Sa incepem jocul. Pe locuri...Fiti gata...Mai stati putin...Doar umpic...Unde este "S" ?...L-am gasit...Start!
Miranda:
Ma misc in toate partile, parca nu am loc in acest pat de doua persoane. Simt ca iau foc, iar mintea mea este zgomotoasa si intunecata. Imi trec prin minte doar chesti ciudate, lucruri la care nici in gluma nu m-asi gandi ( crima, furt, minciuna), dar se pare ca sunt aici si imi trezesc senzatii neintalnite pana acum. Aud voci care nu sunt ale mele, par cunoscute dar tot nu pot sa-mi amintesc de unde anume.
Ma ridic din pat speriata parca de bombe. Ma duc la dulap si scot de acolo o pereche de blugi negri, un tricou roz cu niste dungi albe, si pe deasupra o geaca subtire de culoare alba. In picioare imi i-au niste botine roz si ies din camera si apoi din casa in cea mai mare graba. Nu stiu unde merg, dar durerea de cap fiind atat de mare nici nu-mi pasa. Merg tinundu-ma de cap pana vad o casa mare si intunecata. Aceasta mai are putin si cade pe mine. Dar vazand ca durerea de cap dispare ma hotarasc sa intru acolo asumandu-mi un risc uriasi.
OOC= cine vrea
Asta este tot. Voi nu trebuie sa scrieti foarte mult, eu am zis sa scriu mai mult deoarece este inceputul. Sper sa intrati.
Era dimineata.Niste zgomote ma indura sa dechid ochii.Nestiind de unde vin,ma imbrac cu o pereche de blugi, o bluza pe care scria"Belive in Sun", geaca neagra cu o insigna pe care scria "Chopper for ever",o pereche de skateri si ies afara din casa.M-as fi dus oriunde dar in fata mea vad o casa neagra si pe Myn stand in fata ei,tinanduse de cap.Ma apropii fara sa imi fac simtita prezenta:
-Hey Myn!Ce faci aici?
-Am auzit ceva si nu stiam ce poate fi'!
-Si eu...Oare vine din casa aceea?
-Nu stiu...Dar ma doare capul ingrozitor de tare...
Din spatele nostru se apropie ceva iar eu zic in soapta:
-E cineva in spatele nostru!atunci amandoaua ne-am intors iar Myn spuse:
-Nu te speria e doar Maya...
-Si voi auziti zgomote infernale venind din casa aceea?spuse Maya tremurand...
Chiar ma speriasem cand am vazut-o pe Maya, mai ales ca a aparut asa de brusc. Parea speriata si tremura.
- Da, am auzit ceva ciudat... Dar tu ce-ai facut? Pari...infricosata, o intreb eu pe Maya, dorind sa aflu ce s-a intamplat cu ea.
- Ah, pai... Cum am mai spus, casa aia este stranie. Am auzit ca se petrec diferite ciudatenii. Sunt sigura ca sunt doar legende, dar totusi...
- Haide sa verificam, ce ziceti? In fond, nu pierdem nimic, nu poate fi ceva atat de grav, zic eu incercand sa mai schimb atmosfera.
- Miranda, nu sunt sigura... Nu ar trebui...
Insa eu nu mai astept, curiozitatea ma face sa merg mai departe.
Vad cum toti prin curaj, insa Maya nu vrea sa intre. Nu pot s-o vad stand asa si o trag de mana in casa.
- Vezi ca nu este nimic aici? spun eu catre ea incercant sa-i arat ca nu se intampla nimic in aceasta casa parasita.
- Se pare ca m-am inselat. Dar tot vreau sa ies afara, nu-mi place. spune ea si in voce pot simti o urma de curaj.
Dau afirmativ din cap si ma indrept spre usa. Pasii mei usori scot sunete pe podeaua veche si plina de praf. Intind mana si ating clanta, o deschid si ma uit afara pret de cateva secunde. Privelistaea este atat de superba, parca asi vedea decorul dintr-o poezie a lui Eminescu. Vantul nici nu se simte, iar frunzele verzi stau linistite in copaci imbracandu-l pe acesta cu splendoarea lor.
