Telefoane

Ok, deci, după o discuție amănunțită cu o prietenă de a mea, legată de telefoane, m`am hotărât să postez aici un topic, pe baza acestui subiect. Am dat un search rapid să văd dacă cineva a mai avut ideea unui astfel de topic, dar am văzut că nu. :]
Deciiii~, personal, eu nu pot trăi fără telefonul meu. Cred că singurele ore în care nu sunt sunată, sunt atunci când îs la școală. Momentan am LG GT505 și sunt destul de mulțumită de el, deși nu prea suport telefoanele cu screen touch. Primul telefon l`am primit în clasa a 2 - a și încă de atunci am fost disperată să trăncănesc la el. :]] Deși știu că nu e sănătos să vorbesc mult la telefon, nici o discuție de a mea nu are mai puțin de 10 minute [ exceptând discuțiile cu rudele / părinții care variază între 5 secunde și un minut, sau discuțiile pe fugă - gen ' ajung în 10 minute ' or something like that ]. Cel mai mult am vorbit odată cu o prietenă, trei ore.
Plus că dacă nu ar exista telefoanele, cum naiba am putea să stabilim cu prietenii unde ne vedem ? O soluție alternativă ar fi messenger`ul, dar chiar și așa, nimeni nu poate sta online non - stop. Odată mi`am uitat telefonul la bunici pentru două zile, iar când m`am întors, aveam 37 de apeluri nepreluate și 50 de mesaje. Mă mir că au avut loc în memorie. :]] De atunci, nu plec nicăieri fără telefon, dar dacă o fac, pun pe cineva să mi`l aducă. Indiferent dacă eu sunt la enșpe mii de kilometrii distanță.
So . . . păreri, ceva ? Ați rezista fără telefon ?

edit : @ Storymaker : Auzi, iubire, nu sunt deloc dependentă. :] Plus că mă văd cu prietenii mult mai des decât vorbesc la telefon. Dar ca să stabilesc unde ne întâlnim and so on, vorbim la telefon, evident.

Eu nu am telefon si rezist foartre bine. Ai grija caci am impresia ca ai devenit dependenta, dar e pana la urma doar o impresie.
Contactul cu prietenii nu trebuie exegerat. Daca ii pretuiesti, ajuta-i si incurajeaza-i. Incearca sa iesi cu ei, sa te plimbi, etc. Telefonul e putin folositor.Dupa discutii aparent interesante si barfe o sa realizezi ca nu te-ai ales cu nimic, dar ai auzit vocea prietenului/prtienei/persoanei iubite. Si asta te face fericita. Faptul ca ai putut-o auzi, ca iti da senzatia ca este langa tine, ca nu esti singura. Ei, bine, sa sti ca nu esti singura si ca toti te vor pretui si fara sa virbesti la telefon cu ei.
Nu zic ca telefonul e rau, dar nu trebuie sa exageram...

Hm , telefon ... telefon ... Eu una nu sunt genu' de persoană să il am la mine mereu , deşi de când s-a îmbolnăvit bunica îl iau şi la ore , în caz că se simte rău să ajung acasă , că doar stau extrem de aproape o.o . Cred că la mine , cea mai lungă convorbire a durat … hm … 27 de minute şi asta pentru că vorbeam cu cineva mai … special . Dar în rest , mai mult de 16 minute pe care le petrec vorbind cu bunicul , cu restul persoanelor , in 5 minute am vorbit tot ce era de vorbit .
Singurul lucru care îl apreciez la telefonul meu e funcţia radio , ca atunci când se descarcă mp4-ul , îl pot folosi ca să ascult o anume emisiune care îmi place . În rest … când mă plictisesc îmi place să mă joc pe el , dar destul de rar , de obicei nu prea am timp O.o .
Ăh şi ar mai fi de menţionat că îl folosesc pentru a afla diverse lucruri sau a furniza ( cum sună ) informaţii colegelor / colegilor mei . Şi de-asta , într-un an am acumulat cam 200 de mesaje , deci la ceva tot e bun . În rest ... n-am idee , al meu nu e nu ştiu ce minune , but e destul de cute . după mine :3 .
Drept dovadă , tocmai am primit un sms , în speranţa că persoana ce mi l-a trimis v-a afla tema la geometrie deci …. no comment xD .

