AnimeZupCăutare

Liceul Andreez [Comedie, Romance]

Buna, azi cand ma plimbam mi-a venit o idee ( si de data asta n-am uitat-o pana am ajuns acasa) si as vrea sa incerc sa o folosesc. Stiu ca fic-ul poate va parea putin banal al inceput dar sper sa va placa. Cred ca deja v-ati obisnuit cu (,) comediile romantice din partea mea ( daca le si citeste cineva), iar acesta va fi cam de acelasi gen, dar si "slice of life" asta cred ca se spune numai la anime-uri, asa ca nu am scris la titlu, ca nu par chiar atat de varza pe cat sunt.:) S-ar putea (slabe sanse) sa fie +18, dar daca va fi voi pune avertizare si voi schimba titlul adaugand si la gen. Primul capitol sper sa va placa. Doresc comentarii sincere si dure, tip critica permisa: orice critica.
________________________________________________________________

Liceul Andreez
Capitolul 1
Un an nou, peripetii noi.

Opinia lui Kim:

Vacanta de vara, dulcea si minunata cea mai mare vacanta din an, pe care toata lumea o adora. Poate ca toti adolescentii si copiii ar spune ca nu exista parti rele la aceste trei luni de libertate, dar eu, in acest moment, gandesc total altfel. De ce exista vacanta? Ca sa ne pregatim pentru un an de tortura mai greu, mai enervant, cu mai multe teme si lectii pe fuga. E atat de obositor, mai ales acesta fiind ultimul an, mareata clasa a 9-a. Inca ma intreb de ce legea aia afurisita ne-a mai dat un an, de parca ne-ar fi fost dor de profesori daca intram direct la liceu. Macar ma pot mandri cu faptul ca anul acesta vom avea japoneza ca optional la limbi straine, fiind limba mea preferata.

Ma ridic plictisita deja de gandurile ce-mi amintesc de scoala de pe canapeaua din piele cafenie, uitandu-ma lung la doua ghemuri de blana alba ce erau asezate in fata mea, militaresc, si pline de respect. Chow imi sare in brate, eu aproape scapandu-l si apoi, ca deobicei, facandu-i observatie ca o adevarata mama. Nu erau decat pisicile mele albe, Chow si Mitz, pe care le iubeam nespus de mult. Am lasat motanul jos, indreptandu-ma spre un obiect mic si verde ce stralucea, in timp ce o melodie care odata a fost preferata mea, acum deja ma enerva. Am luat telefonul de ultima generatie in mana, urmarindu-mi unghiile rosi ce atingeau usor carcasa. O voce feminina se auzea din difuzorul telefonului, spunand numele apelantului, si anume Ioana, prietena mea. Hah, cred ca uneori e bine sa fii bogat! Madria de sine a fost intrerupta de un fenomen inexplicabil: melodia s-a oprit. Ma uitam destul de uimita la ecranul telefonului, care acum era negru. Cu ochii holbati inca, ma indrept spre telefonul fix, care desi nu a mai fost folosit de...Aa...Cred ca niciodata, nu are pic de praf pe el. Un zambet imi apare pe fata gandindu-ma ca menajerele fac o treaba buna, pana la urma. Am ridicat receptorul si am format un numar, rapid. Numarul pe care il staim de aproape doi ani, reamintindu-mi, cu ocazia aceasta ca sunt prietena cu Ioana din clasa a VII-a. Ce mult timp a trecut de atunci! Vocea pitigaiata a Ioanei ma interupe, spunand nervoasa:


-Ce tot faci, femeie?! Ma chinui sa dau de tine de treizeci de minute, te-am sunat de trei ori, si de ce naiba lasi messengerul ala deschis daca tu nu esti la calculator?! Nervii ei erau vizibili, observand R-ul pe care il pronunta apasat, un vechi obicei.

-Calmeaza-te! -Am spus eu-De ce te ambalezi atat? Nu am auzit telefonul, atata-tot! Si probabil ca frate-miu verifica din nou arhivele mele de messenger, ce vrei sa fac? Vocea mea calma si comvingatoare o facu pe Ioana sa ofteze adanc si sa isi regleze tonul vocii.