- Eu nu vreau sa plec. spune Buble uitandu-se la mine.
Buble este uimitoare, nu ii este frica nici macar in aceasat secunda. Chiar daca eu par stapana nu sunt, simt ca inima imi bate. Chiar daca nu ma mai doare capul, tot simt ca cineva este acolo si rade.
Ma intorc catre ea lasand usa deschisa. Dintr-o data usa se inchide cu o forta uriasa. Zgomotul produs ne face pe toate sa tresarim. Nu poate fi vantul, cand m-am uitat nu batea delc. Dar daca nu este el, atunci cine a inchis usa? Fantomele?
Incep sa rad iar fetele se uita cu niste fete de fantome la mine:
-Ce ,bunika mea?Va e frica de o usa trantita? O fi fost vantul sau fantomele!Spun eu in gluma...
-Dar poate a fost o fantoma...Spune Maya tremurand.
-Nu are cum!Si daca aia a fost o fantoma eu sunt un varcolac!Incep sa rad eu ironic.
Din spatele meu se aude o voce:
-Ce nasol...Vampiri nu pot suporta sangele potailor...Sper ca prietenele tale nu sunt cine stie ce mate pentru ca azi mi-e foame!
Cand ma uit in urma mea un baiat brunet cu ochi rosii ma privea insistent.
-Aaaa!Un violator!Vezi ca stiu Karate si ma uit la filme cu lupte!strigase Maya.
-Eu cred ca e un vampir...*smile*.Dar tu nu poti bea sangele unui alt vampir nu?spun eu pe un ton serios.
-Din pacate nu...Dar ce mai e vre-unul pe aici?
-Da...Eu sunt sange pur iar prietenele mele sunt semi-vampiri.Ma intorc catre ele si le fac semn sa ridice privirile,care erau atintite in podea.Atunci ochi lor se inrosise exact ca a unui vampir.Le fac cu ochiul iar ele se uitau la mine ca la masini straine:
-Bublle...Mi-e pofta de sange!Spuse Myn aratand ca a inteles planul meu.
Miranda: Nu pot sa cred. Ochii mei au devenit rosii, pot sa vad in aceasta culoare a sangelui. Cum a putut Buble sa faca asta? Simt iar durerea de cap, cad jos simt o bubuitura care imi preseaza mintea. Maya se aproprie de mine si imi pune mana pe umar in semn de prietenie, dar cum nici macar Dumnezeu nu poate sa ma faca fericita.
"Nu te simti bine?" Aud vocea celui de sus dar cu o sonanta mai apasata. Ma uit la fete si ele nu inteleg ce se intampla cu mine.
-Se pare ca printre voi se afla un maytan. spune vampirul cu o bucurie in glas.
-Ce este maytan? Si la cine te referi? spune un baiat pe un glas obijnuit.
-Ma refer la tanara fata pe care o doare capul. Maytan inseamna puterea de-a citi mintile oaminior. Nu doar ca face asta, dar le poate controla si judecata. O putere foarte mare, dar care nu poate fi controlata foarte bine, si devine instabila.
-Si ce se intampla daca devine instabila? spune acelasi baiat.
- Sa spunem ca-i gasiti bucatile prin jur. spune vampirul razand.
O sa mor, defapt o sa ma trbsform intr-o bomba.
-Si noi de ce suntem aici? Este clar ca tu esti de vina ca suntem toti prezenti. se aude vocea aceluiași baiat.
Ce destept este. Oare cine este?
-Ca sa am vrut eu.
-As dori sa te intreb ceva!spun eu cu tupeu.
-Ce e frumoaso?
-Ce e cu tatuajul asta:un tatuaj cu un trandafir si un sarpe ce il inconjura,si cu ochii mei cei rosii?
-Oare ca sa fie, noile tale puteri!