I adore my mobile phone Am momentan un micuţ Samsung B3310 de culoare albastră pe care l-am primit de Crăciun :3 şi pot spune că nu plec nicăieri fără el... îl iau chiar şi în baie... just to make sure
Vorbitul la telefon este una dintre micile mele pasiuni. Am telefon de la 10 ani şi primul meu telefon era o perfecţiune... too bad the dog broke it.
Pe lângă faptul că vorbesc la telefon, el trebuie să fie dotat şi cu internet, jocuri şi căşti deoarece I need it as my mini-PC. Nu îmi plac telefoanele scumpe deoarece eu nu am nevoie decât de serviciile pe care le poate oferii un telefon la un preţ mediu şi urăsc touch screen-urile because mi-e greu să umblu pe ele.

So yep... I love mobile phones and my next will be the mobile phone from google because it is so my style

Hm . . . eu şi telefonul nu stăm despărţiţi nicăieri, chiar şi la baie îmi permit să-l car după mine pentru că primesc foarte multe apeluri şi mesaje şi neapărat trebuie să-l ţin după mine : )) Ei bine nu sunt dependentă de telefon, dar chiar am nevoie de el pentru a comunica mai uşor. Având în vedere că unii colegi de ai mei de la şcoală nu intră des pe messenger, am nevoie să - i sun şi la rândul lor să mă sune dacă este vreo nelămurire sau ceva legat de teme sau de teze. Nu ştiu, sau am şi numărul de telefon al lu diriga, e nevoie să comunic cu ea prin mesaje sau telefon când apar anumite intervenţii la liceu. Plus că prin telefon vorbesc cu my love, so ... prima mea conversaţie lungă la telefonul mobil a fost cu o prietenă acum doi ani şi ceva. Am stat de vorbă 4 ore şi factura la telefon a fost de. . . 2 milioane de lei vechi, nimic mai mult Apoi acum am conversaşii super lungi doar cu prietenul meu. Vorbim....de la o oră sau două până la 6 sau 7 ore. Lunga mea conversaţie la telefon şi cea mai lungă din istoria mea a fost acum un an cu el timp de vreo 12 ore....da aşa e am stat aproape o noapte întreagă...tehe...

Nu pot sa spun sa ca sunt dependenta de telefon. Uneori nici nu imi amintesc ca am unul daca nu ma suna cineva. Eu nu prea sun pe nimeni, decat pe varumiu cu care vorbesc circa o ora sau doua pe zi si uneori mai fac cate un apel unor prieteni.
In schimb, seara vorbesc foarte mult prin mesaje. Nu imi ajung niciodata. Cu prietena mea cea mei buna consum cate 80 de mesaje zilnic.

Acum am un Samsung S5230W desi ma cam enerveaza telefoanele touch screen. L-am primit de Craciun. Am internet pe el, desigur, dar nu il prea folosesc. E doar ca sa nu ma plictisesc cand trebuie sa parcurg un drum lung, gen la tara la bunici. La scoala nu il iau, nu am nevoie. Dar il inchid cand inainte sa plec, fratele meu e cam bagacios si imi citeste mesajele (cand uit sa le sterg) sau intra la muzica si sterge una-alta T^T Odata era sa il omor pentru ca imi stersese doua poze in care am iesit cel mai bine:zuppy05:

In concluzie, am nevoie de telefon, dar nu tot timpul. In curand imi voi lua un Sony Ericsson K630i, am facut o obsesie pentru modelul asta de cand l-am vazut la varumiu @.@