-Ok, ok. Voiam sa-ti spun ca in primele doua saptamani nu vom face japoneza la scoala, asa ca nu-ti lua cartile. Ne vedem maine la scoala, pa! Oh! Nu se poate! Ganduri negre imi inundau din nou mintea - chiar asta?! nu puteau sa scoata alte materie stupida, si nu singura mea fericire si motiv pentru a merge la scoala?! Ah, da, eu merg pentru ca sunt obligata! Am trantit receptorul inapoi, fara sa o salut pe Ioana si m-am trantit din nou pe canapeaua din piele, facand un zgomot destul de tare cu propriul meu corp. Chow a inceput sa miaune pe langa mine, dar eu nu l-am bagat in seama, eram prea stresata. Mi-am pus una din maini pe frunte si am incercat sa-mi relaxez ochii, inchizndu-i usor. Chow inca insista pentru atentia mea, dar de aceasta data l-am luat in brate, spunand in soapta:

-Of, Chowie, o sa fie un an greu si lung...
________________________________________________________________
Buna!!!Imi place mult primul capitol...mai ales ca seamana izbitor de mult cu o picatura din viata mea...sa nu mai spun ca Ioana seamana leit cu prietena mea tacanita...acum lasand la o parte viata mea nu foarte interesanta ideea mi se pare draguta...astept sa vad cum evolueaza lucrurile.Anunta-ma te rog cand pui nextu:bye:
HeY! Am dat si eu peste fic-ul tau;)) imi plac comediile romantice deci o sa ti-l citesc cu placere :X Pentru inceput e bun, greseli nu am gasit, doar " frate-miu " care mi se pare ca nu suna prea bine, puteai sa spui "fratele meu" :P . Uuuu... japoneza :X ce bine ar fi daca am face si noi, imi place personalitatea personajului principal. Avem ceva in comun... nu ne place scoala and *kittens* :X Astept next-ul, sa ma anunti si pe mine cand o sa il pui :* Spor la scris!
Bunaa >:D< M-am gandit sa dau comentariu si eu pe aici, avand in vedere ca imi place mult mult mult capitolul
Cateva greseli de tastare am vazut...dar nu le enumar ca nu are rost(nimeni nu e perfect...eu nici atat)
Sincer, descrierea imi place(nu ca sunt eu prea breaza) .Naratiunea e la locul ei .Si dialogul e in picioare . Acum asta e parerea mea si nu prea le am cu comentatul (avand in vedere ca sunt un dezastru ambulant). Deci vei primii comentarii mai dure de la alte persoane. Eu nu pot decat sa apreciez munca depusa.
Vino repede cu nextul >:D<
Comvingatoare - convingatoare
Trec si eu pe aici>:D< Pentru inceput, pare un fic promitator. Oh, si ai zis cumva "comedie romantica" ? Daca este asa, m-ai facut curioasa:>
Eu o sa continui sa citesc, vreau sa-ti observ modul de a gandi, cat si cel de a scrie. Te pup si spor la scris cu urmatorul capitol:bye:
Hello dear, dupa cum ti-am zis am venit si eu pe la ficul tau. Poi imi place ca ai descriere [ asta este foarte bine] actiunea nu mi se pare grabita si asta este la fel de bine, dialogul este putin si bun. Ideea este draguta, o sa ma pot pronunta mai bine asupara ei in urmatoarele capitole. Greseli de tastare nu am vazut( nici nu am stat sa le caut). Pai cam atat am avut de zis, astept nextu.
Bye, bye si spor la scris.
Ello dear ^^ Multumesc de invitatie! Cum sa incep oare? Parca nu as incepe asa cu descriere dialog si destea. Ideea pana acum imi place si sunt curioasa ce se va intampla in viitor. Sper ca va fi interesant. Descrierea mi-a placut. Stai bine cu ea dar parca mai puteai descrie pe ici-colo si cand zic ici-colo ma refer mai mult la sentimente. In rest cu descrierea stai bine. Naratiunea este ok si ea, actiunea nu este grabita si dialogul nu mi s-a parut sec. Greseli de tastare sau de exprimare nu am vazut deci e foarte bine. So, ce as mai putea sa spun inafara ca imi place? Poi... vreau nextul cat mai repede si te rog sa ma anunti cand il pui. So, buh bye! :*
Am ajuns si aici. In sfarsit.
Ce sa zic, asta e ceva nou, actiunea pe care incerci sa o povestesti tu intr-un fic nou. Nu am prea vazut in ultimul timp genul asta, deci sper sa gasesc ceva interesant, cate ceva interesant pe aici.
Nu ar fi rau daca ai face ceva capitole mai lungi si incearca sa bagi si ceva dialog pe acolo. Ar fi chiar neplacut daca ai fugi si tu de el.
Daca inteleg eu bine, tu scrii gandurile cu italic. Mi se pare ciudat, mai ales ca daca faci asta in continuare, tot fic-ul o sa fie scris asa. Nu e neaparat nevoie sa faci asta, poti folosi ghilimelele sau chiar nimic.
Bun, astept un nou capitol. Buh Bye !!!
Dau edit puțin mai târziu după ce termin de scris ceva.