-Ce cul!Spun eu foarte entuziasmata.Si ce pot face?
-Cu ochi poti avea agilitatea si aparare unui ghepard iar cu tatuajul iti apare o flacara albastra care poate paraliza orice fel de vietuitoare.
-Si mai cul!
-Saya!Cum poate sa iti placa asa ceva?
-Mie mi-ar place sa invat sa le folosesc dar nu stiu cum... Si cineva ma intrerupse.
Urasc sa fiu deranjat. De cand am sosit in aceasta casa, am avut liniste deplina, insa acum se pare ca niste pusti imi intrerup "viata de vis". Ma indrept catre acele susoteli si mare imi este mirarea sa-l vad pe amicul meu vampir cum se da la tipele alea. Ce naiba se intampla?
- Hei, cine sunteti voi? Ce cautati aici? ii intreb eu pe cei de fata, pe care apropo, nici nu-i cunosc.
- Oh, John, ai venit si tu... Rau ai facut ca n-ai vrut sa devii un vampir, ca mine. Este distractiv, iar in seara asta presimt ca o sa fiu satisfacut. Priveste-i doar... Da, acesta este prietenul meu, Kayl - doar o porecla intre "amici".
- Ca de obicei, Kayl, nu mai speria copiii, ma adresez eu vampirului. Din cate vad, aceasta seara nu va fi calma pentru mine, mai ales cu pustii astia.
Buble este atat de curajoasa, sa-l intrebe pe vampir ce putere are. Dar tot nu inteleg de ce anume ne-a adus pe toti aici. Ne spune ce putere avem, dar la inceput a spus ca-i este foame. Ma uit in jur si dau ochii de usa din lemn care acum este dn fier. Toata casa asta veche si murdara este plina de tablouri pretioase si mobila scumpa.
-Ce se intampla aici? spun eu ingrijorata.
Toate celelalte fete se uita la mine si nu inteleg ce anume s-a intamplat cu mine. Se pare ca ele inca nu si-au dat seama. Le explic ce anume am observat iar ele se uita in jur ca la masini straine.
-De ce ne-ai adus aici? De ce ne-ai spus ce puteri avem? spun eu suparata.
-Ca sa aveti un sange mai bun. Daca invatati sa va folositi puterile o sa aveti un corp mai puternic, si lafel de bun este si lichidul vital din voi.
Ma uit socata la el, dar nu pentru mult timp deoarece cadem intr-o gaura intunecata.
-Ce misto!Mai vreau odata! In acel moment cazusem printr-o gaura sau ceva de genu neagra,si aterizasem intr-un fel de living unde era asezata o masa pe care se aflau niste tacamuri si 2 sticle de vin.
-Oare vrea sa ne imbatam? si incep eu sa rad.Iar chiar in acel moment vampirul si cu pustiul ala, care vrea numai liniste, apar pe o usa din lemn masiv.
-Ce credeti ca o sa facem?Intreaba Myn suparata.
-O sa mancati daca doriti si o sa va servim cu unul dintre cele mai bune vinuri.
-Tare!Nici macar nu am 18 ani si voi imi dati vin...Chii!Primiti cumva cu cazare?
-Saya nu mai fa glume de astea!Interveni Maya.
-Bine,bine!
-O sa mancati si apoi plecati acasa! Azi nu am chef de baestruci.Inteles?
-Atunci de ce ne servesti cu chestiile astea fitoase?
-Asa vrea prietenul meu si nu vrem sa parem neospitalieri!
-Ma rog...Let's eat!
-Ce curajoasa esti frumuoaso!
-Scuzama ca te trezesc la realitate dar nu imi plac vampiri si nici macar nu stiu cum te cheama!
-Alois Born este numele meu...
Intr-adevar, Alois Born este numele amicului meu, iar el ca de obicei, vrea sa incerce ceva nou. Deja a pus ochii pe fata aia, Saya parca...
- Dragul meu Alois, de cand esti atat de gentil? Ma adresez eu lui, pentru prezentarea pe care a facut-o in fata tipei.
