Saruta-ma asa cum te-am invatat

In primul rand mersi pt comm-uri... Ma bucur k va place ^^" Buei, imi plac lucrurile picante... obisnuiesc sa pun piper in mancare si mananc mult ardei iute =]] Cred ca de la asta se trage XD Oricum, ma bucur k ti-a placut
Acum mm adus continuarea (datimi in cap ca mi-a luat atat >.< ) insa am o scuza pentru intarziere. Capitolul asta initial era atat de mic si prost incat imi venea sa scot definitiv capitolul 15 din fic =]] Am lucrat la el de mi-au iesit ochii si nu sunt deloc multumita de ce a iesit aici... ( am repetat iesit o.O ) Sper sa va placa macar asa putin acolo... Pff XD... Daca era sa mai lucrez la el sa iasa cv mai ok creca imi luau inca doua luni! Nici titlu n-am stiut sa-i pun asa k asta are lipsa :]]
Hai comenturi de rau astept...
Si again scuze intarzierea si mai ales scuze ca am venit dupa tone de zile cu un jaf de capitol
Lectura placuta... ^^"
Va pupa Nana XD :]]



Zilele treceau iar Naruto isi petrecea fiecare minut alaturi de mine. Mereu avea grija sa nu plec singura nicaieri, ma aducea acasa si dimineata venea la mine. Anuntase politia si totul era intr-o derulare continua. Ziua stateam doar cu el si seara dormeam ori la Neji ori acasa insa eram adusa de blond.
Detectivi profesionisti luau probe, se cautau in dosare intamplari asemanatoare si pot spune ca norocul a fost de partea mea.
Intr-o dimineata Naruto a venit la mine la prima ora. I-am deschis si a intrat imbratisandu-ma prieteneste. Relatia dintre noi era doar una simpla, de prietenie.
-Am lista cu suspectii! a spus si a fluturat in fata mea un plic sigilat.
-Pe bune? am spus eu uimita. Intra!
Ne-am dus in sufragerie si am inceput sa ne uitam peste nume. Erau nume de care nici nu auzisem. Naruto s-a incruntat la un moment dat, privind foaia cu ura.
-Renji Akatsuki. Nici de asta n-am auzit si e ultimul din lista. am spus eu privindu-l nedumerita.
-Eu da... Hinata, a spus el uitandu-se la mine, mai sti cand am vazut patul?
-Da...
-Mai sti ca a oprit unu' langa noi...
-Adica?...
-Da.
-O Doamne! am privit panicata in jur de parca as fi fost atacata in momentul ala de cineva. M-a luat usor in brate incercand sa ma protejeze de tot raul din lume. Imi soptea ca va fi bine insa nici el nu credea in propriile cuvinte. De ce eu?... Il cunostea pe blond, erau prieteni, de ce mi-ar fi facut mie, iubitei lui... adica... Mai nou nu eram iubita lui. Dar toata sarada incepuse cand noi inca eram impreuna! Nu intelegeam ce se intampla...
-Imbraca-te, mergem la politie chiar acum.
Am aprobat si m-am dus sa ma schimb. Mi-am luat un pulovar verde si blugi, iar in picioare cizmele negre, cu toc gros si nu foarte mare. Mi-am luat geanta pe umar si am iesit cu Naruto pe usa. Ajunsi la politie, blondul a spus ca il cunoaste pe unul dintre suspecti.
-Si de ce ti-ai invinovati prietenul, ma rog? a intrebat omul din fata noastra uimit.
-Daca un amic de-al dumitale ar fi pe o lista de suspecti, iar tu sti ca ala o place pe nevasta-ta si ti-a zis si in fata ca daca ar avea una ca ea ar fu...
-Naruto! am tipat eu si l-am adus la tacere. Imi cer scuze, domnule...
-Inteleg. Amice, o sa rezolvam treaba asta.
-Ai de gand sa-ti misti curu' ala si sa-l aduci aici pe Renji? a tipat din nou iar eu i-am apucat bratul, spunandu-i sa se calmeze.
Barbatul, cam incruntat, a dat un telefon si ne-a spus sa asteptam. Am iesit afara din birou, asteptand pe un hol. Naruto se plimba nervos in stanga si in dreapta, injurand si blestemand. M-am ridicat de pe scaun si l-am apucat de bluza, facandu-l sa se intoarca. Atunci a facut ceva ce nu mai facuse de mult. M-a luat in brate si m-a sarutat pe frunte apoi mi-a soptit usor la ureche:
-O sa fie bine, iti promit.
In glas i se citea ingrijorarea si imi dadeam seama ca tine la mine foarte mult...
Pe usa sectiei de politie au intrat trei oameni ai legii si Renji, incatusat. Cand l-am vazut am inceput sa tremur. Mi-am lipit fruntea de pieptul blondului, incepand sa plang. Avea parul tuns scurt si vopsit roscat aprins, ochii erau caprui, ucigatori, inspaimantatori. Purta un tricou negru, care se rupsese, poate in lupta cu politia, iar blogii erau si ei patati in genunchi.
I-am auzit vocea.... Aceeasi voce...
-Ah, desteptilor... M-ati prins acum... Scap eu de aici si vezi tu, Hinata! a tipat el iar eu m-am lipit mai mult de Naruto.
Asa totul se terminase... Pot spune ca se terminase chiar prea repede...
M-am intors acasa inca derutata si cu lacrimi in ochi. Cred ca aia fusese una din cele mai urate zile ale mele insa si o zi cu noroc, avand in vedere ca scapasem de o problema. Respiram usurata la gandul ca totul trecuse. Totul urma sa fie bine, viata mea va fi din nou "roz" iar problemele imi vor da pace. Cel putin asa vroiam sa cred.
Restul zilelor le-am petrecut cat se putea de normal. Am iesit la film cu prietenii, ieseam seara in oras sau chiar in parc, glumeam si ma distram.
Intr-o zi eram in oras cu Sakura. Iesisem pentru a ne cumpara cate ceva. Rozalia purta o haina de blana foarte eleganta ce o primise cadou de craciun. In picioare avea cizme, fara toc, lungi pana la genunchi si de un maroniu deschis. Parul ii era liber si aranjat. Era atat de eleganta si frumoasa... Nu ma mir ca Naruto a placut-o mereu...
Am trecut prin fata unei cladiri din geamuri si am observat diferenta dintre mine si ea... De-abea daca ma aranjasem vre-un pic. Aveam cearcane si eram nemacheata. Blugii erau decolorati si paltonul am observat ca nu-mi mai venea chiar asa bine. Cizmele negre inca se tineau bine iar parul era prins intr-un coc ciufulit. Nu ma prea interesa cum arat in ultimul timp. Tenten imi atrasese odata atentia cum de nu ma mai ingrizesc la fel ca inainte.
Am ajuns in fata unui magazin imens de unde Sakura si-a cumparat o pereche de pantaloni negri, eleganti. Ii veneau minunat. Dupa asta am hotarat sa mergem in parc. Era frig insa nu ma deranja. Ne-am asezat pe o banca si am vorbit multe chestii neinteresante. Gandul mi s-a dus iar la Naruto. Nu mai vorbisem cu el de doua zile... Imi lipsea... Si imi va fi atat de dor de el dupa ce va pleca...
-Hinata, trebuie sa plec! spuse prietena mea dupa ce citi un mesaj pe telefon.
Mi-am luat la revedere si m-a intors acasa. Dupa ce am facut o baie si m-am imbracat in pijamale m-am pus pe canapea uitandu-ma la televizor.
Am auzit batai in usa si m-am ridicat de pe canapea, ducandu-ma sa raspund. Cand am deschis usa l-am vazut pe Naruto stand in ea. Chipul lui exprima tristete, singuratate, neincrede in sine...
-S-a intamplat ceva? am spus eu facandu-i semn sa intre inauntru.
-Am venit sa-mi iau ramas bun, maine plec...
-Ah... Pai... Drum bun! Sper sa ajungi cu bine si sa duci o viata fericita! Eu... Adica tu... Sti...
Lacrimile imi inundasera ochii si imi tineam cu greu suspinele in frau.
-Imi pare rau Hina... . a spus el privind spre usa.
L-am apucat de geaca neagra si l-am tras spre mine. M-am inaltat pe varfuri si l-am sarutat apasat pe buze. Si-a adancit mana in parul meu si si-a strecurat limba printre buzele mele. Limba lui mangaia lenes si gusca lacom. O mana o avea pe spatele meu insa eu i-am luat-o si i-am lipit palma de unul din sanii mei. M-am desprins din sarut si i-am spus privindu-l in ochi.
-Culca-te cu mine... Pentru ultima data...
M-a luat in brate pe sus si m-a sarutat, mergand cu mine asa pana in dormitor. Acolo m-a trantit pe pat si s-a urcat peste mine. S-a descaltat si si-a dat geaca jos apoi a inceput sa se dezbrace. Puloverul albastru a disparut de pe el, la fel si maieul nergu de dedesubt, blugii au intalnit celelalte haine pe undeva pe jos prin camera. A apucat de marginea camasii mele de noapte, tragand de ea in sus si indepartandu-mi-o. Mi-a sarutat gatul apoi a coborat spre sani. Mi-a sarutat fiecare san in parte, lasand urme umede. Mi-a indepartat ciloteii si s-a lasat usor in jos, sarutandu-mi soldul apoi a tras o linie cu limba pana jos spre centrul feminitatii mele. Am strans cearceaful in maini si am scos aerul din plamani cu un oftat de placere. Isi misca limba cu pricepere. La un moment dat am tipat sa inceteze si s-a oprit, ridicandu-se si privindu-ma nedumerit.
-Nu esti obligat sa ma faci sa ma simt nemaipomenit. Mi-e deajuns sa..
-Taci Hina! a spus el si a vrut sa-si reia jocul insa l-am oprit iar.
-Daca tu nu te opresti... Hmm... Pot si eu sa... Adica...
-Tu n-auzi ma sa taci? a spus el si mi-a zambit dulce. Tu nu o sa faci alt ceva decat sa urli pe aici.
Mi-a facut cu ochiul si a continuat ce incepuse. Gemeam si urlam de placere. Pot spune chiar ca ma chinuia cu asta. La un moment dat am rasuflat usurata, multumita ca ma facuse sa ma simt minunat. S-a ridicat din pat vrand sa se imbrace.
-Ce... Ce faci? am spus eu ridicandu-ma in sezut.
-N-am... prezervativ la mine. Nu vreau sa te las gravida chiar acum, inainte sa plec...
Am zambit si am deschis sertarul de la noptiera, scotand de acolo un pliculet micut si patrat. A facut ochii mari intrebandu-ma de unde il am.
-L-am tot avut dupa mine zilele astea... Vrei sa-l folosim sau il las sa zaca aici?
A ras apoi mi l-a luat din mana. Dupa ce si l-a pus s-a intins peste mine, potrivindu-se intre picioarele mele. M-a sarutat apasat pe buze apoi m-a patruns usor. A inceput sa faca miscari lente apoi mai repezi, facandu-ma sa ating culmile extazului. Am gemut puternic, rostindu-i numele cand totul s-a termina. A cazut secadat langa mine, gafaind. Respiram greu si ma gandeam la ceea ce facusem. S-a ridicat de langa mine si a inceput sa se imbrace. Dupa ce s-a imbracat s-a pus pe pat, incaltandu-se. M-a privit si mi-a zambit trist. Am zambit la randul meu insa o lacrima mi-a alunecat usor in coltul ochiului. M-am ridicat in sezut si el m-a sarutat scurt pe frunte apoi s-a dat de pe pat si a iesit din camera. Am auzit usa inchizandu-se in urma lui. M-am pus pe-oparte ghemuindu-ma in pat si incepand sa plang. Maine o sa plece si nu stiu cand il voi mai vedea sau daca il voi mai vedea vreodata. I-am auzit masina cum a plecat...
-La revedere, Naruto!...
Si am inchis ochii, adormind ingropata in tristete...