Telefonul . Îmi place să trăncănesc cu prietenii la el, dar nu în excess. De obicei, vorbesc cu amicii mei despre ce am putea să facem, unde să mergem and stuff like that. Când vine vorba de şcoală , închid repede telefonul sau schimb subiectul. Nu suport să trăncănesc despre note and stuff.
Acum am un LG KM900 şi pot să spun că îmi place. Are o memorie uriaşă şi îmi plac ecranele cu touch, deşi la început le uram.
Fără telefon, nu cred că aş muri mai ales că stau aproape de cei mai apropiaţi prieteni. Oricum ar fi o pierdere.
Cu părinţii vorbesc rar şi puţin pentru că... mie îmi place să vorbesc cu prietenii . Odată am vorbit două ore juma cu un prieten despre skate şi mi-a venit o factură luuungă . Anyway, îmi place să vorbesc la telefon pentru că... e reconfortant, plus că asta pot face când mă plictisesc.

Well ...
Telefonul este un mod prin care poti comunica cu prietenii, familia si alte persoane.
Eu nu vorbesc prea mult la telefon. Vorbesc cu prietenii, colegle si familia. La scoala mi-l iau dar it tin inchis, nu prea il deschid.
Am un nokia 5130 express music, cu rosu. Are memorie, casti, cablu usb. Nu prea imi plac telefoanele cu touch screen, prefer un telefon mai mic ... Telefonul meu este mai micut si este practic. Ascult muzica, ma joc, mai fac si niste poze. Insa nu il iau peste tot ...

Ok...pai eu sunt de parere ca trebuie sa existe un echilibru foarte clar stabilit si sa nu se ajunga la o dependenta fata de telefon. De acord, telefonul este foarte util pentru a vorbi cu prietenii cu care nu te vezi zilnic sau pentru a stabili intalniri, sau ca sa anunti ceva urgent ce nu sufera amanare, dar personal prefer o conversatie face 2 face. La telefon poti sa te prefaci, poti sa ascunzi anumite lucruri, insa cand esti fata in fata iti dai seama de anumite lucruri din felul in care gesticuleaza persoana respectiva, din expresia fetei sau din privire si astea sunt niste lucruri extrem de utile.
Iar sa fi diponibil 24/24 la telefon mi se pare o mare prostie. Mi se intampla de multe ori sa-mi las telefonul prin diferite camere sau pe silentios si sa nu-l aud, dar nu ma stresez prea mult, cine suna, mai suna si mai tarziu daca are nevoie, daca nu, nu era important, iar la mesaje raspund si dupa cateva ore daca nu am chef, depinde de cat de urgent este. Recunosc ca exagerez si eu uneori vorbind mai mult la telefon, dar asta doar daca imi permite timpul.
Mai nou telefonul a devenit si un accesoriu, nu mai este folosit ca un mijloc de comunicare si recunosc ca sunt vinovata aici. Dar mi se pare ca un telefon mai elegant da mai bine decat ultimul jaf de pe planeta, bine asta nu inseamna ca cheltuiesti o avere pe el. Cat despre touch screen, la inceput nu-mi placea ideea si credeam k imi va fi incomod cu el, dar nu imi e, e chiar mai comod in anumite situatii plus ca pozele se vad de 1000 de ori mai bine pe el [are ecranul mai mare]
Daca as rezista sau nu fara telefon mobil...banuiesc ca depinde, ar trebui sa anunt anumite persoane sa nu ma caute pentru un timp ca sa nu creda ca mi s-a intamplat ceva grav, dar in rest m-as descurca pentru o perioada.Pana la urma, pe vremea parintilor nostii, nici macar nu aveau toti telefon si lumea traia si atunci si nu o ducea asa rau, se vedeau mult mai mult decat sa stea ore in sir vorbind la telefon.
Hm...sper ca am cuprins aici tot ce intentionam sa spun, daca o sa-mi mai aduc aminte de ceva, voi da un edit:D.

