuia doar sa o mentin momentan. SPeram doar sa nu atrag atentia...
OOC: Miranda
Incep sa ma plictisesc, nu e nimic in jur, doar un aer rece care nu-mi place. O sa-mi cer scuze mai incolo lui Renee si Amaya, dar eu o sa trebuiasca sa plec, trebuie sa ma intalnesc cu cineva, o persoana ce nu merita asteptata. Pasii mei sunt cat se poate de rasunatori, zgomotul produs se ridica in linistea de mormant, trezind la viata mici vibrati, mici sunete de la vant si animale nocturne.
Amy:
Am mentinut flacara ceva vreme , apoi am oprit-o asezandu-ma fex pe margine prapastiei. Ma uitam in gol inca gandindu-ma la plic...Mira poate castia ce si cum...Oricum acel plic imi indeplinise o dorinta: Aceea de a sti cum arata mama.
OOC: Miranda sau cine vrea
Am o veste proasta..