Dear Diary

[Lia]

In ultimile trei saptamani lucrurile s-au schimbat drastic in viata mea si nu stiu cat de buna e situatia in care ma aflu acum, dar sunt pe cale sa aflu duminica noaptea.

Lucrurile cu S. nu mai mergeau deloc, de altfel nu am avut niciodata o fundatie solida pentru relatie, altfel mi-ar fi inteles decizia de a merge la Kent Uni si nu la LJMU, fara sa incerce sa-mi schimbe decizia. Dupa atatea certuri si luni de zile in care am renuntat la parti din mine si m-am sacrificat, ca mai apoi sa fiu luata de buna, am decis ca sa pun capat relatiei cu el.

De trei saptamani totusi, am reinceput sa vorbesc cu el si toate sentimentele pe care le-am reprimat cand am plecat de acasa, au revenit si e atat de complicat totul si totusi cred ca pot sa am incredere in el. Dar, voi afla sigur duminica, si daca nu e asa... ma va distruge.

Aseara l-am sunat si pentru prima oara intr-un an de zile, am purtat o conversatie vocala in care abia puteam sa ma abtin sa nu plang de fericire, mai tarziu ne-am mutat si pe Skype, intr-un sfarsit la patru si jumatate m-a trimis la culcare, ca azi am fost iar la munca. A fost incredibil sa-l vad zambind si pana la urma mi-am aratat si eu fata, chit ca eram plansa dupa o cearta cu mom si in trei zile dormisem doar sase ore.

De ieri dimineata lucrez ca part-time la Capital Coast, ei chemandu-ma disperati pe mine pentru ca pana duminica hotelul e arhi-plin si unul din waiteri le-a plecat. E aiurea, programul e split: 8-14 si mai apoi 19-23 si nici eu nici Arthur (bro') nu avem cu ce sa ajungem acolo. Dar macar scot banii de chirie pana se deschide Azia.

Dupa care ma intorc la postul meu de barmaid si imi vad de treaba binisor, strangand banii la soseta ca sa-l pot vedea pe el in Septembrie. Da, vine aici!

Si in decembrie vin trei saptamani/o luna acasa si stau la el. Deja a vorbit cu parintii lui si toate cele.

Acum trebuie doar sa am rabdare pana luni, nu putem vorbi fiindca e ea la el... Sper ca se va decide si ii va spune adevarul.