*spamspamspamspamspamspamspamspamspamspamspam*
_________________________________

În sfârșit, am găsit timp pentru a-mi spune părerea.
Ca să nu-mi sari în cap după ce citești, să știi că eu nu vând tâmpenii gen : „E frumos capitolul ! Aștept nextu, te pup ! ”. Categoric nu vând pupincureli și comentez dur, just to know ca să nu te plângi că sunt prea dur.
În primul rând, nu-mi place că ai scris cu italics apoape tot textul. E derutant, greu de citit ( ai citit vreo carte toată numai cu scris înclinat ? nu cred că ți-ar plăcea ) și inestetic. De ce derutant ? Pentru că, după mine, numai gândurile directe ( gen : Trebuie să plec la școală, zise fetița ), ca să zic așa, se scriu cu italics.
Ai avut câteva greșeli de tastare și ai sărit undeva un „i”, dar ce m-a cam zgâriat a fost faptul că ai folosit cam multicele verbe la gerunziu.
Also, descrierea e cam aeriană - sau nu destulă pentru câtă mi-aș fi imaginat. Nu știu cum arată Kim sau cum e încăperea în care se află. Nimic ! De fapt, partea cea mai importantă a unei povești e cam plecată la cumpărături.
Kim nu-mi prea place. De fapt, caracterul e buba. Bine, ai făcut-o bogată, dar să aivă și ceva-n minte, nu ca toți oamenii ăștia de la tv.
Capitolul, în sine, a fost scurt și, sincer, nu m-a impresionat. Totuși, nu pot spune că m-aș fi așteptat la cine știe ținând cont de faptul că e primul capitol.
Însă, mi-a plăcut ideea cu pisicile. E chiar faină și eu ador pisicile.
Anyway, succes.
Hmm.. ce pot sa zic? este interesant si titlul,iar capitolul merita comentat.Nu prea am ce sa spun..sunt cateva greseli de scriere si am sa iti spun si aici: nu mai folosi verbe la modul gerunziu ..si mai ales unul dupa altul.. astfel incarci exprimarea.Abia astept sa vad ce se mai intampla.. sper sa nu fie ceva banal gen dragostea la liceu .. oricum, nu ne-ai zis cum se numeste personajul principal:d banuiesc ca este fata
cam atat, am tulit-o ca oricum sunt varza la comentat:))

nyappy si grabeste-te cu necstul
Helau pplz, am venit cu next-ul. Va multumesc mult pentru comentarii. ^w^

@ss.naruto: Helau, dear. Multumesc mult pentru comm, si eu m-am inspirat putin din realitate ( Roxxa don't kill me x.x). Sper sa mai treci pe aici <3.

@wonderCaT: Ello` there! Yep, un optional de japo` ar fi perfect ;x Si cui ii place scoala? -.-' Sper sa mai treci pe-aici.

@▪ Winter Sleep ▪: Hi, hi! `Ma bucur ca ai trecut p'aici si mai ales ma bucur ca-ti place, si stai linistita, diar, ca nu esti deloc un dezastru.^^

@~MusicxD~: Heya! Yep, o sa fie o totally comedie romantica, amestecata cu putintica drama, ca sa nu fie totul lovely-dovey. Ma bucur ca vei continua sa citesti:). Zbai <3.

@aripi de plumb: Buna dear ^w^. Ma bucur ca iti place descrierea mea si sper sa mai treci pe-aici. Arigatou pentru comentariu^^ Ja ne! <3

@Rose.: Cu placere, si iti multumesc mult pentru comentariu ^w^ sper sa nu te dezamagesc, si te voi anunta cu cea mai amre placere cand pun next-ul.

@DeDal N.: Ma bucur muuult ca iti place, sper sa nu te dezamagesc. Voi continua sa scriu gandurile ei sau a carui personaj este P.O.V. pentru ca asa am inceput, si dupa parerea mea ar arata cam urat sa schimb acum, sper sa nu te deranjeze. About dialog, eu sunt aia care pune prea mult, nu care fuge de el, dar acesta a fost un fel de capitol introductiv, pe viitor o sa incerc sa creez o balanta intre ele. Arigatou pentru comentariu. Ja ne! >:D<

Me†al: Thank God! Acum sunt sigura ca voi primi un comentariu "la sange" de la un expert. Sper sa dai edit cat mai repede, si sa-ti placa :o3. Buh bai! :)
P.S. : Voi da edit cand vei edita mesajul :D.

