Hello guys! I'm here... . Deci am venit cu next-ul ( cam devreme ). M-am gândit să îl postez doar săptămâna viitoare, dar mi-au venit nişte idei, so sper să vă placă.
Lectură plăcută.
Well guys, this is it. Capitolul următor îl aduce DozzaDeColla aşa că fiţi prin preajmă.
Bye bye see ya next time...
Lectură plăcută.
Capitolul sase - Praf de amintiri
Se urca in masina si pleaca. O vad cum se indeparteaza din ce-n ce mai mult pana se pierde din raza mea vizuala. Tot ce a mai ramas in urma sunt pulberele de praf ridicate de pe asfaltul rece. Oftez scurt si intru inapoi in club.
Parul imi este ravasit, iar expresia chipului meu insipira doar oboseala. Vantul adie usor indensificandu-se cu fiecare secunda. Ating clanta ce desparte sala cea mare a clubului de vantul inceputului aspru de decembrie. Mai arunc o privire in spate si apas ne-ncrezator clanta. O inchid, iar pentru o secunda raman stana de piatra in fata usii privind in gol. Ochii mei si-au ales un punct fix pe podea de unde nu cugeta sa se miste. Au trecut circa doua minute de cand stau afundat in gandurile mele.
Scutur putin din cap, pentru a parea mai plin de viata dupa care incerc din ras-puteri sa-mi fac loc printre zecile de adolescenti ce fredoneaza hit-urile si deanseaza care cum stie mai bine.
Ii caut cu privirea pe Naruto si pe Gaara, dar nu ii zaresc niciunde, in schimb o observ pe frumoasa roscata stand de vorba cu un baiat ceva mai inalt decat ea. Parul tipului este saten ce duce spre un blond-auriu, iar culoarea ochiilor sunt precum cei ai Sakurei, verzi. Pe fata lui se poate citi cu usurinta supararea, nervozitatea si dezamagirea. Se pare ca el ar putea fi varul despre care Sakura i-a reprosat fetei, Andrei Haruno. Cunosc foarte bine acest sentiment pe care il are acum. Acest sentiment pe care odata iesit in cale te va urmari pretutindeni. Asa cum nici eu, nici el nu ar fi crezut niciodata ca tocmai ea ar face asa ceva. Ca tocmai ea ar saruta alte buza, ar deveni prizonierea altor ochi. Nu ar fi crezut niciodata ca tocmai ea, dintre toate celalalte, s-ar ascunde in bratele altuia...
Ma uit la ei, iar prin mintea mea se deruleaza din nou si din noua acele imagini in care am fost atat de fericit. Acele zile atinse de razele magice ale soarelui, in care nu credeam ca dintr-un vis absolut minunat se v-a transforma in cosmarul vietii mele. Si acum imi aduc aminte cum cea pe care am iubito mai mult decat viata, mi-a tradat increderea. Cum m-a mintit in ultimul hal, cum m-a jucat pe degete, cum si-a batut joc de mine...
Flashback
Ah, nu pot sa cred ca am intarziat. Elisabeth ma va omori. Dupa aproximativ zece minute de alergat continuu ajung in fata cladirii unde trebuia sa ne intalnim. Este o cladire veche, aproape derapanata. Din cand in cand o caramida se mai prabuseste sau cate o bucata de ciment mai cade, iar sunetul pe care-l scoate la izbirea cu pamantul te infioreaza. Probabil este unul dintre cele mai ocolite locuri din intreg orasul, dar nu si pentru mine. Aici m-a indragostit prima oara cu adevarat. Aici am promis ca orice ar fi, nu voi cugeta sa imi alint suferinta in bratele altei persoane, doar in ale ei. Si tot aici am avut parte de acel sarut adevarat. Acel sarut pe care il poti da o singura data in viata, i l-am dat ei.
Ma uit prinj jur si observ ca mica mea printesa nu a ajuns inca. Am rasuflat usurat stiind ca am ajuns la tanc. Ma uit din stanga-n dreapta, dar nu o zaresc absolut nicaieri. Doar dintr-o data...