- El? Gentil? Este doar un vampir, fi serios, raspunde Saya in locul prietenului meu, aproape enervata.
- Oh, dar scumpo, pot fi si mai gentil daca tu vrei. Ce zici? Incercam? Si el ca de obicei, cu aerul de tip seducator, incearca s-o curteze.
- Valea, ciudatule! Ii raspunde lui Alois plina de curaj.
Presimt ca va fi amuzant...
Ao nu. Saya este arsa. Nu pot sa cred ca are tot curajul asta, si de unde la capatat pe tot, cine stie. Dar acum se pare ca avem probleme mult mai mari, chiar nu inteleg de ce anume face toate astea. Iar tipul asta, nu am retinut cum il cheama, de fapt nici nu stiu daca si-a spus numele.
-Dar pe tine cum te cheama? ii spun roscatului cu tot curajul pe care il am.
El se uita la mine si ma masoara din cap pana in picioare. In secumda urmatoare este in fata mea si imi spune pe un ton calm ca-l cheama John. Ma uit la el in ochi si pentru o secunda ii vad o tristete in aceste doua puncte colorate. El se da in spate usor dar fara sa-si ia ochii de la mine.
Inchid ochi si ma gandesc la el, la fata lui, corpul, ochii si dintr-o data aud vocea lui ca un ecou, acelasi lucra ca atunci cand auzeam ce gandeste vampirul.
"Trebuie sa ma concentrez, este o fata" spune el in gand, dar fara sa stie ca l-a citit.
Fac acelasi lucru si cu vampirul, mi-l inchipui si intru direct in mintea lui.
"Este frumoasa aceasta fata, tupeul ei este foarte uimitor. Dar din pacate in momentul in care o sa bea din vin o sa adoarma, si atunci o sa-i beau tot sangele".
Dupa ce aud asta ma indrept spre Saya care avea paharul in mana. Il iau si-l arunc pe jos spunandu-le ca o sa plecam.
In acel moment m-am simtit ciudat, ca si cum cineva mi-a invadat mintea. Toate gandurile mi-au fost intrerupte din cauza Myrandei. I-a luat paharul cu vin din mana spargandu-l de podea. Ii alarmeaza pe ceilalti speriata, sunt sigur ca si-a dat seama de ceva.
- Haideti! Trebuie sa plecam de aici, continua ea sa la vorbeasca celorlalti, ma rog, mai degraba sa tipe la ei.
- Hei, ia-o incet, nu este nimic de ce sa te sperii, incerc eu s-o linistesc. Totusi, pana si eu am simtit ceva ciudat aici, o aura negativa, si nu cred ca este vorba de Alois, desi recunosc ca este un tip mai insensibil, in stare de orice.
- Tu auzi ce zici? Recunoaste ca nu sunt singura care crede asta, tu esti la fel ca... Insa n-o las sa mai continuie caci o iau de mana ducand-o pe terasa casei.
- Vrei sa incetezi?
- Eu sa termin?! Este doar vina ta si a amicului tau ca suntem aici, imi raspunse ea plina de sine.
- Vina mea? Te rog! Nu voi ati venit primii aici? Nu voi ne-ati intrerupt? Fata asta deja incepe sa ma dispere... Totusi, ma simt bine si cred ca este prima data cand o fac cu adevarat.
Miranda:
Ma uit la el si-mi vine sa-i dau una. Ma uit cu atata ura incat nici macar eu nu ma recunosc. Dar parca ceva se intampla, inchid iar ochii si ma gandesc la Saya,. Vreau sa vad ce anume se intampla acolo. Ca pana la urma John a avut un motiv pentru care m-a adus aici.
"Ce dragut este" raman stana de piata.
Cum poate Saya sa spuna despre niste vampiri ca sunt draguti, adica John este mai...nu. NU este dragut, este vampir si asta il face rau.
-Te-ai calmat. Sa sti ca nu vreau sa-ti fac nici un rau. Chiar m-asi bucura daca ai pleca. imi spune el calm.