Shihaki^^: Shihutsa lu' mamaaa ;x <3 :)) ce te iubesc eu pe tine, cititoarea mea fidela care nu-mi lasi niciodata un comm. Ma bucur ca iti place, si voi incerca sa fie cat mai comedie, special pentru tine:> cu dedikiss. Sper sa iti placa si acest capitol. >:D< Zbai luva ^w^.

Voi incerca sa ascult sfaturile voastre, sper sa va placa si acest capitol, pe care am incercat sa-l fac si mai lung. ^^

________________________________________________________________________

Liceul Andreez
Capitolul 2
Prima zi de scoala: teroare totala.

Opinia lui Kim.

Intr-o camera unde draperiile subtiri si transparente lasau lumina soarelui sa patrunda usor, rasfrangandu-se pe peretii albi si dandu-le o nuanta rosiatica, trupul unei fete zacea neanimat pe un pat mare, de doua persoane, cu baldachin. Parul castaniu cu reflexii blonde era rasfirat, drept, pe o perna de marimea capului ei, de un lila pal. Un ticait de ceas rupse tacerea din camera. Ochii-i se deschisera, pe rand, pleoapele incadrand un iris de o culoare amestecata si vie, galbenul dainuid pe langa albastrul si verdele in firicele subtiri si detaliate, in mijloc aflandu-se un punct negru si mai mic decat este normal. Ochii s-au invartit de cateva ori analizand camera. Scancete aratau panica fetei la auzirea zgomotului necunoscut, care o facura sa sara din pat, asfel ajungat pe jos, impaturita in plapuma de aceeasi culoare cu perna, cu un ursulet mare pe ea. Kim merse in patru labe, exact ca un caine, pana la ceasul alb si mic, care o deranja dintr-un somn foarte dulce. Insfarsit, zgomotul s-a oprit, dar o veste si mai deranjanta o cuprinse acum pe fata : era 10 a.m. si era prima zi de scoala.

M-am ridicat repede de pe covorul moale, impiedicandu-ma de cateva ori de plapuma. Primul lucru pe care l-am facut a fost sa ma uit la ecranul telefonului, pe care scria, parca special sa ma enerveze si mai tare: Aveti 16 apeluri nepreluate de la Ioana si 7 mesaje noi. Oh, Doamne! Nu-mi vine sa cred ca nu am auzit telefonul. O durere de cap ma facu sa-mi strang ochii si sa incerc sa-mi amintesc ce s-a intamplat aseara. Deschid ochii si apoi un sentiment de uimire ma cuprinde. O foaie alba este asezata frumos, pe noptiera din lemn de stejar. Iau foaia in mana dreapta si imi observ unghiile date cu oja de ieri. Daca ma vede profesoara de geografie o sa fiu moarta. Dandu-mi seama ca am pierdut deja prea mult timp cu gandurile mele, citesc foaia pe care era asezat un scris drept, frumos, de mana. Literele erau arcuite si ondulate perfect, recunoscusem scrisul.

" Neata iubito! Sper ca ai dormit bine. Am plecat azi-noapte. Ne vedem maine la scoala. Te iubesc! Marius."


Flashback

Un gust amarui imi ramane in gura dupa ce inghit lichidul ce imi arde gatul. Privesc paharul. Vinul avea o culoare rosiatica in lumina slaba data de becul din living. Imi iau ochii de la bautura careia inca ii simt aroma puternica si am uit la Marius. El avea ochii atintiti spre mine tot timpul acesta...
Mana lui calda s-a incolacit in jurul taliei mele, facandu-mi pielea de gaina si dandu-mi fiori. Buzele noastre se uneau in dansuri nebune, iar degetele mele se incalceau printre firele negre ale parului lui. Iau o pauza in care respir sacadat si ma uit la ceas: era opt p.m.


EndFlashback

Oh, acum imi amintesc. Nu pot sa cred ca m-am imbatat inainteinte de prima zi de scoala. Ma uit prin camera, facand o pauza inainte de alergatura care o sa urmeze.
Graba a pus mana pe mine, facandu-ma sa alerg prin camera ca o bezmetica, fara sa gandesc ce faceam. Nu am mai avut timp decat sa imi spal fata, facand-o mai repede ca deobicei, sa ma imbrac, punandu-mi gresit un maiou alb de vreo trei ori, apoi nimerind un hanorac negru pe care il imbrac iesind pe usa. Imi iau geanta in care nici macar nu stiu daca erau toate cartile necesare pentru ziua de azi. Am deschis fermoarul, vrand sa verific. Ah, la naiba! Am pierdut vreo trei ore si probabil ca profesorii si Ioana sunt mici pachete de nervi. Trebuie sa ma grabesc. Incep sa alerg afara din casa, fara sa inchid macar usa, sper sa fie vreo menajera acasa.