End Flashback
Pur si simplu de aici nu mai vreau sa imi amintesc nimic. Nu mai vreau sa sufar ca un prost doar din cauza ei. Nu mai vreau ca amintirea ei sa fie o slabiciune.
Mai arunc o privire spre cei doi dupa care ma indrept catre masa la care, se presupune ca, ar trbui sa fie bunul meu prieten si marele cimpanzeu. Imi intorc privirea spre masa noastra unde se pare ca curcanul de Gaara inca se smiorcaie, iar dragul de Naruto incearca sa il calmeza. Bufnesc intr-un ras nebun cand il aud pe disperat ca striga cu vocea lui de bebelus „Nu vreau alta fata, eu o vreau pe Sakura!”. Ei bine nu esti singurul.
Ma asez la masa si imi iau paharul cu suc in mana sorbind cate o gura. Cateva secunde mai tarziu observa si maimutica faptul ca m-am asezat la masa.
- Tu, tu esti... . Spune Gaara catre mine cu o fata de cel mai nervos om de pe planeta.
- Da, eu sunt tipul pe care il cunosti de ceva vreme si care nu te prea inghite. Ii replic fara ca macar sa ma uit la el.
Il aud cum palavrageste el ceva pe acolo in limba extraterestra, dar nu sunt atent la absolut nici un cuvant. Ma uit plictisit prin incapere in timp ce vocea lui Gaara rasuna-n fundal. Dintr-o data privirea mi se indreapta spre un cuplu ce tocmai a intrat. Parul saten, lung pana la talie este prins in doua codite lasate sa atarne lejer pe umerii ei albi. In jurul ochilor de un gri-verzui este trasat putin creion dermatograf. Fata-i alba ii este impodobita cu acel zambet de inger ce iti cucereste inima. O singura persoana poate fi atat de gingasa, Elisabeth. Mana ei catifelata este tinuta de catre acelasi barbat, de catre acelasi monstru care mi-a fuart-o. Cel care m-a facut sa sufar atat de mult timp, dar fara grija ca ma voi razbuna... . Va plati pentru toate secundele in care am suferit, pentru toate lacrimile ce mi s-au scurs pe obraji, dar mai pe scurt.... va plati pentr tot ce mi-a facut. Si el, dar si Elisbeth... . Vor simti pe pilea lor ce inseamna sa suferi cu adevarat.
Parul imi este ravasit, iar expresia chipului meu insipira doar oboseala. Vantul adie usor indensificandu-se cu fiecare secunda. Ating clanta ce desparte sala cea mare a clubului de vantul inceputului aspru de decembrie. Mai arunc o privire in spate si apas ne-ncrezator clanta. O inchid, iar pentru o secunda raman stana de piatra in fata usii privind in gol. Ochii mei si-au ales un punct fix pe podea de unde nu cugeta sa se miste. Au trecut circa doua minute de cand stau afundat in gandurile mele.
Scutur putin din cap, pentru a parea mai plin de viata dupa care incerc din ras-puteri sa-mi fac loc printre zecile de adolescenti ce fredoneaza hit-urile si deanseaza care cum stie mai bine.
Ii caut cu privirea pe Naruto si pe Gaara, dar nu ii zaresc niciunde, in schimb o observ pe frumoasa roscata stand de vorba cu un baiat ceva mai inalt decat ea. Parul tipului este saten ce duce spre un blond-auriu, iar culoarea ochiilor sunt precum cei ai Sakurei, verzi. Pe fata lui se poate citi cu usurinta supararea, nervozitatea si dezamagirea. Se pare ca el ar putea fi varul despre care Sakura i-a reprosat fetei, Andrei Haruno. Cunosc foarte bine acest sentiment pe care il are acum. Acest sentiment pe care odata iesit in cale te va urmari pretutindeni. Asa cum nici eu, nici el nu ar fi crezut niciodata ca tocmai ea ar face asa ceva. Ca tocmai ea ar saruta alte buza, ar deveni prizonierea altor ochi. Nu ar fi crezut niciodata ca tocmai ea, dintre toate celalalte, s-ar ascunde in bratele altuia...