P.S. si asta e "iute" am uitat sa mentionez

hello, sweety! miss me?

well.. well... ce avem noi aici, in primul rand modurile de expunere s-au imbinat placut, ai avut o descriere superba a eventualelor situatii *uhh*, actiunea a fost capitvanta si interesanta ca idee; am ceva sa iti reprosez.. fii atenta la greselile de tastare cand corectezi capitolul, sorry dar mie lene () sa le enumar acum, ca l-am recitit de aseara si mi-au "sarit" in ochii, deh nimic grav , asa... acum nu stiu daca ti s-a intamplat vreodata (sa nu ma crezi nebuna, nu ca nu as fii :]]=]]) dar partea asta waaa, a fost a naibi de sweet , imi imaginasem o scena derulata cu incetinitorul ca in anime *blushing*

Am iesit afara din birou, asteptand pe un hol. Naruto se plimba nervos in stanga si in dreapta, injurand si blestemand. M-am ridicat de pe scaun si l-am apucat de bluza, facandu-l sa se intoarca. Atunci a facut ceva ce nu mai facuse de mult. M-a luat in brate si m-a sarutat pe frunte apoi mi-a soptit usor la ureche:
-O sa fie bine, iti promit.

altceva... ai descris "wouw!" acea scena mai fierbinte dintre Naruto si Hinata ^^, fata a inceput sa prinda tupeu; cu toate astea imi pare rau ca Naru pleaca adica nu imi vine sa cred, nici macar nu i-a propus sa vina cu el, hmmm , iar sfarsitul capitolului a fost asa trist .. sper sa se intoarca sau se razgandeasca sau orice :]]..

sa vii mai repede cu nextu'
"besculina" la u
:bye:

Miaaaaaau!Am trecut si pe la tine.Nu puteam sa nu iti dau o mica atentie.Super capitolul..
Naratiunea si dialogul..Bla bla..Nu mai commentez nimic despre ele..
Descrierea este absolut superba..:XDoamne cum ai descris hentaiul..Imi dai dureri de cap.In sensul bun.Adica este si mai picant ca cel din capitolul 13.Cu mai multe detali..