Pornesc printr-o cursa nebuna, facand slalom printre oameni si masini. Picioarele imi ardeau deja, dar nu ma puteam opri. O cladire inalta, cu doua corpuri, mi se arata in fata ochiilor. Am ajuns in curtea pavata, unde am observat-o pe Ioana cu telefonul in mana, apoi melodia de la telefonul meu interupand aproape toti elevii din curtea scolii.
-Kimmie! O voce copilaroasa de baiat se aude din spatele meu, apoi mainile lui ma inconjoara. Incerc sa ma uit in spate, dar nu reusesc din cauza stransorii puternica. Ioana se uita la mine cu un zambet ironic, incercand sa nu-si arate dintii, din cauza apartului dentar, apoi isi pune mana la gura si incepe sa rada.

________________________________________________________________________

Sper sa va placa. Ja ne!

Edit:

@Me†al: Alohaz^^ ma bucur ac ai reusit sa-ti afci timp sa imi comentezi si mie, si iti multumesc foarte mult. Stiam ca tu comentezi foarte bine si chiar voiam sa fic-ul meu sa fie comentat de un expert, si normal ca nu, nu m-am suparat. Iti multumesc, din nou, ca mi-ai comentat. Sper sa mai poti trece pe aici. Ja ne!^w^
Dau edit imediat dupa ce o sa termin de citit my dear

Asa poi se pare ca am aparut din nou pe la tine si sa pare ca am onoarea de a fi prima.
A fost un capitol bun, descriere ai avut nu ma pot plange, dialogul a fost bun ma bucur ca nu a fost sec, actiunea nu mi s-a parut grabita. Am vazut cateva virgule puse aiurea si o mica repetitie pe undeva nu mai stiu exact pe unde[ probabil din cauza racelii], alte greseli nu am vazut. Cam atat astep nextu spor la scris si multa imaginatie.
Bye, bye.
Dau edit maine :-s...sau acum..vad eu ...ca nu prea mai am timp :D

Edit:
Dear, din nou, o treaba excelenta >:D<.
Imi place actiunea, descrierea si naratiunea.Dialogul nu e sec si asta e bine.
Greselile de tastare...nu m-am uitat dupa ele...Oricum nu conteaza daca sunt cateva pe acolo.
Deabia astept urmatorul capitol si sper ca ma vei anunta si pe mine ca sa nu raman in urma . Altfel ne suparam rau :)) .
Ja ne si spor la scris :* :-h
Kitutsa lu mamaa<33
tu scrii intr-una.. nu te plictisesti?Diaconeasca mea=)))
ce binee.. nu sunt verbe la modul gerunziu ..greseli de tastare nu am vazut.. cred.. adica nu o sa stau sa caut si nici greseli de exprimare:d
ahh<3 trebuie sa mentionez ca mi-a placut foarte mult flashbackul.. dar nu ai mai continuat=)) "detalii,detalii"
poi asteptam nextul! si apropo..du-o pe aia la un control ca e cam surda=))
xoxo
Deci aterizez si eu pe aici. Un fic excelent ( parerea mea ). cum nu am comentat primul capitol ii voi comenta pe al doilea. Este un capitol chiar foarte reuasit. Partea mea favorita a acestui capitol ( cred ca o sti deja, nu? ) este flashback-ul aceal. Imi si inchipui ce s-a intamplat... perversa de mine >:). Asa deci revenind la fic ;;). Imi place cum descri. Actiunea nu mi se pare deloc grabita, greseli de tastare sincer nu m-am uitat ( am fost mult prea captivata de continutul capitolului :D ). Pai cred ca stii ce urmeaza sa spun, nu?
Astept nextul, anunta-ma cand il pui.
:bye:
XoXo DJ Crissy
Hey! Mersi ca m-ai anuntat :* And now ;;) Desi a fost putin cam scurt, a fost ok :) Imi place cum descrii totul :X dialogul a fost ok si el. Kimmie asta are banuti nu gluma ;;) cu o asa camera ca si a ei *wooah* As fi vrut sa aflu mai multe despre cum i-a mers in prima zi de scoala;)) si cine e acel Marius *hmmm* poate o sa aflu in urmatorul capitol. Spor la scris! :*
Asa cum am zis, continuu sa citesc:>
Imi pare interesanta aparitia baiatului pe nume Marius, dar totodata si suspecta...:-? Presupun ca are legatura cu viata personala a lui Kim, si nu numai.
Titlul ( nu prea am comentat despre el:)) ), nu pot spune ca este super-atractiv, dar nici prost sau banal. Adica multe se intampla intr-un liceu, ma astept la funny moments and romance.8->
Te las si astept nextu`:*
Hey dear ^^ Multumesc ca m-ai anuntat. Mi-a placut caitolul acesta. A fost frumos. Nu prea am ce comenta la el. Descrierea a fost la locul ei, la fel si naratiunea. Actiunea nu a fost grabita si dialogul nu a fost sec. Greseli de tastare am vazut doar una dar nu e grava. Ce as vrea sa iti zic.... nu mai scrie cifrele ca la matematica. De exemplu: 8 se scrie ,,opt" ;). Si incearca sa eviti ora cutare pm am mai bn zici dimineata sau seara. So, atat am avut de zis, Astept nextu si nu uita sa ma anunti cand iil pui. Buh Bye!:*
Hi!Draga nu sunt o experta asa ca va trebui sa te multumesti cu simplul si blandul meu comentariu:)) ...o inteleg perfect pe saraca fata si eu urasc cand trebuie sa ma trezesc devreme si sa merg la scoala,but this is life...ma bucur sa aflu ca nu sunt singura care imbratiseaza podeaua in prima zi de scoala,desi nu sunt de acord cu betiile si altele de acest gen mia placut mult acest capitol.Si nu in ultimul rand...next pls
Se pare că m-am abonat * laughs *