Omul tinde să se adapteze la mediu, tehnologie, acum mulţi ani oamenii se descurcau fără telefoane mobile şi nu se plângeau, acum că le avem, avem impresia că sunt indispensabile... e ceva normal, adaptarea la noua tehnologie.
Nu sunt adeptul conversaţiilor foarte lungi la telefon, singura persoane cu, care prefer şi sunt nevoie să vorbesc mult e prietena mea, în rest prefer să o închei destul de rapid şi să vorbesc cu respectivii personal.

Eu una sunt perfect conştientă de acele raze nocive care afectează creierul and stuff...Buuuut nu plec absolut nicăieri fără telefonul meu.
Sunt cam obsedată, având în vedere că vorbesc 1 ora pe zi [doar atatea minute am pe zi ]..si cred că dacă aş putea aş vorbi la telefon şi în somn. Dap, sunt disperată...Chiar sunt.
De obicei vorbesc cu o prieten de-a mea a.k.a. mz BFF or something like this. Şi vorbim de toate, de la facerea lumii până în prezent.
Am un Sony Ericsson W880i , care are memoria plină săracul, de melodii începând cu Gackt şi terminând cu MJ si imagini începând cu fluturi şi trandafiri nevinovaţi si terminanând cu nişte yaoi.
Deci şi prin urmare sunt puţin cam dependentă de mobil

Hm... Telefoane... pai momentan am un LG KP500 Cookie si sunt destul de multumita de el. De obicei la mine telefoanele se strica destul de repede, dar sper ca asta ma va tine mai mult....
De vorbitu' la telefon, nu stiu cat sunt de dependenta, dar imi place sa palavraggesc la telefon. Cel mai des vorbesc cu prietenii... De obicei vorbesc cate o ora- doua pe zi. Sincer... nu e mult, avand in vedere ca ma suna multi si de asemenea sun pe multi, iar o convorbire normala la mine tine cam 15-20 de minute....
Cel mai mult vorbesc cu my BFF si cu 2 dintre prietenii mei cei mai buni, cu care intr-o zi am stat trei ore la telefon. Sunt constienta ca telefonul dauneaza, daca este folosit in exces, dar in ziua de azi eu cred ca e o necesitate sa vorbesti macar putin la telefon (de exemplu daca sunt plecati parintii iti dau un telefon, nu stau ei sa-ti trimita vederi sau scrisori sau daca trebuie sa ma intalnesc cu cineva afara, il sun sau ma suna, nu stam sa ne trimitem scrisori... in cel mai rau caz sa vorbim pe mess....)
Telefonul meu are si net si o memorie mare, de acea imi place sa-l folosesc in special la scoala ( sunt multe ore in care ma plictisesc) sau cand sunt plecata, ca sa nu ma mai car cu laptopul, mai simplu e sa-mi iau telefonul ,care e micut si comod.

Telefoane...
Dacă stai bine să te gândeşti, sunt foarte puţini cei care ar rezista fără aşa ceva o perioadă lungă de vreme.
Momentan, am un Motorola W377, telefon ce e destul de popolar, cel puţin în Cluj, dar îl folosesc doar când îmi aduc aminte de el. Well, telefonul meu este util doar când vorbesc cu prietene din alte localităţi, că face to face nu se poate, iar messenger-ul nu e disponibil mereu. În rest, îl plimb cu mine prin toată casa, nu îl las din mână nicio clipă, dar nici până azi nu ştiu de ce...
Cred că singura persoană cu care sunt înstare să vorbesc o jumate de oră pe telefon e Mira. Cred că ea este singura fiinţă căreia îi răspund la telefon. Mama nu e foarte încântată de asta, mai ales că stăm la poveşti toată ziua pe mess, iar seara pe telefon, şi cred că are de gând să-mi confişte rabla...
Eh, cred că aş putea trăi fără telefon dacă aş avea messenger...