Of..Naruto pleaca?Ce urat..Adica sper ca se intoarce daca tot ai anuntat ca este pe sfarsite.Sau este unul dintre fic-urile cu un final trist?Sper ca nu.Oricum chiar daca ar fi,tot mi-ar place pentru ca ar fi original..Nu sunt multe in genul asta,pentru ca nu sunt ..Triste.

Pai spor la scris,astept next-ul.
Multa inspiratie.
Bye!

Deci, am intarziat, avand in vedere ca a fost si o mica problema cu Zupul. Am venit si eu cu 16 si din fericire (pentru mine) e penultimul.
Multumesc mult pentru comm-uri si celor care trec pe aici si sper ca acest capitol sa va multumeasca la fel de mult...
Spor la citit!

16: "Ai"

Timpul se derula cu acealasi stil. Dupa o luna de la plecarea lui mi-am stricat masina, la cateva zile dupa asta am spart peretele din sticla de la casa. Mi se parea ca slujba e din ce in ce mai grea si nu reuseam sa fac nimic. Am fost concediata. Serile mi le petreceam in pat, citind sau mancand. Ma ingrasasem trei kg. Dupa inca vre-o doua saptamani am dat foc la bucatarie. Adormisem cu capul pe masa si geamul era deschis. A batut vantul iar perdeaua a fost fluturata fix in focul de la aragaz. Neji insista sa ma mut cu el insa eu refuzam mereu. Ajunsesem sa uit unde-mi pun cheile, sa plec fara sa inchid usa la casa sau sa-mi las geanta pe banca din parc. Nu mai eram in stare de nimic. Dupa pantru luni de la asta Tenten l-a sacait pe varul meu sa ma ia la ei si am cedat intr-un final. La o luna dupa am daramat biblioteca din sufrageria lor. Ar fi cazut pe mine insa m-am dat asa repede laoparte incat m-am dezechilibrat si m-am izbit tare de un perete.
-Hinata! mi-am auzit sora tipand.
A venit si m-a luat de brat, punandu-ma pe fotoliu. Mi-am dus mana la abdomen apoi am oftat.
-M-am intins dupa o carte... N-am vrut sa-l daram...
-Doamne, pana nu patesti ceva nu te lasi! Bebele e bine? a intrebat ea ducandu-se sa stranga cartile de pe jos.
-Da... Off... Vreau acasa... Ai mai vorbit cu Lala?
-Hina, e a treia oara cand iti spun ca Lala a murit acum doi ani.
S-a pus in fata mea si m-a privit ingrijorata. Eu imi priveam unghiile date cu oja rosie, patratoase si ingrijite.
-Trebuie sa-mi fac unghiile. Sti unde e trusa?
-Ti le-ai facut aseara...
Usa s-a deschis larg si pe ea au intrat Tenten si Neji. Acestia radea si chicoteau insa s-au oprit cand au vazut raftul de carti daramat.
-Neji, vreau sa vorbim ceva serios. a spus sora mea si au plecat in bucatarie. Tenten s-a dus in dormitor sa se schimbe iar eu curioasa am tras cu urechea la conversatia lor. Mi-am lipit usor capul pe usa si am stat asa, ascultand fiecare cuvantel.
-... de Lala a treia oara si uita mereu ca e moarta. A innebunit, Neji! E nebuna. Nu mai stie de ea si se pierde cand vorbeste. Uita lucruri si vorbeste aiurea cateodata. Mi-e frica sa nu pateasca ceva, ea sau copilul. Am incercat sa dau de Naruto insa niciun rezultat. Azi era sa moara strivita de biblioteca aia! Iti dai seama ca poate pati orice?
-Hanabi, stai calma...
-Nu sunt nebuna! am tipat eu intrand in bucatarie. Lacrimile imi alunecau grele pe obraji apoi am cazut jos, lesinand.
Din ziua aia sora si varul meu m-au tinut sub observatie intr-una. Eram in luna a opta si ma simteam un balon imens. Tenten inascuse un baietel pe care-l numise Yuki iar eu simteam cum imi pierd usor capul de pe umeri. Poate ca pe bune innebunisem. Poate ca viata mea s-a distrus din momentul in care a plecat in seara aia, fara sa mai spuna nimic, iar eu ramasesem ghemuita in pat, plangand. Poate ca daca avortam mi-ar fi fost mai usor. Imi era frica sa nu cumva sa-mi neglijez copilul din cauza faptului ca imi pierdusem mintile.
Intr-o seara stateam in bucatarie si mancam ciocolata. Sora mea se trezise pentru ca ii era sete si venise si ea sa bea apa. M-a vazut stand ingandurata si suparata. S-a asezat langa mine mangaindu-mi crestetul capului.
-Hanabi, crezi ca o sa fiu o mama rea? Nu vreau ca fetita mea sa fie neglijata.
-Stai calma, iubire, a spus ea dragastos, totul o sa fie bine, ai sa vezi. Esti doar stresata din cauza sarcinii. Iti promit ca dupa ce micuta mea nepotica se va naste totul o sa fie bine.
Asa a si fost. Dupa ce am inascut o fetita perfect sanatoasa, blonda si cu ochii albastri, totul a fost mai bine. Eu m-am mai calmat, eram mai calculata si atenta. Aveam grija de micuta mea si imi era frica sa o las in bratele altei persoane. Era atat de frumoasa si semana atat de mult cu tatal ei...
-Ce face micuta mea nepotica?
-E bine. am spus eu in timp ce ii dadeam o pereche de pantalonasi portocali si o bluzita alba.
Am luat-o pe micuta mea printesa in brate si am mers in bucatarie unde am mancat. Totul era nemaipomenit. Aveam o viata normala si fericita alaturi de copilul meu. De Naruto nu stiam nimic si nu ma sunase, asa cum promisese.
Zilele treceau si odata cu ele eu invatam sa trec peste tot si sa accept realitatea. Fetita mea crestea iar de primul ei craciun, ea si Yuki, baietelul varului meu, au primit multe cadouri. In seara de craciun mi-am amintit cu greu vestile care blondul mi le daduse iar cu o seara inainte m-am gandit ca se implinise un an de cand barbatul la care am tinut atata timp fusese primul din viata mea. Cu toate ca tristetea amintirilor ma coplesise ne-am distrat de minune la frumoasa sarbatoare de craciun, sarbatorind in familie. Yuki tocmai invatase sa mearga si se misca de colo-colo iar Ai mergea dupa el de-a buselea.
-Sunt doi copii minunati! a spus Neji luandu-ma dupa gat si sarutandu-mi fruntea.
-As fi vrut sa fie si el cu mine... am spus eu luand din mana micutei mele o poza care o luase de pe masa. Eram eu cu ea in parc iar undeva in spate Neji il dadea pe Yuki in leagan. Baietelul era atat de scump, cu niste obrajori rotunzi, ochi caprui si un par saten minunat. Acesta a venit in fuga spre noi, urmat de mama lui si Hanabi. Tenten l-a luat in brate invartindu-l apoi l-a pus jos. Totul mi se parea perfect si plin de dragoste. Am zambit multumita ca am toata familia alaturi!
Mai trecuse un an si fetita mea crestea si se facea mai frumoasa. Avea un anisor si trei luni, niste dintisori micuti si albi ca niste perlute si genele ii erau dese. Avea ochii mari si albastri, parul blond si putin ondulat iar buzele semanau perfect cu ale tatalui ei. In dimineata aia primisem o invitatie la petrecerea domnului Harrison. Pastrasem legatura si ma intelegeam minunat cu el. Petrecerea avea sa se tina peste o saptamana si scria mare pe invitatie ca daca nu vin si cu fetita mea o sa ma dea afara. Am hotarat sa merg. Fetita mea era atat de cuminte incat nu cred ca mi-ar fi cauzat probleme. Incepuse sa vorbeasca, spunea "mama" atunci cand vroia sa-i acord atentie, pe Hanabi o striga Abi, pe Neji il poreclise "U", ce banuiesc ca venea de la unchi, iar pe Tenten o stiga En. Spunea alte cuvinte pentru mine atat de pretioase, cum ar fi papa, jocu si enene.