Ma uit la ei, iar prin mintea mea se deruleaza din nou si din noua acele imagini in care am fost atat de fericit. Acele zile atinse de razele magice ale soarelui, in care nu credeam ca dintr-un vis absolut minunat se v-a transforma in cosmarul vietii mele. Si acum imi aduc aminte cum cea pe care am iubito mai mult decat viata, mi-a tradat increderea. Cum m-a mintit in ultimul hal, cum m-a jucat pe degete, cum si-a batut joc de mine...
Flashback
Ah, nu pot sa cred ca am intarziat. Elisabeth ma va omori. Dupa aproximativ zece minute de alergat continuu ajung in fata cladirii unde trebuia sa ne intalnim. Este o cladire veche, aproape derapanata. Din cand in cand o caramida se mai prabuseste sau cate o bucata de ciment mai cade, iar sunetul pe care-l scoate la izbirea cu pamantul te infioreaza. Probabil este unul dintre cele mai ocolite locuri din intreg orasul, dar nu si pentru mine. Aici m-a indragostit prima oara cu adevarat. Aici am promis ca orice ar fi, nu voi cugeta sa imi alint suferinta in bratele altei persoane, doar in ale ei. Si tot aici am avut parte de acel sarut adevarat. Acel sarut pe care il poti da o singura data in viata, i l-am dat ei.
Ma uit prinj jur si observ ca mica mea printesa nu a ajuns inca. Am rasuflat usurat stiind ca am ajuns la tanc. Ma uit din stanga-n dreapta, dar nu o zaresc absolut nicaieri. Doar dintr-o data...
End Flashback
Pur si simplu de aici nu mai vreau sa imi amintesc nimic. Nu mai vreau sa sufar ca un prost doar din cauza ei. Nu mai vreau ca amintirea ei sa fie o slabiciune.
Mai arunc o privire spre cei doi dupa care ma indrept catre masa la care, se presupune ca, ar trbui sa fie bunul meu prieten si marele cimpanzeu. Imi intorc privirea spre masa noastra unde se pare ca curcanul de Gaara inca se smiorcaie, iar dragul de Naruto incearca sa il calmeza. Bufnesc intr-un ras nebun cand il aud pe disperat ca striga cu vocea lui de bebelus „Nu vreau alta fata, eu o vreau pe Sakura!”. Ei bine nu esti singurul.
Ma asez la masa si imi iau paharul cu suc in mana sorbind cate o gura. Cateva secunde mai tarziu observa si maimutica faptul ca m-am asezat la masa.
- Tu, tu esti... . Spune Gaara catre mine cu o fata de cel mai nervos om de pe planeta.
- Da, eu sunt tipul pe care il cunosti de ceva vreme si care nu te prea inghite. Ii replic fara ca macar sa ma uit la el.
Il aud cum palavrageste el ceva pe acolo in limba extraterestra, dar nu sunt atent la absolut nici un cuvant. Ma uit plictisit prin incapere in timp ce vocea lui Gaara rasuna-n fundal. Dintr-o data privirea mi se indreapta spre un cuplu ce tocmai a intrat. Parul saten, lung pana la talie este prins in doua codite lasate sa atarne lejer pe umerii ei albi. In jurul ochilor de un gri-verzui este trasat putin creion dermatograf. Fata-i alba ii este impodobita cu acel zambet de inger ce iti cucereste inima. O singura persoana poate fi atat de gingasa, Elisabeth. Mana ei catifelata este tinuta de catre acelasi barbat, de catre acelasi monstru care mi-a fuart-o. Cel care m-a facut sa sufar atat de mult timp, dar fara grija ca ma voi razbuna... . Va plati pentru toate secundele in care am suferit, pentru toate lacrimile ce mi s-au scurs pe obraji, dar mai pe scurt.... va plati pentr tot ce mi-a facut. Si el, dar si Elisbeth... . Vor simti pe pilea lor ce inseamna sa suferi cu adevarat.
Well guys, this is it. Capitolul următor îl aduce DozzaDeColla aşa că fiţi prin preajmă.
Bye bye see ya next time...
..tine-o tot asa