Nu sunt dependentă de telefon. Îl folosesc în limita bunului simţ. Aveam o perioadă, acum doi ani, pe la şaişpe ani când pândeam orice telefon nou ( asta până când tata mi`a spus că el nu mai plăteşte nimic pentru mine ). Dacă mi`aş uita telefonul acasă, probabil n`aş sesiza asta.
Momentan am un HTC Hero foarte mişto. E bun şi la făcut poze, în caz că n`am aparatu` la mine. E bun la toate ( mai puţin la gătit, curat şi altele :]] ). Ce mă enervează la telefonul ăsta e că odată mi`am pierdut încărcătoru` şi mobilu` e aşa de rar ( aproape inexistent în România ) încât n`am găsit. A trebuit să`l rog pe tata să`mi ia încărcător din Franţa. -__- Dar totuşi toată lumea îmi adoră telefonu`. ^________^ Deci, în definitiv, şi eu.
Ca să arăt că nu sunt dependentă de telefon e de ajuns să vă zic ceva. În săptămânile când toceam pentru bac nu răspundeam la telefon deloc. Doar dacă erau părinţii sau soţul meu, răspundeam. Altfel nici nu ridicam ochii din variante. Cea mai lungă conversaţie neîntreruptă am avut`o cu Nya: 4 ore, 32 minute, 17 secunde. Consider că telefonul este o chestie pe care trebuie s`o folosim cu moderaţie.

Parintii mi`au daruit de ziua mea un Blackberry, si il am pe cel vechi, LG, pe care nu il prea folosesc. Sunt cam obsedata de mesaje, chiar si in ore colegii ma intreaba ce faci ? and I'm like "texting.. u?" De ceas, nu mai zic. Desi am pe mana ceas, trebuie mereu sa ma uit.
Parintii nu stiu de obsesia mea. De vorbit la telefon, mi se pare putin plictisitor. Scriu cate un mesaj foarte lung cateodata si primesc inapoi ceva de genul "ok. le citesc pe toate 6 si iti raspund apoi."

So,eu am un Nokia 6300,e...hmm,acceptabil.Nici nu vreau un telefon asa bun la varsta mea,fiindca nu vreau sa dau milioane si dupa aia sa-l prapadesc,pt ca astia de la scoala mea sunt cam tampiti ._.
En fin,nu prea vorbesc la telefonul mobil,cel mai lung apel cred ca e de 10 minute .Daca vreau sa vorbesc mai mult cu o persoana vorbesc pe fix,pentru ca pe mobil nu prea imi convine sa vorbesc,fiindca bateria tine foarte putin -_-",maxim 2 zile daca pun muzica la el in drumul spre scoala si spre casa.
Nu pot zice ca sunt dependenta,dar nici bine nu mi-ar fi fara el,I mean,cand vreau sa ii vad fata lui Sebastian inainte sa ma culc,cum sa ma uit daca Pc-ul e inchis?Cum sa adorm fara sa-i vad minunatul chip al lui Sebastian?CUM?
Ok,so,scuze pentru randurile de mai sus,puteti sa le ignorati ^-^"
Btw,uite o poza cu telefonul pentru curiosi :
[imagine: http://www.letsknow.info/wp-content/images/2010/01/noki…10/01/nokia_6300.jpg]
da,este exact in culoarea asta.