-Ce tot spune fata ta, Hinata? m-a intrebat Hana intr-o zi cand Ai tot spunea intruna un cuvant sarind de colo-colo.
-Adica desene, draga. am lamurit-o eu in timp ce ma amuzam auzindu-mi copila spunand "enene" atat de repede incat se mai si incurca.
Si asa timpul trecuse, eu imi revenisem din starea de depresie si duceam o viata cat se poate de normala.
Saptamana se scurgea usor iar petrecerea de sambata seara la casa domnului Harrison se apropia. Imi scosesem din dulap un compleu dintr-o fusta si un sacou negru, si o camasuta alba. In picioare urma sa port niste pantofi cu toc cui, nu foarte inalti, tot negri. Domnul Harrison era un om bine, cu un anume loc pe scara societatii si inca nu aflasem la ce fel de petrecere eram chemata. Poate era una din acele serate cand incerca sa-mi gaseasca un prieten sau o simpla petrecere de sfarsit de saptamana. Orice ar fi fost trebuia sa ma prezint acceptabil. Camasa era bagata in fusta neagra cu talie inalta, ce-mi venea pana la jumatatea coapselor. Imi dadusem cu un fard de un gri nu foarte intens iar genele imi erau date cu rimel. Parul era prins intr-un coc elegant, lasand doua suvite ondulate sa-mi incadreze chipul. Unghiile mi le facusem dupa ce iesiem din baie cu oja rosie, insa erau taiate. De cand nascusem nu mai aveam unghiile mari. Aveau o lungime "normala", cu o forma patrata, foarte ingrijite. Buzele mi le-am dat cu ruj rosu apoi mi-am privit ingerasul care statea in pat, imbracata cu rochita azurie, cu multe volanase si o fundita la spate. In picioare avea niste pantofiori albi cu o mica funda iar parul il avea prins in doua codite. Zambetul nu-i lipsea niciodata de pe fata.
Am luat-o in brate si am coborat jos. Mi-am salutat familia apoi am iesit pe usa. Era o frumoasa seara de primavara. M-am urcat in masina iar pe Ai am pus-o in scaunelul special de pe locul de langa mine. In jumatate de ora, sau chiar putin mai mult, am ajuns in fata unei vile mari, frumoase, dinauntrul careia rasuna muzica clasica. Am coborat din masina si mi-am luat fetita in brate, inaintand pe poteca din piatra ce ducea spre usa. Am sunat si am sters micuta dara de saliva ce se prelingea pe barbia micutei. I-am atins nasul iar ea a ras amuzata. Usa s-a descis iar eu am afisat un zambet enorm, de parca eram un copil care-l vede pe Mos Craciun insa zambetul mi-a fost imediat alungat de pe chip.
-Buna seara... am spus strangandu-mi fetita mai mult la piept.
-Hinata?
-Scuzati-ma, ne cunoastem? am spus eu privindu-l serioasa.
-Oh... Intrati!...
Am pasit inauntru, cu nasul pe sus si cu gatul uscat insa ochii imi erau umezi. Mi-am asezat fetita pe canapeaua din living, am salutat cateva prietene care le cunoscusem la multele serate cu Harrison, apoi, am luat un pahar de suc pe care i l-am dat micutei mele. In spatele meu a aparut o silueta masculina. Fetita mea a intins mainile, pronuntand dulce:
-Harry!
M-am intors linistita si l-am luat in brate, incepand sa plang. De cand intrasem in casa ochii ma intepasera si gatul ma durea din cauza faptului ca tinusem in frau atatea suspine. Ii udasem sacoul negru, de firma, foarte scump si ii strangeam manecile cu furie si tristete.
-De ce nu mi-ai spus ca e si el?.. De ce Christian? Te credeam prieten...
-Hinata, calmeaza-te, scumpo! a spus el mangaindu-mi crestetul capului.
Blondina incepuse sa planga vazandu-ma agitata insa am luat-o in brate, linistind-o.
-Scuza-ma... Eu... Ma pot duce in bucatarie?
-Da, scumpo. Vezi ca in dulap am niste biscuiti, poate o calmezi pe micuta. a spus luand-o de obrajorii acum umezi.
M-am dus in bucatarie si mi-am asezat fetita pe masa. Din dulap am luat niste biscuiti cu ciocolata, preferatii ei. I-am dat unul iar aceasta l-a prins cu manutele ei mici si l-a dus la gura, umezindu-l cu saliva si murdarindu-si usor gurita cu ciocolata. M-am sprijinit cu o mana de masa, ducandu-mi alta la tample. Am auzit doua voci cunoscute venind spre bucatarie si mi-am indreptat privirea inlacrimata spre usa.
-...Si cum ti-am spus, tipa era chiar proasta avand in vedere ca...
Privirile ni s-au incrucisat, lacrimile mi-au alunecat mai mult pe obraji, am scos un suspin amar iar buzele lui s-au intredeschis, pronuntandu-mi numele in tacere
-Hei? Ma asculti?
-Da, Akira? a spus el indreptandu-si privirea catre amicul lui.
La randul sau, barbatul cu par negru presarat de fire argintii, mai in varsta, cu o mustata groasa, m-a privit uimit. Ori a banuit ceva, ori stia povestea, deoarece si-a batut amicul pe umar si a plecat. Am ramas asa, privindu-ne, amintindu-ne acele clipe frumoase din trecut.
-Mama... Papa, papa... a spus micuta Ai intinzandu-se dupa cutia de biscuiti.
-Scumpo, mergem acasa!... am spus eu stergandu-mi lacrimile si luandu-mi copilul in brate. Am pasit speriata spre usa, trecand pe langa el insa bratul lui m-a oprit, tragandu-ma inapoi. M-a imbratisat strans, adulmecandu-mi gatul, parul. Blondina inca vroia biscuiti si imi venea sa-i bag cutia pe gat in momentul ala.
-Imi pare bine sa te revad. a spus departandu-se de mine.
Am lasat privirea in jos, continuand sa plang. Mi-a luat fetita din brate si a pus-o inapoi pe masuta, dandu-i cutia de biscuiti in mana. Eu am ramas acolo, cu privirea in jos, cu lacrimile care cadeau pe gresia crem, ca mainile lasate pe langa corp, imbracata in acel compleu negru. M-a tras de mana, aducandu-ma mai aproape de el. Nu mai aveam putere, parca as fi fost o papusa, din lemn, controlata de el. De-abea ma mai tineam pe picioare. Mi-a ridicat barbia, stergandu-mi lacrimile ca apoi sa-mi sarute fruntea tandru. Am deschis ochii sa fiu sigura ca nu visam. Nu! Chiar era acolo! Doi ochi albastri minunati, un par blond, nemaipomenit, buzele alea carnoase si moi...
Mi-am indreptat mana spre fata lui, mangaindu-i obrazul.
-Naruto... am suspinat apoi am cazut jos, simtindu-ma lipsita de orice putere.
Nu lesinasem, doar imi pierdusem echilibrul. M-a ridicat de jos si m-a pus pe scaun, apoi s-a dus sa-l cheme pe Harrison. Acesta a venit si mi-a luat fetita de acolo, ducand-o in living unde urma sa fie in centrul atentiei. Am fost luata pe sus si dusa intr-un dormitor mare, racoros, unde mirosul de proaspat te imbratisa. M-a pus pe pat iar eu am cazut pe spate ca apoi sa ma intorc pe-o parte, ghemuindu-ma si incepand sa plang iar. A stat cu mine mult, o ora, daca nu doua, pana cand n-am mai avut puterea decat sa scot cateva suspine stinse in locul hohotelor. Mi-a mangaiat fata, dandu-mi bretonul de pe fruntea asudata. Mi-a zambit iar eu il priveam inca trista, cu ochii rosi, cu buzele umflate, cu nasul si el rosu...