Iarăși m-a cam deranjat chestia cu italics. Nu știu, dar ar trebui să te hotărăști dacă vrei să scrii la persoana a treia tot ficul sau să-l scrii din punctul de vedere al lui Kim. Dar împreună nu prea merg. Scrisul la persoana a treia e mai ușor fiindcă poți să spui cum se simțeau toate personajele și descrierea e mai ușurică, iar la persoana întâi e puțintel mai greu. Tu trebuie doar să găsești cum te pricepi mai bine și cum ți-e mai ușor.
Descriere văd că ai mai băgat, lucru ce-mi place.
Ideea cu îmbătatul înainte de prima zi de școală m-a amuzat destul de mult. Totuși, mă întreb dacă ea și Marius chiar au făcut ceva, dar hai să nu deviem de la subiect. Ideea e că povestea a prins puțin contur și e mai interesantă.
De asemenea, capitolul acesta e mai bun ca precedentul, deși am observat câteva greșeli de tastare :
Ochii i ( altfel ar părea ca și cum ochii iei s-ar mișca singuri, de capul lor ) s-au invartit de cateva ori, analizand camera. Scancete aratau panica fetei la auzirea zgomotului necunoscut, care o facura o făcu ( parcă era un singur zgomot, nu mai multe ) sa sara din pat, asfel ajungat pe jos, impaturita înfășurată ( împăturită dă impresia că ar fi venit cineva și ar fii aranjat pătura frumos, cu ea înăuntru ) in plapuma de aceeasi culoare cu perna, cu un ursulet mare pe ea.
Anyway, astea au fost câteva greșeli, n-am de gând să le înșir pe toate.
Also, capitolul ăsta a fost mai bun ca primul și sper să scapi de chestia cu italics.
Succes.
Alohaz.Va multumesc tuturor mult pentru comentarii, voi incerca sa tin cont de ele. Dupa o saptamana groaznica inchisa printre caiete si materii idioate, insfarsit am scapat! Si am adus next-ul, desigur:). Si o sa incerc sa scap de chestia cu Italics si cu verbele la gerunziu -.-'. Lectura placuta!

________________________________________________________________________________________________

Liceul Andreeez
Capitolul 3
Un invitat neasteptat.

Kim's P.O.V.

Aerul mi s-a oprit in gat pentru cateva momente de panica totala, momente in care as fi putut sa-l omor pe cel care m-a speriat in halul acesta. Muschii incordati imi pulsau, incercam sa nu cad pe spate din cauza persoanei care s-a aruncat practic pe mine, a carei greutate nu era prea mica.

-Auch, auch! Imi reglam tonul mai sus de fiecare data, mai avem putin si tipam. Dar intr-un moment neasteptat, persoana atat de nesanatoasa mintal mi-a dat drumul. M-am intors scurt, pe calcaie, pregatindu-ma de atac, ca intr-un film politist.

-Esti nebun? Puteam sa mor! Am inceput sa urlu nervoasa dar persoana din fata mea afisa un mic zambet sarcastic. Eram destul de surprinsa, in fata mea nu se afla altul decat Andrei, prietenul meu de o viata. Dar stai...Nu se mutase in Brasov?

