AnimeZupCăutare

Linkin Park

I love LP :x!
Eram prin clasa a V-a şi aproape toţi colegii mei erau înebuniţi după trupa asta. Aşa că am zis "Ce-am de pierdut? " şi am dat un mic search pe YouTube. Prima melodie ascultată a fost ori Numb, ori In the End (neeah, nu mai ţin bine minte ^^'), dar ştiu că mi-a plăcut la nebunie. Ca şi la mulţi useri de pe aici, datorită lor am descoperit muzica rock. Apoi am auzit câteva melodii de la LP, dar la vremea aceea mi se păreau "prea rock".

Anyway, au trecut 4 ani de atunci şi nu mă mai satur de muzica lor. Citeam pe undeva că Linkin Park nu cântă un anumit gen de muzică, ei sunt un gen de muzică. Combină cu succes mai multe stilulri (rock, rapp, tehno etc.), aşa că mie mi se par unici :].
My fav ones? Numb, Valentine's Day, Somewhere I belong, Crawling şi Faint. Am ascultat şi câteva melodii de pe noul lor album ("A thousand suns") şi înafara de Waiting for the end şi The Catalyst, celelalte sunt mai mult balade şi mi se par mult prea monotone. Just my opinion ^^.

Dar tot formaţia mea preferată rămâne. Aştept un concert în România şi poate ne vom vedea cu toţii acolo >:D<!
Plănuiam să trec pe la acest topic, având în " centrul atenţiei " să zic aşa, renumita trupă - repectiva * laughs *

Well, nu pot spune că ascult Linkin Park de mult; am început prin a asculta prima dată Waiting for the end tocmai anul trecut prin septembrie. Şi m-a atras vocea lui Chester şi a lui Mike - fac o echipă bună împreună; de fapt, toţi membrii sunt geniali după părerea mea xD
Cred că nu-i cântec de-al lor pe care să nu-l ascult tocmai eu - ya, true rocker * laughs *
:]]
LP. Cum am putut rata topicul ăsta? Ruşine!

Prima melodie pe care am ascultat-o de la LP a fost In the end, parcă, într-un amv cu Naturo acuuum mult, mult timp. Mi-a plăcut imediat cântecul şi, deh, l-am ascultat non stop. Apoi au urmat altele şi altele şi adoram fiecare câtec de la ei.
În momentul de faţă, ultimul album nu mă încântă atât de mult pe cât aş fi vrut. Şi-au schimbat mult stilul într-un mod ce nu-mi place la fel de mult ca precedentul, ca ăla original. Însă îmi place melodia When they come for me de pe album fiindcă ador soundul şi îmi place să fac aaaaa ca nebunul; The catalyst fiindcă îmi place - pentru că POT; Blackout fiindcă ador când urlă şi cam atât.
Anyway, îmi plăceau mai mult înainte, acum sunt mai... altfel - ca să nu folosesc alt cuvânt. : D
Si acum vine parerea mea si tranteste bocancul in fata, sper ca nu e o problema ca o spun cam a doua oara, dar in alt loc. Imi e un pic cam lene sa reinnoiesc ideea din moment ce e aceeasi.

Vorbim de o trupa si de un CD de la inceputurile carierei lor, se introduce CDul in dispozitiv si asculti primele trei melodii care oau!, suna bine in mixajul facut intre linii electronice, sunete techno/ industriale, beaturi rap si riffuri metalice ce alterneaza cu vocea in stil rap si cea generica. Refrenurile sunt foarte anthemice si parca planeaza in furie. Seamana foarte bine cu melodiile celor de la Anthrax, da, da, cele de pe ultimile albume, dar cine sa-si aduca aminte de mosii astia? Cand il avem pe anemicul Chester?

Dupa aceea te trezesti ca liniile electronice ca lumea au disparut, riffurile sunt la nimereala si rappingul cu prea mult zel e incredibil de stupid. Acele refrene bombastice nu se duc nicaieri si dupa Crawling toate melodiile de pe disc suna la fel, dar sunt catchy fiindca sunt foarte zgomotoase si dupa ele urmeaza aceeasi secventa prestabilita, de coarda.

Si nu sunt asa de rai, sunt trupe mult mai proaste, Biscuitele schiop ( Limp Bizkit) si Clipeste de 182 de ori ( Blink 182) care te conving clar ca trebuie sa fie ceva subliminal la mijloc daca muzica asta e populara in zilele noastre, altfel e rusinant de rau.

Imi aduc aminte de In the end, si ma intreb daca animatorii CGI care au facut clipul au ascultat macar melodia, probabil ca nu, nu vad legatura.

Riffurile sunt probabil motivul pentru care sunt ferm impotriva de-tuningului chitarilor, in afara a cam cateva cazuri: Anthrax, Black Sabbath si vechea Metallica ( pana in '91) ; orice idiot poate canta pe un one-fingered power chorde. Si sa fim seriosi, cand e ultima oara cand ati auzit un solo intr-o melodie rap-metal/rock? Ah, da, asta se numeste alternative.

Ultima oara cand am auzit de solo de chitara intr-o melodie rap-metal a fost in cazul trupei Rage against the machine, dar macar ei pot da valoare muzicala instrumentelor lor ( they play it f**king loud)

Cred ca ideea de baza a tuturor acestor trupe pe langa LP ca P.O.D, Limp Bizkit, Papa Roach, Disturbed, Adema, Three days Grace etc a fost : hai sa ne tunam chitarile la C#, cantam aceleasi tonalitati ca toti ceilalti doar ca intr-un registru mai jos, si scriem versuri despre copii care fug de-acasa sau se cearta cu parintii, si nu, nu le cantam, le recitam in ritm de rap. Ah da, ar fi atat de diferit!
Cred ca daca mai aud un tip de 20+ ani cantand ca vrea sa fuga de acasa, dau foc la ceva.

Am auzit intr-un interviu acum ceva vreme, ca ei aduc ceva nou mesei la care se invart The Beatles, Nirvana si cativa altii. Cred ca domnul Kurt Cobain nu ar fi scris melodii atat de... aiurea nici daca era sub 3-4 doze de LSD. Nu te compara cu The Beatles, Chester, never!

Si daca parerea mea din incubator nu conteaza, luati in seama comentariul lui Yngwie Malmsteen, cel mai talentat si iscusit chitarist in viata care a spus ceva in genul: "This kind of music is really scraping the bottom of the barrel", de la un om care putea canta toate melodiile Deep Purple la varsta de 10 ani.

Freedom of speech. Peace out!
Ioi, trupa mea preferata! Ascult pe zi cel putin 3-4 piese de-ale lor. Un prieten avea la status Leave all out the rest, care a fot si prima piesa care am ascultat-o de la ei, apoi In the End care mi-a ajuns la corazon. Pe urma am mai cautat piese de-ale lor, evident ca mi-au placut enorm. Mai nou ascult live-urile de la concertul din Moscova, care suna excelent. Piesele mele preferate sunt: In the End, What I've Done, Numb, Somewhere I Belong, New Divide, From the Inside, Leave Out All The Rest, Iridescent, Rollin in the Deep(Adele cover)!