Flashback
-Trebuie sa plec la New York saptamana viitoare...
-Poftim? Si te intorci repede nu?
-Asta e ideea, Hin... Nu cred ca ma mai... intorc.
-Nu... Nu poate fi adevarat!
End Flashback

-Te-ai intors... am reusit sa soptesc intr-un tarziu.
-Da... Si se pare ca am picat la momentul potrivit... Vad ca am o fiica ce cred ca ma astepta....
-Nu e fata ta!...
-Poftim? a spus el socat.
-Da, ramasesem gravida cu tine! Cand am aflat asta am fost si am avortat! Ai nu e copilul tau! Copilul tau nu mai e, e mort! A murit odata cu plecarea ta! am spus eu cu lacrimi in ochi.
Ma privea socat, trist, ruinat, dezamagit si foarte furios. A strans din dinti, maraind la mine. Nu ii venea sa creada. In ochii lui eram o criminala! Ii omorasem copilul
-Si atunci, cine e tatal blondinei de jos?
-Logodnicul meu! am spus eu si i-am intins mana pe care purtam un inel din aur cu o pietricica nu foarte mare insa nici de neobservat. Mi-l daduse Sakura de craciun. Il purtam pe mana stanga deoarece-mi era mai usor. Acum, ma salvase! Ii voi multimi Sakurei pentru restul vietii. M-a apucat de mana si m-a tras in bratele lui, soptindu-mi la ureche.
-Atunci de ce seama atat de mult cu mine?
-Logodnicul meu are si el ochii albastri si e blond. Nu esti singurul care arata asa! am tipat eu aparandu-ma.
-Ma refeream la forma buzelor, la felul cum priveste, poate la faptul ca are gropitele alea atat de dulci!... a spus apropiindu-si chipul de al meu.
-Nu, scoate-ti din cap asta! Nu e copilul tau! E al meu! Doar al meu, si asa va fi!
A ranjit si si-a apasat buzele pe ale mele, sarutandu-ma apasat...

Doamne nu pot sa cred..Cat de frumos este.Mai vreau,mai vreau,mai vreau.Este pur si simplu minunat.Il ador.Ai descris atat de superb sentimentele Hinatei.
Si cand ma gandesc ca ficul este pe final,imi si imaginez ca urmatorul capitol este si ultimul.
Ai..Ador numele asta.Am folosit si eu numele asta in fic.M-am inspirat din Jigoku Shoujo.M-am indragostit de acest nume inca de la prima vedere.
Cat ma bucur ca au un copil.Ai descris foarte frumos trasaturile lui Ai.Seamana cu Naruto..
Am citit ultima parte a acestui capitol,de la End Flashback de 5 ori.Atat de mult mi-a placut.Si ultimele doua cuvinte "sarutandu-ma apasat" mi-au ramas intiparite in minte.
Mor de curiozitate.Mor dupa next.Debea astept sa il pui.
Cred ca o sa tin doliu cand iti vei termina ficul,si probabil il voi mai citi inca o data,pentru ca asa fac cu tot ce imi place.
Astept next-ul!
Multa inspiratieee!
Bye!:

heyaaa! am revenit cu niste "coamme" cu ti-am spus si pe mess :]]

well.. pt inceput mi-a placut titlul capitolului, a fost inspirat, numele fetitei care inseamna iubire, dragut; cat despre modurile de expunere ca de fiecare data le-ai folosit in proporti OK: descrierea ai avut iar intensitatea sentimentelor au fost superb exprimate mai ales in momentul cand Hina l-a revazut pe Naruto dupa atata timp, dialogul a continut replici bine alese, multe dintre ele chiar comice, iar actiunea nu a fost nici pe departe grabita si greseli nu am ochit, bine iar per-ansamblu capitolul a fost foarte captivant ^^

-M-am intins dupa o carte... N-am vrut sa-l daram...
-Doamne, pana nu patesti ceva nu te lasi! Bebele e bine? a intrebat ea ducandu-se sa stranga cartile de pe jos.
-Da... Off... Vreau acasa... Ai mai vorbit cu Lala?
-Hina, e a treia oara cand iti spun ca Lala a murit acum doi ani.
S-a pus in fata mea si m-a privit ingrijorata. Eu imi priveam unghiile date cu oja rosie, patratoase si ingrijite.
-Trebuie sa-mi fac unghiile. Sti unde e trusa?
-Ti le-ai facut aseara...