Flashback

-Promite, promite! O fetita care nu depasea sapte ani se uita cu lacrimi in ochi la cel mai bun prieten al sau. Promite ca nu ai sa ma uiti! -adauga pintre suspine zgomotoase. Andrei! Ii striga numele din nou. Toti oamenii din gara se uitau induiosati, parca ar fi emanat inocenta...

-N-o sa te uit, Kimmie! Isi ridica privirea din pamant, si se uita sovaitor. Cateva lacrimi lasau o imbratisare libera, poate ca pana si spectatorii la drama ce se juca pe scena ar fi plans, daca imbratisarea n-ar fi aratat altceva decat iubire, o iubire care nu se va stinge, odata cu legamantul prieteniei lor. ...Promit! -Spuse si el cu capul plecat, lasandu-si bratele moi. Zgomotul asurzitor al sirenei de locomotiva ii intrerupse. Se sfarsise...
Kim scoase o batistuta alba dantelata, pe care o flutura spre vagonul de tren in care se urcase bunul ei prieten. Asa a vazut si ea la bunica ei, acum cativa ani.

Trenul a plecat in viteza. Nici o ultima privire nu a fost de ajuns ca sa ii opreasca lacrimile, nici una...

End Flashback

-Andrei! Am inceput sa strig, sa alerg. Voiam doar sa-i simt din nou imbratisarea calda. Voiam sa plang de fericire, dar lacrimile nu si-au facut aparitia. Nu cate voiam eu sa fie...doar doua firicele incolore se scurgeau pe obraji, facandu-ma sa-i strang si mai tare camasa in pumni. Andrei, nu pot sa cred ca esti aici! Dar cum...?
Mi-a dat drumul din stransoare, uitandu-se bucuros la mine. A intins mana dreapta spre fata mea, dar eu nu m-am miscat. Mi-a sters lacrimile, asa cum facea mereu...

-Chill out, Kimmie! Sunt aici si asta e tot ce conteaza, nu? Se uita atat de fermecator la mine, cat de mult s-a schimbat! Abia acum observ ca nu-mi dau seama cum de l-am putut recunoaste. Se tunsese scurt. Atat puteam sa observ la fata lui perfecta. Trebuie sa recunosc ca acum arata chiar bine. Ma uit intamplator peste umarul lui cand observ ceva ce stralucea la urechea lui dreapta: un cercel. O nu! Nu si el, nu vreau sa fie ca toti acei baieti. Tin minte ca am avut pana si o discutie pe tema aceasta.

Flashback

Intram intr-un magazin mare, mirosul imbatandu-ne de la deschiderea usii imense si grele. Andrei se uita, ca deobicei, la cupele de inghetata colorata, iar eu la prajiturelele abia scoase din cupteor. Mirosul de paine proaspata si afine mi-a fost alungat de o aroma tare, pe care o caracterizam ca fiind de menta. Si totusi, parca nu mirosea ca menta din gradina de la mamaia. Ma uit in spate deranjata, unde vad o silueta inalta, un baiat tuns scurt, cred ca parfumul lui e de vina. Genunchiul lui ma loveste in stomac, fara sa-si dea seama.
-Hei! Cere-ti scuze! Am spus pe un ton autoritar catre baiatul care se apleaca spre fata mea, si ma trage de parul blond si cret.

-Si daca nu? Se uita triumfator la mine, tragand si mai tare.

-Las-o in pace! Ma uitam uimita la Andrei, care arata cu degetul spre adolescent, cu o fata furioasa, apoi se uita la mine protector.

-Of, of! Cat tupeu au picii din ziua de azi! Adolescentul zise plin de sarcasm si mandrie, in timp ce ii dadu o palma bunului meu prieten. Speriata, l-am luat de mana si am inceput sa fug spre iesire. Ne-am oprit pe o alee laturalnica, unde l-am privit ingrijorata pe brunet.

-Il puteam bate, sa stii! A spus Andrei punandu-si mana pe obrazul rosu si uitandu-se suparat la mine. Am chicotit, si am luat-o inainte pe aleea pavata in modele. Dupa cateva ezitari, mi-am luat inima in dinti si am rostit:

-Andrei, tu nu vei deveni asa, nu? Am privit intr-o parte cu un oarecare regret, arcuindu-mi buzele usor.

-La ce te referi? Imi puse o amna pe umar, privind nedumerit.

-N-o sa devii ca unii din acei baieti smcheri care se cred fete si isi pun cercei ca mine, nu? Doream un raspuns, se intelegea asta din privirea mea nerabdatoare si ochii larg deschisi, atintiti spre baiat.