Vrea sa plec, nui pasa. Si eu care il consideram dragut. Al naibi vampir, sa ia foc. Cu toata putere ii dau o palma care se aude cu adevarat, cred ca si fetele din casa au auzit-o. Ma uit cu atata dispret incat imi vine sa-l omor prin ochi.
-De ce ai facut asta? imi spune el curios.
-Ca sa pot pleca impacata. spun si o lacrima cade usor din ochiul meu.
-Ce dragutz...Ati forma un cuplu minunat!*smile*.
-Nu ca noi doi draga...Spuse Alois care ma privea ca pe o floricica.
-Atunci ar trebui sa iti dau si eu o palma?spun eu ,pregatinduma sa il lovesc.
-Eu zic sa te abtii...iar atunci se apropie de mine si imi da un sarut scurt.
-Ma tataie!Tie ti-e cald cu dinti-n gura? Vrei sa vezi cum iti sta fara cap?
-Fetita termina cu tupeul si dute draku' la tine acasa!strigase John la mine.
-Bine,bine dar lasa ca ma razbu...Nu am reusit sa termin propozitia deoarece Myn imi puse mana la gura si na trase dupa ea.
-Hay Maya!Sa mergem ca daca o mai lasam mult pe Bublle aici se lasa cu razboi!
-Ok!spuse fata pe un ton timid.
-La revedere dragutza! spuse vampirul facandu-mi cu ochiul.
-Nu cred ca ar trebui sa te tii dupa ea...spuse baiatul incepand sa rada.
-De ce nu? E clar ca ma place.
-S-o crezi tu! strig eu iesind pe usa...
O palma?! Ce naiba?! Cum am decazut in acest mod? Off... As fi vrut sa spun mai multe, dar... simt tristete, poate din cauza ca am observat-o plangand usor. Intr-un fel, seamana cu mine.
Ma indrept catre ceilalti, iar imbecilul de Alois ii face ochi dulci Sayei. Fata asta e dura, are tupeu sa sfideze un vampir. Cine credea ca o s-o sarute...?
- Nu cred ca ar trebui sa te tii dupa ea... Spun eu incepand sa rad.
- De ce nu? E clar ca ma place. Mda, din nou, fata incepe cu gura, apoi plecand cu Myranda si... Stai! Myranda? Ce tot am...?
-Ce s-a intamplat cu voi in timp ce erati singurei? întreabă Bublle pe un ton enervant de dulce.
-Nimic. spun eu si ma indepartez.
-Fetelor eu tot nu inteleg de ce ne-a lasat sa plecam. spune Maya un adevar clar.
-Asta asi vrea sa stiu si eu. Dar se pare ca in aceasta seara nu o sa aflam.
Placam toate la casele noastre iar eu pe drum nu pot sa-mi iau gandul de la John. Ce nesimțit mai este si el.
Inchid ochii si fac ritualul ca sa-i citesc mintile, si tot ce gasesc este derularea scenei in care ne-am certat. Se gandeste la acest lucru dar nu inteleg de ce.
Ajung acasa si ma duc la mine in camera mergand foarte atent, nu vreau sa se trezeasca parintii mei si sa ma intrebe unde am fost. Ajung acolo unde mi-am propun si ma schimb din nou in pijama, dar sper ade aceasta data nu o sa mai trezesc.
Ajung acasa, ma arunc pe canapea,dau drumul la plasma si ma uit la un film.Chiar daca ma uitam la ecran ,in mintea mea incercam sa uit de sarutul vampirului,insa nu puteam.Oare mi-a placut? Asta nu e de bine!Si totusi s-a purtat ca un domn cu mine...Firar ea sa fie de politete!
-Ce faci Bublle? ma intrerupe Nobu din gandit.
-Nimic fratioare.Ma uitam la un film ca sti tu....Nu ma taie somnul deloc.
-Off! Somnu' asta! Din pacate pe mine ma taie asa ca te las.Si fratele meu plecase la el in camera.
