Elevul Dima dintr-a saptea (Mihail Drumes) vs. Gazda (Stephenie Meyer)
Destul de greu avand in vedere faptul ca amandoua mi s-au parut super. Cel putin Gazda mi s-a parut mult mai reusita ca si carte decat seria Twilight. A fost altceva.
Dar cred ca voi alege totusi Elevul Dima dintr-a saptea pentru ca mi s-a parut foarte amuzanta, toate acele intamplari petrecute in timpul scolii and so on. Niste amintiri atat de frumoase Poate o aleg si din cauza faptului ca sunt in liceu, dar na Am citit-o pe nerasuflate si am murit de ras Mi-a placut la nebunie.
Next: Crima din Orient Express de Agatha Christie vs O plimbare de neuitat de Nicholas Sparks
Aleg O plimbare de neuitat - Nicholas Sparks, in primul rand fiindca pe cealalta nu am citit-o si in al doilea rand fiindca am iubit cartea aceasta atat de dulce, profunda si emotionanta. Mi-a placut mult de Jamie, pe care pur si simplu nu am inteles-o atunci si nici nu cred ca-i voi intelege vreodata felul de a fi si cum vedea lucrurile, l-am adorat la modul cel mai serios pe Landon si mi-a placut enorm evolutia acestuia pe parcursul cartii si, nu in ultimul rand, am fost placut impresionata - daca nu induiosata - de relatia acestora. Plus ca-mi place cum Nicholas Sparks ia cele mai banale si comune subiecte si le trateaza si transforma in ceva inedit, punand accent pe realitate si tot ceea ce se intampla in ea.
Next: Panza de paianjen - Cella Serghi vs. Pe aripile vantului - Margaret Mitchell.
Panza de paianjen - Cella Serghi vs. Pe aripile vantului - Margaret Mitchell.
Etto, complicat si nu prea. I think I'll stick to Pe aripile vântului (Margaret Mitchell),desi am citit-o acum o gramada de vreme, dar gandul ca ar cam trebui sa o recitesc to refresh my memory about the whole deal. Dar, o aleg 1)pentru ca nu imi amintesc sa o fi citit pe prima si 2) pentru ca ai nevoie de curaj sa conturezi un personaj principal rasfatat, mandru detinator al unui ego cat casa si prostut si sa iti iasa o lucrare epica, nu?
Nu sunt cel mai mare adept al literaturii clasice, insa anumite lucrari, precum aceasta, te fac sa figure out, one way or another, why we do need books, and why the urge to be daydreamers lingers in us. So yeah, I'll stick with the second option.
Next: Diavolul se imbraca de la Prada (Lauren Weisberger) vs. Jurnalul lui Bridget Jones (Helen Fielding)
Aleg "The Diary of Bridget Jones" pentru ca cealalta carte nici macar nu am citit-o, dar si fiindca cea mentionata nu a fost o lectura proasta, de fapt chiar mi-a inspirat mici chicoteli acum foarte multi ani intr-o vara lunga privata de alt fel de literatura. A fost light hearted si destul de placuta pentru genul ei, intrucat eu nu suport povestile siropoase de dragoste in general. Umorul nu este stralucit, dar e un fel de umor urban, chic si pe alocuri ma identificam in sarcasmul usor al lui Bridget... si cu gandurile ei de dieta.
Kafka on the Shore (Haruki Murakami) vs Metamorphosis (Franz Kafka)
Uau, jocul ăsta stă pe loc. Din păcate, eu n-am citit Kafka on the shore de Murakami, însă am citit Metamorfoza de Kafka (care se întâmplă că mi-a plăcut extrem de mult) și cred că alegerea ar fi fost oricum aceeași. De Murakami am citit doar Pădurea norvegiană și, deși mi-a plăcut, se întâmplă să am o mare și siloasă slăbiciune pentru Metamorfoză, mai ales pentru cât m-am chinuit să m-apuc s-o citesc (cu frica mea infinită de gândaci și alte insecte dubioase sau nedubioase).
Consider Metamorfoza lui Kafka ca fiind ceva foarte... intrigant. Asta din mai multe puncte de vedere: s-o privești social? s-o privești ca pe o metaforă? să fie una tragică, să fie una amuzantă? să fie una absurdă? să fie doar una a la kafka și atât? sunt o mulțime de posibilități și de trăiri mai mult sau mai puțin direct corespondente cu adevărata menire a povestirii. Pentru că, în fond, nu e nimic altceva decât o povestioară cu un gândac -și totuși, un gândac care odată a fost om și s-a transformat, peste noapte, într-o imensitate scârboasă care începe să doarmă sub propriul pat și-și caută locuri și mâncăruri improprii oamenilor. A devenit, nu doar ca înfățișare, ci și ca spirit și desfășurare, un gândac. Să fie tragic? să fie cursul natural al lucrurilor? să fie aceasta o consecință socială imposibil de evitat?
Eu nu am găsit răspunsul la aceste -mult prea multe - întrebări, cele mai multe nerostite. Ce îmi place la Kafka este absurditatea pe care mi-o transmite și multele căi de interpretare pe care le lasă, pur și simplu, deschise -poate fără să vrea, având în vedere că-și lăsa, în general, operele neterminate (suferință sau nesuferință pe care n-aș fi vrut s-o înțeleg niciodată, și totuși...). Metamorfoza lui Kafka este alegerea mea, încă mă gândesc la scurta povestioară deși am citit-o acum vreun an sau mai bine.
next, Noaptea de Sânziene (Mircea Eliade) versus Gog ( Giovanni Papini)
Poate o aleg si din cauza faptului ca sunt in liceu, dar na 
Am citit-o pe nerasuflate si am murit de ras 
Mi-a placut la nebunie.