- deci m-am amuzat teribil la schimbul asta de replici :]], Hinata era mai rau decat un copil; cu toate astea e bine ca nu a facut ceva atat de grav incat sa pateasca ea sau copilul ceva

altceva as mai vrea sa punctez faptul ca mi-a dat asa o satisfactie cand Hin' si Naru s-au intalnit la aceea petrecere si el era foarte staruitor si doare sa o recastige pe Hinata inapoi prin tot felul de gesturi, iar scena cu care ai incheiat capitolul cum ca a sarutat-o a fost destul de :chuu: intelegi tu :]]

anyway... din pacate sunt nevoita sa iti spun ca astept ultimul capitol T.T
spor la scris, multa ispiratie kiss&byee

Salut
Acest capitol a fost minunat mi-a placut cum ai descris sentimentele personajelor foarte mult si faza cand hinata s-a intalnit cu naruto la acea petrecere a fost foarte foarte superba mi-a placut la nebunie
ma bucur ca hina si naru au o fetita si numele fetitei e foarte dragutz imi place si fetita seama foarte bine cu tatal ei e asa de draguta
ultima parte cea care este supa Flashback imi place foarte mult am citit-o de 3 ori
imi pare rau ca acest fic se termina pur si simplu ADOR acest fic pacat ca asta e penultimul capitol:(

sunt foarte curioasa ce se va intampla in ultimul capitol foarte foarte curioasa
astept cu nerabdare nextu, Succes in continuare si spor la scris
and multa inspiratie

Deci da...capitolu 16 ..cat l-am asteptat ..Ce pot sa spun decat ca il ador .....lol dupa cat l-am asteptat....Ce trist...Fata lui a crescut mare si el habar nu avea de ea ce draguta e...Ce mi-a placut cum a mintit Hinata, asa-i trebuie tampitului daca pleaca de nebun pe unde nu trebuie si nu sta acasa
Da in fine ..
Astept nextu cu nerbadare si sper sa fie unul frumos si sper sa ramana impreuna ca daca nu plang.
Da pai vino cu nextu mai repede!
Bye!

Deci, am adus ultimul capitol. In primul rand vreau sa le multumesc celor care mi-au citit ficul si celor care au lasat cate un comm. Ma bucur ca va placut mica mea povestioara si sper ca si ultimul capitol sa va multumeasca pe deplin. Nu cred ca voi mai aparea cu ceva nou pe aici, cel putin nu prea curand.
Lectura placuta!