Pana acum cred ca am avut trei telefoane, 4 cu unul de-a lu mama. Nu sunt inebunita dupa asa ceva, iar cand cumpar, cumpar ceva rezonabil la pret, ieftin, dar bun. Nu am nevoie sa fie de 8 gb, cu camera de 10 mega sau chestii de astea. Cand imi iau un telefon il iau doar pentru a vorbi cu cineva. La inceput stau vreo trei zile pe el sa ma joc si sa-l descopar, dupa care il las in camera toata ziua. De vorbit la telefon nu vorbesc decat cu mama sau cand cineva ma cheama afara. In rest cu toti vorbesc prin mesaje. Imi iau chestie de aia de 1000 de mesaje xD Cred ca mesaje trimit in prostie O_O cam 100 in 2 zileO_O Dar nu mereu, cand pica momentul. Am auzit si eu de chestiile cu radiatiile acelea de la telefon, am noroc ca nu il folosesc prea des xD Daca e sa vorbesc mult, o fac pe fix, cred ca am ajuns si la 2 ore pe fix, dar nu trec mai mult deoarece ma plictisesc si nu sunt obsedata de asa ceva,pe mobil maxim 30 de minute de vorbit. Katutza, si eu am avut telfon ca al dau, dar l-am pierdut in parc=]] Idioata de mine -.- De atunci am grija cu ele si ma panichez ca o nebuna cand nu gasesc telefonul. Nu sunt dependenta de el, deoarece am alte lucruri de facut decat sa-mi belesc ochii in el.

Pot trai fara telefonul mobil foarte usor, desi am momente cand ma intind la vorba si cateva ore.
Inainte eram obsedata de el. Trebuia sa butonez incontinuu, dar de cand am facut o alta obsesie - messul, nu prea ma mai intereseaza soarta telefonului, poate doar sa ascult muzica.
Deci, in concluzie: pot trai fara telefon.

Sincer telefonul meu este saracul destul de lovit de soarta si are abia vreo 4 luni de cand l-am achizitionat, sunt destul de dependenta de el, vorbesc mult si ma lungesc deseori la povesti cu prietenii care nu-mi sunt aproape, dar mai rau este ca mereu cand am o problema pun mana pe tel si sunt fara sa incerc sa o rezolv singura. SMS-uri dau in prostie si mereu am cost peste norma. Oricum incerc sa ma las si sa mai uit de telefon din cand in cand. Si eu cam pierd telefoanele T_T, dar incerc sa fiu atenta cu ele. Nu am schimbat prea multe telefoane pentru ca ma atasez emotional de ele si imi sunt dragi. Sunt genul de persoana care isi alege un telefon bun la un pret rezonabil si care pastreaza telefonul destul de multi ani.

Sunt singura care nu da doi bani pe telefonul ei ? Si asa e o buturuga . Cand ies afara, ori vorbim pe mess sa ne intalnim, ori vorbim atunci cand ne vedem ultima oara. Primele doua luni din vacanta telefonul meu a zacut mort. Probabil din lipsa de credit.

Ador sa vorbesc la telefon, numai ca nu am niciodata credit, si sfarsesc prin a-l folosi pe cel al fratelui meu .

Yeah, I have a [imagine: http://vandtelefon.com/pictures/2009/03/31/samsung_sghj…g_sghj700v_12706.jpg]

Îmi iubesc noul telefon pentru că pot să fac o groază de chestii cu el, de la liste cu muzică (și am stat vreo două ore să îmi transfer din pc în telefon melodiile iar apoi să le așez pe genuri :3), radio, poze super clare (camera face niște poze absolut drăguțe xD), pot să desenez, etc, etc.

De vorbit la telefon, destul de puțin, conversațiile mele sunt în medie de 2-3 minute(și asta e mult, de ex cu mama nu vorbesc mai mult de 30 de secunde :] ), iar pe timpul școlii când nu apuc să îmi văd prietenii prea des, să zicem că mă mai lungesc vreo 30 de minute-o oră cu vreo prietenă. Sau cine știe ce alte situații speciale. Mai ales pentru că prefer să tastez sms-uri și uneori ajung în situația în care rămân fără. (bine, nu am rămas chiar fără, mă încadrez perfect în 500 pe lună)
Nu știu de ce, dar mi se pare mai ok să transmiți cuiva un mesaj, o urare de aniversare de exemplu printr-un sms decât să te bâlbâi la telefon câteva minute și să nu mai știi ce să zici. (pauzele alea de reculegere nu sunt tocmai frumoase, mai ales dacă nu ești foarte apropiat de persoana cu care vorbești).