O voce se aude din spatele meu:
-Acela era fratele tau?
-Nu bunicamea!Da ce faci tu aici? Spun eu cu calmul meu insuportabil.
-Doream sa vad daca ai ajuns teafara acasa draguta mea.
Cand am auzit vorbele sale am apucat o perna si am aruncato spre el, lovindul in cap.Acesta nu schitase nici un sentiment si spuse:
-Vad ca esti ok...Mai ales "politetea".Spuse vampirul cu un ton sarcastic.
-Vezi dragul meu Alois...Un motiv bun sa pleci!spun eu aratand spre usa...
Stau linistita in pat visand momentul nasterii mele, nu stiu de ce dar il visez ca si cum m-asi uita la televizor, ca si cum...asi fi o fantoma care vede ce a fost. Poate puterile pe care le am imi da posibilitatea aceasta. In minuta urmatoare iau nastere eu, dar femeia care m-a nascut nu este mama mea, este roscata cu parul ondulat si cu ochii negri. Apare in camera un domn foarte cunoscut acre ma pupa pe frunte si imi spune: "Bine ai venit pe lume fata mea".
Nu reusesc sa diger toata situatia deoarece simt o mana care se afla pe gura mea. Incerc sa vad cine este dar ma cuprinde un somn adanc.
-Trezirea somnoroaso!Hai Myranda nu mai face nazuri si trezestete!
-Hai mai mama...Lasama sa mai dorm 5 minute.
-O fi vacanta draga dar te cauta cineva...O prietena.Mi-a spus ca o cheama Saya.
-Ce?! Cand auzise asta,Myn, sarise din pat,se imbracase cu niste blugi,un tricou si o jacheta apoi venise in hol unde o asteptam eu.
-Neatza' Myn!
-Neatza'!Mama,eu si Saya plecam prin parc.Pa!
Apoi ma luase de mana si ma tarase afara din casa.
-Presupun ca ai venit cu un motiv nu,Buble?spuse Miranda autoritar.
-Dap!Ai avut si tu un vis ciudat aseara nu? Iar la sfarsit cineva iti pune mana la gura?
-Da...Oare ce inseamna asta?
-Nu stiu dar presimt ca trebuie sa ne intoarcem in casa aceea!
-Saya!De ce?
-Acolo se afla raspunsul!Sunt sigura.
Inca ma gandesc... Da, ma gandesc la Miranda. E ciudat, dar niciodata nu m-am simtit asa, ca si cum as fi inferior ei, precum o carte deschisa in fata ei. Continui sa meditez asupra acestor sentimente nemaintalnite. La dracu'! Ce rost are...?
- Hei, ganditorule. Ce faci? Ah, vocea lui Alois ma rupe de pe acel taram unde ma aflu doar eu.
- Nimic... Ce-ti pasa? Ii raspund eu vampirului rece, oftand indelungat.
- La fel ca de obicei. Esti atat de nepasator si rece! Haide! Doar nu-s prost. Stiu ca o ai in minte doar pe pustoaica aia.
Avea dreptate. Nu mai sunt eu de cand i-am intalnit pe adolescentii aceia. Chiar daca am petrecut putin timp alaturi de ei, m-am atasat cumva, mai ales de...
- Da, las-o balta... Omule, esti cu capul in nori, ma critica Alois.
Am o presimtire. Din nou, ceva urmeaza sa se intample...
Ne apropiam cu pasi repezi ,de intrarea casei.Eu fiind "Batman" ,bat la usa si imi "bag capul in vizor".Nu ne raspunde nimeni asa ca eu deschid usa:
-Saya!De ce deschizi usa?
-Poi...Daca nu ne-a raspuns nimeni nu asa era normal?
-Nu!Trebuia sa plecam si sa revenim mai tarziu...
-Eh lasa ii spun eu nepasatoare.
Intrasem intr-un hol lung iar la capatul acestuia se aflau cei 2 baieti.