Usa s-a deschis larg iar buzele lui continuau sa se apese pe ale mele. Sub privirea trista si inlacrimata a roscatei cu ochi albastri, el se alungise deasupra mea, intinzandu-ma pe spate in patul spatios. Si-a strecurat limba cu usurinta printre buzele mele, gustand lacom si mangaind lenes. Am raspuns sarutului, fiind cuprinsa de senzatii ciudate. Am auzit usa trantindu-se si observ ca roscata a plecat insa el nu parea sa dea vreo importanta. In timp ce ma saruta mi-a desfacut cei doi nasturi de la sacou, apoi multimea de nasturi de la camasa. S-a desprins pentru putin din sarut si a ranjit, observand ca purtam sutienul pe care-l purtasem si atunci, in seara aia, cand venisem la el. M-a sarutat iar si mi-a desfacut sutienul, punandu-si palmele pe sanii mei, framantandu-i usor. Am gemut stins, agatandu-ma de el. O mana a lasat-o usor in jos, bagand-o sub fusta mea, apasand-o usor pe locul dintre coapse. Am facut ochii mari apoi i-am inchis strans. S-a desprins din sarut si mi-a sarutat lobul urechii soptindu-mi victorios.
-Ori logodnicul tau nu prea te satisface, ori din seara aia nu ai mai facut-o cu nimeni... Esti toata uda!... a spus maraind apoi m-a sarutat iar pe buze.
Usa s-a deschis iar si vocea copilei mele a rasunat in camera.
-Mama! Mama! a spus ea alergand spre pat, aruncandu-se in el. Repede mi-am inchis sutienul apoi cativa nasturi de la camasa, apoi sacoul. Mi-am aranjat firele ce-mi iesisera din coc si am luat-o pe micuta mea in brate. In urma ei a venit Christian, privindu-l dezaprobator pe Naruto.
-Nu-i frumos, sa sti! Biata Amy va vazut, dragilor.
-Nu-mi pasa! Si asa vroiam sa ma despart de ea. a spus blondul luandu-mi mana intr-a lui.
Harrison ne-a privit zambind, apoi a plecat, lasandu-ne singuri. M-a privit in ochi apoi, vrand sa ma sarute iar, s-a trezit cu o mica palma de la Ai.
-Sa inteleg ca-si iubeste tatal de nu te lasa sa te saruti cu altii. a spus el zambind.
Am privit catre blonda si am sarutat-o pe frunte. Aceasta a cascat apoi si-a pus capul pe pieptul meu. Era tarziu si trebuia sa ma intorc acasa... Micuta mea era obosita si trebuia sa doarma de mult. Si eu eram epuizata... Plansesem atat de mult incat ma simtema goala pe dinauntru.
-Eu... Trebuie sa plec... Ai este obosita...
-Esti cu masina? a intrebat el ridicandu-se din pat si ajutandu-ma si pe mine sa ma ridic.
-Da, de ce?
-Vroiam sa ma ofer sa te duc acasa... Dar na, n-am avut noroc... Oricum, mi-a facut placere sa te revad.
M-a luat in brate, strangandu-ma cu putere. Si-a apasat buzele pe ale mele apoi mi-a dat drumul usor, luandu-ma de dupa gat si ducandu-ma pana la masina. Mi-am pus fetita in scaunelul ei apoi m-am intors spre blond, cascand obosita. Mi-a zambit si m-a apucat de nas, spunandu-mi serios.
-Hai, te duc eu acasa! Esti obosita si condusul nu te va ajuta. Bine, asta daca nu cumva il supara pe logodnicul tau...
Parea sa fi luat pe bune treaba cu logodnicul in serios. Am deschis gura vrand sa vorbesc insa si-a pus un deget pe buzele mele, spunandu-mi sa nu comentez si sa-l las sa ma duca acasa. Am zambit, inchizand ochii si lasandu-mi capul intr-o parte.
Am luat-o pe Ai din scaunul ei si am inchis masina. Deja dormea si s-a ghemuit la pieptul meu. Am urcat in masina si am tinut-o strans pe blondina in bratele mele. Tot drumul a fost o liniste de mormant. Cand am ajuns in fata casei varului meu, am vrut sa ma dau jos insa m-a oprit. M-a tras usor spre el si m-a sarutat pe frunte. A privit-o pe Ai si i-a mangaiat parul blond, apoi i-a sarutat nasucul.
-E fiica mea, nu? Nu exista niciun logodnic, nu? Spune-mi Hina! Am tot dreptul! a spus, disperarea citinduise in ochi.
-Trebuie sa plec, mersi ca m-ai adus...
M-am dat jos din masina si m-am dus in casa. Cu grija, am urcat pe scari si mi-am pus fetita in pat, in camera mea. Hanabi trebuia sa fie iar plecata cu Hiro pe undeva. Mi-am dezbracat ingerasul cu grija ca apoi sa-i dau pijamalutele galbene cu albinute. Mi-am luat pe mine pijamaua, asta dupa ce am facut un dus sa ma calmez. M-am reintors in camera si m-am asezat pe patul moale, comod. Mi-am luat fetita in brate si am adorimt imediat.
***
Priveam cana de cafea din mana mea si ascultam discutia absurda dintre restul familiei mele. Tenten il hranea de Yuki iar Hanabi se rugase de mine toata dimineata sa ii dea ea micul dejun micutei Ai.
In timp ce Neji palavragea despre nu stiu ce afacere si Tenten ii raspundea micilor intrebari aparute din senin despre Yuki, in casa a rasunat soneria usii.
-Raspund eu. am spus ridicandu-ma de la masa, cu halatul din satin violet, cu papucii albi pufosi in picioare, parul inca ciufulit, ochii inca adormiti si cana de cafea in mana.
Am deschis, afisand un zambet si privind in ochi persoana din fata mea.
-Buna dimineata...
-'Neata! a spus si si-a apasat buzele peste ale mele.
M-am dat un pas in spate, privind speriata prin casa, de parca cineva m-ar fi vazut si as fi intrat in belele.
-Oh, inceteaza! Harrison mi-a spus tot!
Zicand asta m-a luat de mana, tragandu-ma in bratele lui. Cafeaua ii patase camasa alba, deschisa la primi nasturi. Buzele lui le mangaiau pe ale mele, punandu-si mana lejer pe fundul meu, tragandu-ma mai mult spre el. Am deschis buzele involuntar, lasandu-l sa patrunda cu limba in gura mea. Mainile mele se jucau in parul lui, acum ca pe jos zacea de mult cana de cafea, sparta in mii de bucati.
Cand intr-un final, ne-am despartit pentru a respira, buzele imi erau umflate si umede iar ale lui erau curbate intr-un zambet. Razand si strigandu-mi numele, in spatele meu aparu Ai, toata moscolita la gurita, cu mainile intinse inainte. S-a agatat de piciorul meu, tragand de halat pentru a o lua in brate. Asa am si facut apoi l-am invitat pe blond inauntru.
-Scuza-ne, eram la masa, toti suntem in pijama... am spus eu punand-o pe Ai pe un fotoliu si stergandu-i gura cu un servetel.
-Vroiam sa stiu daca ai treaba azi.
-Nu, de ce? am intrebat trecandu-mi mana prin par.
-Ce-ai spune de o mica plimbare? Noi trei. Eu, tu si fetita.
Zambetul de pe chipul lui nu era nici pe departe atat de mare ca cel de pe al meu. As fi sarit in bratele lui, sarutandu-l cu pasiune, cu foc, cu dragoste! Insa nu, m-am limitat la un raspuns afirmativ din cap, ca apoi sa il rog sa ma scuze pana eu si Ai mergeam sa ne imbracam. Am luat fetita in brate si am urcat cu ea scarile spre camera mea. Acolo am inceput sa caut prin dulap, luand mai intai o salopeta de blug ,pentru Ai, si o bluzita rosie, cu manecute scurte. Am imbracat-o si i-am prins parul in codite. Mi-am ales o rochita de un gri colorat, cu modele dragute alcatuite din linii curbate si puncte puse in diferite moduri prin multimea de curbe violet si gri. Imi venea pana la genunchi, avea bretele late si un decolteu in V. In talie se lega cu o curelusa din satin, gri, fara niciun model. Nu mai purtasem rochia aia de mult timp. Nici nu stiam daca imi mai venea, avand in vedere ca dupa ce am nascut am ramas cu ceva in plus greutate. Hanabi spunea mereu ca sa termin pentru ca tot ce pusesem in plus era prostia din capul meu. Mi-am dat pijamaua jos, iar, in cinci minute, am si facut un dus. Am imbracat rochia si am constatat ca in talie imi venea bine insa nu si la piept... Usa s-a deschis iar eu am intors privirea catre persoana din ea. Blondul ma privea fericit, cu ochii plini de dragoste. A inchis usa si a venit in spatele meu, luandu-ma in brate.
-Ce e? Sanii tai nu mai incap in nicio rochie? a spus, facandu-ma sa tremul simtindu-i rasuflarea pe urechea mea.
-Se pare ca da....
