Hunters

[goddess]

27 : Ultimele clipe

Era o nebunie totala in jurul meu.Ma simteam ca si cum toata lumea se intoarse cu susul in jos...mai rau decat era , in orice caz.
Era o agitatie generala.Toti alergau pe holuri , vorbeau tare si faceau diferite pregatiri.Intreaga baza era bagata la propriu in priza.
Toti mergeau in directii diferite si tentativa mea de a merge drept pe holul lung si alb esuase lamentabil.Ma izbeam de toti.Mai bine zis...toti se izbeau de mine de parca eram invizibila.
Cumva am reusit sa-l urmaresc pe Kei pana intr-o incapere cu dulapuri de fier.Camera era goala.
‘Cand pleci?’ intreb eu inchizand usa in urma mea.Kei isi dadu jos geaca de piele neagra lasand puloverul negru fara maneci sa-i accentueze bratele atletice si cu pachetele de muschi usor vizibile pe ele. Ah..Midori..nu e momentul sa salivezi !
‘Cat de curand..’zise el si-si prinse de cureaua de la pantaloni teaca sabiei. Isi puse pe umeri si in jurul abdomenului ceva asemanator unei curele mai groase.
‘Aia pentru ce e? ‘ intreb eu mirata.
‘Pentru astea...’zise el si-mi arata niste mingiute mici negre.M-am uitat la ele confuza.
‘Vrei sa ne jucam de-a prinselea?’ intreb eu sarcastic.
‘Emit raze ultraviolete pe o distanta de 10 metri. Functioneaza pe toti oamenii infectati.Ia si tu cateva , o sa-ti trebuiasca ‘ zise el si-mi intinse un rucsac negru si imi arunca in el un pumn de mingiute.
‘Cum le deschid?’ intreb eu rotind mingea pe toate partile.
‘O invarti de la mijloc si se activeaza cronometrul , apoi invarti de cate ori vrei ca sa setezi timpul.’explica el fara sa se intoarca si-si baga in niste spatii libere din cureaua groasa cateva obiecte al carui rost nu il stiam.
‘Mai vreau si eu chichite d-astea care sa ma ajute sa-i termin repede..’ zic eu si imi bag nasul in dulap sa vad ce mai e pe acolo.
‘Doar n-ai de gand sa lupti..!?’ zise el uimit.
‘Iar ma iei drept domnita la ananghie? ‘ intreb eu scrasnind din dinti.
‘La ananghie..da...domnita..nu ‘ spuse el si incepu sa caute ceva intr-un alt dulap.
Ma enerva.Uram sa fiu privita de jos.Am dat dovada in numeroase situatii ca pot sa am grija singura de mine.
‘Ia asta’ adauga el si-mi arunca un fel de pistol dar mai mic si avand o tenta SF-ista ca aspect..
‘Asta ce face?’ intreb eu uitandu-ma la ceea ce semana foarte mult cu un pistol de jucarie.
‘Ii tine la distanta..si daca tintesti bine le zbori creierii fara sa te murdaresti..’ incheie el si isi inchise dulapul.
Avea sa plece.Eram sigura pentru ca isi puse geaca pe umar si pentru ca ma privea mult mai serios decat cu doua clipe in urma.
‘Cand ne revedem?’ intreb eu un pic cam grabita.Imi arunca un telefon mobil mic din geanta.
‘Daca ai nevoie de ceva...mititelul asta are raza lunga...’zise el si se indrepta spre usa.
‘O s-o iei la pas? ‘ intreb eu ironic.
‘Ar fi o idee...as castiga vreo 15 minute in fata minijet-ului , dar vreau sa-mi pastrez fortele pentru cand va fi necesar.’ Zise el si isi continua drumul.
Eram oare prea egoista ?Abia ca imi tineam gura sa nu strig dupa el ‘ nu ma lasa singura’ .De mult n-am mai fost asa infricosata sa raman singura.Nu stiam ce sa zic ca sa il opresc, sa-l fac sa mai ramana putin sa ma incurajeze.
‘Nu ai nevoie de...sange?N-ai mai baut din seara de dinainte de a ajunge aici.’ Ma trezesc eu spunand cu voce tare.El se opri in prag .Puteam sa simt ca il surprinse intrebarea dupa modul in care se opri , brusc.
‘Adica..in mod normal n-as intreba , insa, acum ai nevoie de el probabil mai mult ca oricand..nu?Daca o sa te lupti cu Kyuchi..si pun pariu ca da..pentru ca e clar ca lumina zilei ca deja ne asteapta...o sa ai nevoie de toata forta.’ Sugerez incercand sa para ca ce am zis a fost pur obiectiv.
‘Vrei asta?’ intreba el intorcand capul putin spre mine , indeajuns incat sa vad o parte din chipul lui care parea foarte incordat.
‘Nu cred ca e vorba de ce vrem si ce nu vrem..’ zic eu inghitind in sec.
Isi lasa geaca pe una din banci si se apropie de mine.Intr-o clipa ma lipise de dulap si ma privi rece in ochi, insa de data asta nu mi-am directionat privirea in alta parte.Deja era prea tarziu pentru regrete.Avea nevoie de sangele meu , iar eu aveam nevoie de el.Era o simpla relatie de necesitate , ca un negot: eu ii dau sange ,el ramane langa mine si incearca sa-mi salveze sora si sa protejeze lumea.Atat.
Imi dadu parul la o parte de pe umar si-si apropie buzele reci de gatul meu fierbinte.Deja nu mai imi era frica , ma obisnuisem cu durerea si pe langa asta , era singurul mod in care interactionam direct , singurul mod in care ma atingea gingas si bland.
Mi-a sarutat gatul usor , intr-un fel in care cineva saruta un bebelus pe frunte , cu grija sa nu-l raneasca, Am ramas uimita.
Era atat de bland cand imi bea sangele dar atat de rece si distant in rest.Asta ma durea si mai tare.Ma facea sa realizez ca tot ce vroia si de care avea nevoie de la mine era sangele , dar cand se apropia de mine nu ma puteam abtine ,dragostea mea crestea fara incetare.
Dupa ce a baut cat a avut nevoie din sangele meu imi pansa usor urmele lasate de coltii sai.Apoi se ridica si o lua spre usa din nou.
‘Ne vedem in curand...Ai grija sa nu intri in belele pana atunci..’spuse el si inchise usa in urma lui inainte sa pot sa zic ceva.