28-10-2010, 07:42 PM
Dear Diary
Am avut ore si mai bune... La ora de desen - pe celalante nu le - am facut - prietena mea a incercat sa faca ceva cu umbre , un desen din natura statica , a ajutat - o si doamna si eu si a reusit . Chiar mi - a placut desenul ei , ca intodeauna , trebuia sa fie mai buna decat mine . Sa faca ceva din prima si sa-i reuseasca , uneori o invidiez , iar alteori ma intristez ca nu isi da seama cum da cu piciorul la ce eu nu pot avea , nu e doar talentul sau lucrurile ' perfecte ' pe care le face ci si familia . . . o mama , un tata . . . ar trebui sa se bucure de ei , dar nu , ea trebuie sa imi vorbeasca cum ar vrea ca mama / tatal ei sa moara ca sa scape de ea / el , cand eu as da orce . . . pentru o familie . Nu isi da seama ca ma raneste cand zicea ca ar vrea sa ii moara mama , ea spune sa fiu happy cand tot ceea ce in jur ma dezamageste . Acum cand ma gandesc incep sa zambesc , odata am putut sa ii inchid gura , imi zicea ca ma comport prea copilaros iar eu i - am zis ca daca . . . ii murea la varsta de noua ani atunci nu mai avea nici ea vrun chef de copilarie asa ca macar acum sa ma lase sa ma bucur de ce viata ne poate da . Stiu . . . draga jurnalule , nimic interesant . Ma duc sa imi iau o budinca sa mananc si sa ascult si muzica dupa . Te salut dragul meu, sa ma astepti !
"Forgive you? Why? It's not like I'm mad or anything. You were the one who got angry; just like you said, I was being too nosy. I've always been like that, not knowing my boundaries. I'm the type who'll water a plant til it drowns."
- Yokozawa Takafumi no Baai, vol. 2