Am zambit si mi-am lasat capul pe umarul lui. Mi-a sarutat obrazul apoi mi-a spus sa-mi iau alt ceva pe mine. Am cautat in dulap si am luat o alta rochie, ce-mi trecea de genunchi, cu bretele late si un decolteu nu foarte adanc. Pana in talie avea o nuanta de maro inchis, apoi, de la talie in jos culoarea era deschisa. Bretelele aveau aceasi nuanta ca partea inferioara. Am zambit si am vrut sa ma duc in baie pentru a ma schimba insa m-a luat de mana, oprindu-ma.
-Am inteles ca esti mama insa tu nu ai ceva mai colorat?
Spunand asta a inceput sa cotrobaie prin hainele mele, deranjand tot. Am tipat la el, spunandu-i ca-mi lua mult pana le asezam insa nu-mi dadea importanta.
-Prea lunga, prea cu funda, prea scurta, prea decoltata, prea fara decolteu... Hmm... Ce e asta? Zici ca e de copil! a spus aratand spre o rochita galbena.
A continuat sa cotrobaie prin multimea de haine care le aveam.
-Hei, asta imi place!
-Nu-mi vine... M-am ingrasat...
-Taci si ia-o pe tine.
Am luat-o din mana lui si a vrut sa ma duc in baie insa mi-a spus sa ma schimb in fata lui. Am rosit si mi-am inlaturat cea lalta rochie de pe mine, rasufland usurata cand sanii nu-mi mai stateau stransi in halul ala. Mi-am luat pe mine rochia aleasa de el apoi am facut o pirueta, la cererea lui. Avea un decolteu nu foarte mare insa nici inexistent, partea de jos pornea imediat de sub sani si era facuta din patrate verzi si violet. Imi venea cu o palma mai sus de genunchi si avea bretelute subtiri. M-a tras in bratele lui, sarutandu-mi obrajii rosi apoi mi-a facut o multime de complimente. Peste rochita mi-am luat un boleru negru, cu maneci lungi, mi-am pieptanat parul si l-am privit zambind.
-Cred ca suntem gata...
-Bine, hai sa mergem.
A luat-o el in brate pe Ai si pe mine m-a luat de mana, tragandu-ma afara din casa. Mi-am luat la revedere, insa, inainte sa plec. Am urcat in masina si ne-am indreptat impreuna spre parc unde ne-am jucat cu micuta blondina. Asemanarea dintre ei doi era imensa; aceleasi buze, acelasi zambet, privirea si culoarea ochilor... Am pierdut timpul alergand dupa micuta, cumparandu-i dulciuri sau alte prostii. La pranz am fost sa mancam la un restaurant iar dupa masa am fost la mall sa vedem un film. Cand ziua s-a terminat, Ai era atat de obosita incat mi-a adormit in brate. Dupa film am mai ramas prin mall si am discutat chestii din trecut. I-am spus ca da, Ai era fiica lui si fiecare lucru de la plecarea lui pana cand ne-am revazut, i l-am povestit. El mi-a povestit cat de singur s-a simtit fara mine si ca m-a iubit mereu.
-De-aia iti facusesi prietena...
-Vrei sa spui ca tu esti sfanta si ca nu te-ai mai culcat cu nimeni? Sau macar acolo o seara in oras cu saruturi si atingeri provocatoare?...
Am dezaprobat din cap, dandu-i fetitei mele inca o bucata de ciocolata.
Acum conducea calm pe strazi, cu o mana pe coapsa mea, in timp ce privea atent drumul.
In scurt timp am ajuns in fata casei lui. Am ridicat o spranceana, intrebandu-l ce cautam la el. Mi-a facut semn sa tac si a coborat, inconjurand masina si deschizandu-mi usa. M-a ajutat sa ma dau jos apoi a pus siguranta, luandu-ma de mana si mergand cu mine in casa. Am intrat si mi-am inlaturat paltonul subtire, lejer, punandu-l in cuier. M-am descaltat apoi am pus-o pe Ai pe canapeaua din living. I-am dat gecuta subtire jos si am descaltat-o, lasand-o sa doarma linistita. Ceasul indica deja ora 20:07. M-am pus pe un fotoliu si l-am privit cum vine in camera cu doua pahare de vin rosu.
-Incerci sa ma seduci? am spus zambind, apoi am sorbit din lichidul rosu aprins.
-Sper sa si reusesc!
Am zambit si am pus paharul pe masa. Mi-am amintit ceea ce se intamplase aici cu aproape doi ani in urma... Ii cerusem sa ma faca a lui, el acceptase... Am oftat si am lasat privirea in jos.
-Stiu, scumpo, amintirea doare...
-Habar n-ai ce dor mi-a fost de tine...
-Habar n-ai tu cum e sa-ti satisfaci nevoile cu o curva! Nevoi care le simteam numai gandindu-ma la tine! a tipat el, aruncand paharul jos.
Am tresarit iar el si-a cerut imediat scuze.
-Ar fi bine sa plec....
-Nu! Hinata, te rog, nu...
-Imi pare rau, Naruto...
-Ma mai iubesti?
Intrebarea parca mi-a strapuns sufletul. Ochii mi s-au inundat de lacrimi, corpul a inceput sa tremure. Am spus un "Da..." lipsit de vlaga.
-Daca ma iubesti, iarta-ma ca te-am parasit! Iarta-ma ca am fost un nesimtit! Iarta-ma si... Culca-te cu mine!...
Am intins mana spre el iar el apucat-o cu a lui. M-a tras in bratele lui si m-a sarutat lacom, violent, de parca ar fi fost ultima data.
-O vom trezi pe Ai... am spus eu vazand ca se grabea sa-mi dea rochia jos, asta dupa ce a inlaturat boleroul negru si l-a aruncat pe undeva prin camera.
-O ducem in dormitor... N-o sa se trezeasca...
Spunand asta m-a dat din bratele lui si a dus-o pe micuta copila in camera lui. S-a reintors in timp ce-si dadea camasa jos. A aruncat-o si pe ea prin incapere apoi s-a aruncat deasupra mea, intinzandu-ma pe canapea. In timp ce limba lui gusta din plin fiecare parte din gura mea, mana i se strecurase pe sub rochie. Cu usurinta, a ridicat-o in sus, pana la talie. S-a desprins din sarut si m-a privit, zambind amuzat.
-Frumosi chilotei...
Am rosit, amintindu-mi ca lenjeria mea intima avea inimioare ca model. M-a ridicat in sezut, inlaturandu-mi rochia apoi si-a desfacut pantalonii, dandu-i jos. In mai putin de un minut am ramas goala in fata lui, iar el nu a vrut sa fie mai prejos. S-a alungit deasupra mea, sarutandu-ma cu aceasi pasiune pe care o punea mereu. Imi saruta sanii, lasand dare de saliva, apucand sfarcurile deja intarite cu buzele si dezmierdandu-le cu pricepere... O mana a alunecat usor pe pieptul meu, luand curbura sanilor, urmand abdomenul plat apoi pierzanduse in jos, intre coapsele mele. Gemetele imi erau inabusite de sarutul in care eram prinsa. Cu miscari usoare, degetele lui isi faceau de cap, mangaind cea mai sensibila parte din corpul oricarei femei. Am strans din dinti, intorcand capul si desprinzandu-ma de buzele lui.
-Aah... In-Inceteaza...
-Chiar vrei sa incetez? a spus bagand un deget in mine.
Mi-am dus mana la gura pentru a nu urla. Mi-am muscat degetul aratator, apoi am dat drumul aerului afara din plamani.
-Te rog, Naruto... Ma chinui...
A zambit apoi si-a inlaturat mana din acel loc, sarutandu-ma pe obrajii deja rosi. S-a potrivit intre picioarele mele apoi m-a patruns usor, retragandu-se si intrand iar. Gemeam si icneam, strangandu-l de brate, bagandu-mi unghiile in pielea lui. Ma miscam sub el, cerand mai mult si mai mult...
-Oh, drace... Ma omori... Aah...
A zambit usor, apoi si-a apasat buzele pe ale mele. Facea miscari sigure, calculate. Ritmul devenise deja mai alert si la un moment dat am urlat odata cu el, ajungand in acelasi timp la orgasm. Am inceput sa gafai, incercand sa ma calmez... Ca si prima data, ma adusese din nou pe culmile extazului. Mi-a sarutat unul din sani in timp ce ma jucam in parul lui.
-Incerci sa ma infierbanti iar? am intrebat chicotind.
-Deja te-am plictisit?
-Doamne fereste, nu! Insa, avem toata viata la dispozitie...
Mi-a sarutat buzele apoi s-a dat usor de pe mine, luandu-ma in brate pe sus. M-a dus asa pana in dormitor, unde m-a pus pe pat. Si-a luat repede o pereche de pantaloni de pijama pe el apoi mi-a dat mie un ticou mai larg de-al lui. S-a pus in pat, langa mine si Ai, landu-ne pe amandoua in brate.
-Te iubesc, Hinata! Mereu te-am iubit si te voi iubi! Si iti multumesc din suflet ca ai acceptat sa fi mama copilului meu.
-Shh... Culca-te!... am spus inchizand ochii.
In camera s-a lasat o liniste deplina. Doar respiratiile noastre faceau un zgomot foarte mic.
-Nu uita ca si eu te iubesc...
Am soptit apoi m-am apropiat mai mult de el.
Stateam toti trei in acel pat, cu Ai intre noi, dormind ca un ingeras.
Din momentul ala pot spune ca totul chiar revenise la normal, ca eram o familie sanatoasa si fericita si ca nimic, absolut nimic nu ne va mai desparti vreodata...

Sfarsit...