Am stat și telefon cel mult două săptămâni și era oarecum frustrant, dar cu ajutorul telefoanelor celor din familie mai diminuam problema .

Nu pot să spun că sunt dependentă, dar telefonul este până la urmă o necesitate, un ajutor de nădejde, un instrument împotriva plictiseliii și ce mai vreți voi xD

Am avut pana acum un Bosch antic, un Ericsson T10s la fel de vechi, un Nokia 1100, un Sony Ericsson k310i, care mi s-a stricat asa ca l-am schimbat cu un Motorola W490 (simpatic ca design, varza ca telefon). Astea toate pe Vodafone.
Acum 2 ani am decis sa imi fac si un abonament Cosmote, pentru ca aveam cunoscuti in retea si era rentabil pentru mine. Am primit atunci un Samsung SGH J770, un telefon pe care il ador.

[imagine: http://i56.tinypic.com/35bv7ua.jpg]
E facut pentru muzica, suporta card de pana la 8 giga, insa folosesc doar unul de 4.
Are un ecran mare, motiv pentru care il folosesc adesea pentru a ma uita la filme si seriale cand mai merg cu trenul
Ma enerveaza insa ca nu prea pot instala aplicatii java mai mari de 4-500 de kilo, a se citi toate jocurile interesante.
Daca e lumina naturala, face poze superbe. In alte conditii insa, nu prea exceleaza..
Ce mai imi place la el e faptul ca il tine destul de mult bateria. E drept, reusesc sa il aduc la o singura linie intr-o zi, daca imi puntea mintea la el, dar cu liniuta aia pot vorbi 45 de minute la telefon (testat in repetate randuri). M-a tinut chiar odata vreo 3 zile, cu o singura liniuta la baterie (ce-i drept, nu l-am folosit decat ca alarma, o mana de sms-uri si 4-5 minute de convorbiri la telefon).

Dupa ce mi-am luat acest Samsung, mi-a cedat Motorola, asa ca a trebuit sa imi iau alt telefon pentru Vodafone. Asa ca am luat un Sony Ericsson s312.

[imagine: http://i52.tinypic.com/28iq0ie.jpg]
Mare teapa mi-am luat cu el.
Face poze varza, are un ecran varza si nici nu pot instala jocuri de pe el decat daca le pun pe card... ori card pentru el nu am avut, pentru ca necesita card tip M2, nu are suport pentru micro sd-uri...

Intre timp, am renuntat la el. Am primit de la o cunostinta de familie un Sony Ericsson din seria Walkman, model tare simpatic, dar la fel de varza ca telefon (nu mergea sa instalez jocuri pe el >.< )
Pe asta l-a luat sora mea si mi-a lasat mie telefonul ei Un Nokia 5130 Xpress music.

[imagine: http://i55.tinypic.com/28hg5cg.jpg]

Desi e facut special pentru muzica, se aude extrem de NASPA la casti. Nu pot sa il suport. Are in schimb un difuzor puternic la care se aude destul de clar. Pacat insa ca nu sunt genul care merge dupa el cu lautarii urland din telefon. Face si poze ciudatele, cu efect straniu de blur, deci e half-fail.
E insa si half-win Are un ecran foarte bun, pe care se vad imaginile uimitor de clar, chiar am ramas impresionat cand am vazut prima data cum se vede o poza pusa ca fundal. Si, partea cea mai misto, e ca suporta o tona de jocuri tari, inclusiv jocuri 3D. Momentan insa il folosesc mai mult ca sa joc Pokemon Gold pe el, folosind un emulator de Gameboy Color pentru telefon


Samsungul ramane baza Imi place foarte mult, e un telefon util si arata foarte elegant. Plus ca e si rezistent la socuri, ceea ce e bine ca l-am scapat deja pe jos de foarte multe ori