-Ce nazdravane sunt fetele astea...Cred ca ne plac!Exprima foarte amuzat Alois.
-Ai dreptate!Il aproba pustiul de langa el.
-Ok!Nu vrem decat sa aflam de ce ni se intampla toate astea!
-Toate la timpul lor!Spuse acelasi pusti care se apropia lenes de mine.Presupunand ce avea de gand sa faca ,cand ajunge la 1m distanta de mine si incearca sa imi puna mana pe par,ii dau o palma care cred ca a rasunat in tot cartierul.
-De ce faci asta?intreba vampirul care statea inca in dreptul usii.
-Doar tu sa te distrezi?.Raspunse pustiul din fata mea cu obrazul inrosit.
Pe bune? Saya ar putea sa fie mai calma si mai blanda? Dar daca ar fi asa cum mi-o doresc eu nu ar mai fi prietene atat de bune. Insa se pare ca se încinge atmosfera din aceasta incapere. Dar tot nu inteleg ce anume inseamna tot ce am visat si de ce am venit aici.
-Daca toate sunt la locul lor de ce nu luam si noi loc? spun eu cu curaj.
Se pare ca acesti vampiri au nevoie de noi, deci nu o sa ne faca rau. Iar cu ajutorul curajului o sa putem descoperi tot ce se intampla.
-Ce needucatisuntem. Hai sa luam loc pe canapea. Vreti ceva?. spune John.
-Noi vrem sa organizam un bal si ne gandem sa veniti si voi. Dar acest bal este de tip antic asa ca va rugam sa purtati haine ca atunci. spune vampirul insuportabil.
Antic? Tipul asta trebuie sa intre intr-o revista de moda. Adica haine lungi pana la pamant si largi in jos, iar sus cu corset. Mai bine nu vin. Exact ca la "Aniela", "Zoro", "Pasion".
Dar daca spunem ceva oare se va schimba imbracamintea?
-Ok...Bal zici a?Ar trebui sa imi caut un partener....
-Saya-chan de ce nu vii cu fratu'?
-Eh...Vrei sa ma calce pe picioare?incep sa rad in hohote dar pustiu' cometa:
-De ce nu vii cu Alois?Sau cu mine? spuse John uitanduse la prietenul sau cu un zambet pervers pe fata.
-Da aici cam ai dreptate!adauga Myn.Doar nu o sa aducem oameni normali la balul ciudatilor.
-Si vrei sa spui ca...Dar ,din nou, John ma intrerupse.Acesta se pune in fata mea si imi intinde mana:
-Ati dori sa mergeti cu mine la un bal,domnisoara?
-Aaaa...Cred ca nu am de ales!spun eu ironic.
-Inseamna ca cealalta domnisoara va veni cu mine? argumentase vampirul.
-Daca ne lamuriti cu puterile...Da!
-Desigur ca va lamurim dar numai dupa terminarea balului.Care se va tine diseara la ora 7.
Recunosc ca ideea balului este destul de buna. De ce nu? O invit pe Saya la dans, in seara aceasta, ca partenera mea. Am observat-o si pe Miranda, nu este in apele ei. Ma intreb daca este geloasa?
- Hei, Miranda, de ce nu mergi tu la bal cu Alois? In fond, nu pierzi nimic, cine stie? Poate o sa descoperi ceea ce cauti... Incep eu o discutie cu Miranda. Chiar vreau sa aflu ce simte pentru mine. Daca n-o derajeaza, atunci sigur va accepta. Ce tot vorbesc? Recunosc... Cred ca simt ceva pentru ea. Dar atunci de ce am invitat-o pe Saya la dans, ci nu pe ea...? Chiar imi pierd firea.
- Mda, desigur... Este mult mai bine decat sa merg cu tine, imi raspunde sigura pe ea.
Incerc sa-i citesc gandurile, insa nu pot si este ciudat. Nu mi s-a mai intamplat asa ceva. Isi inchide mintea...?
ii spun eu nepasatoare.