-Sigur ca nu, Kimmie! Ma priveste duios, drept in ochi, razand usor. Peste cateva momente m-a luat in brate, iar eu am inchis ochii, lasandu-ma in bratele lui protectoare. Ar fi facut orice sa ma salveze de acel baiat. Un zambet mic imi apare la acest gand.

End Flashback

-Ti-ai pus cercel? Am privit intrebatoare catre urechea acestuia, inca tinandu-l in brate.

-Eh, stii Kimmie, acum e la moda. Se uita la mine cu ochii inocenti, zambind stresat de intrebarea mea, poate ca si el si-a amintit...Apropo, m-am mutat aici. A adaugat cu un zambet seducator. Eram atat de fericita incat as fi putut sa incep sa sar de colo-colo, doar daca nu as fi putut profita ca ma tinea in brate. Mainile lui erau incolacite in jurul taliei mele, eu tinandu-l de gat. Clopotelul atat de enervant ne-a facut sa ne indreptam spre clase. Am fost anuntata de Ioana ca vom avea Geografie, prima ora cu cea mai rea profesoara din scoala-Pinocchio-asa cum o numeau majoritatea din cauza nasului carn si lung.

-Hei, domnisoara! O voce feminina ascutita imi zgarie urechiile din spate.

____________________________________________________________________________________________

Phiu, gata, am terminat! Sper sa va placa. Capitol necorectat:D Ja ne! >:D<
Pentru inceput, de ce lasi atat de mult space intre liniile de dialog? Dupa fiecare aproape ai lasat space, arata urat asa. E prea mult spatiu aiurea.
Cate flashback-uri ai un capitolul asta? sau e un capitol special pentru ele? Oricum, puteai sa le scrii cu italic, arata mult mai elegant.
Ai greseli de tastare si gramaticale ca sa nu mai zic de semne de punctuatie. Asezarea in pagina imi displace enorm de mult. Si de ce vad tot mai des capitol necorectat? Trebuie sa scuzam greselile? Nu, mersi.
Se putea mult mai bine, mult, mult mai bine.
Astept urmatorul capitol.
Ja.
Asta e doar pentru că mi-ai cerut ^^.
" Am început să urlu nervoasă dar persoana " - " Am început să urlu nervoasă, dar persoana "
" nu se afla altul " - ai greşit expresia era nimeni altul ^^
" depăşea şapte ani se uita " - " depăşea şapte ani, se uita "
" -adaugă pintre " - fără linia aia, nu dă bine la estetică ^^ mergea mult mai bine o virgulă
" ...Promit! -Spuse " - fără ..... şi fără - Puteai scrie: Promit! spuse ...
" cupteor " - cuptor
" de la mamaia " - ar fi sunat mai bine de la bunica, mamaia mi se pare prea, nu ştiu, poate intim.
" Adolescentul zise " - " Adolescentul, zise "
" amna " - mână
" smcheri " - şmecheri
" m-a luat în braţe, iar eu am închis ochii, lăsându-mă în braţele " - nu sună bine repetiţia, pe viitor înlocuieşte cu sinonime potrivite contextului.
" -Pinocchio- " - din nou trebuia să foloseşti virgule şi să construieşti o apoziţie.

Astea sunt toate, le-am controlat la sânge [ şi nu fac asta prea des ].

Ideea în sine îmi place şi nu cred că am mai întâlnit-o, dar numele, mă întreb, de ce le-ai ales româneşti? Îţi place România atât de mult? În fine a fost alegerea ta ^^.
Dialogul nu mi s-a părut deloc sec, naraţiunea a fost bună şi descrierea, hmmm, aici cu siguranţă se mai putea îmbunătăţii puţin.

Nu prea aş mai avea ce să spun. Consider că tot ce aveam " pe suflet " am spus mai sus.
Inspiraţie multă * hug *
Să mă anunţi când pui next-ul.
:bye:
Buna! Draga ai postat un capitol destul de bun, dar sincer la un moment dat m-am c-am pierdut printre atatea flashback-uri:)), insa mi-am dat seama repede cum sta treaba... sa ai langa tine un baiat dragut care sa iti mai fie si un prieten bun, asta suna interesant si ma face sa ma intreb ce planuri ai pentru ei;;)... desi stiu ca o sa iasa o poveste draguta ceva imi spune ca vor exista si ceva certuri, cu alte personaje si poate si intre ei... sweety a fost un capitol bun, dar se putea si mai bine... eu te astept cu nextu si cu un mesaj la profil desigur:*:bye: