Tentatii din New York

[Kira's Scarlet]

Capitolul 5

Incercam sa-mi controlez nervii si sa nu-l pocnesc pe blond, desi zambetul lui idiot cam o cerea. Eh, o vanataie sau doua, ce mai conteaza? In lumea asta exista tot felul de machiaje pentru camuflaj si nici naiba nu si-ar da seama. Ajunsi in fata usei apartamentului lui David, ma tot gandeam daca sa intru sau nu si in cazul asta, cine stie ce o sa patesc. Mintea lui era ca un carusel cu clowni, spiridusi si porumbei in culorile curcubeului. Cu alte cuvinte, tampita si imprevizibila. Am inaintat si m-am descalatat, asteptandu-l pe Dave cu ceva de baut sau de mancat, fiindca dupa ce mi-a venit sa vomit si dupa migrena pe care am avut-o, brusc mi se facuse foame. O fi de la caldura. Asta sau stomacul prefera sa arda calorii, decat pe David. Nu cred ca e comestibil, totusi.
- Ce vrei bun ? Ma intreaba.
- Orice nu e gatit de tine, ii raspund, trantindu-ma pe canapea si dand drumul la tv. Sa vedem ce mai spun mondenitatile Americii. Iar a picat cineva si si-a rupt chilotii? Oamenii astia sunt din ce in ce mai retardati. Am inchis ochii pentru o secunda, iar cand i-am deschis, m-am trezit cu capul blondului in poala mea , oferindu-mi o tava cu gustari, pe care nu am refuzat-o.
- Ax, esti suparat pe mine? Ma intreaba, cu o voce joasa si copilaroasa, incercand sa para ca il mustra constiinta.
- De ce as fi suparat? Nu e ca si cum am fost inscris la un concurs pentru cupluri cu cel mai bun prieten din copilarie. Daca tot ai inceput, saptamana viitoare se fac selectii pentru Miss America. Vrei sa participam si acolo? Il intreb sarcastic.
- Iti trece daca te sarut? Intreaba pe un ton jucaus, dar seductiv in acelasi timp.
- Sigur, dupa ce ti se termina vizita la dentist, ii replic, molfaind din chipsurile cu sos pe care le-a adus. Ma asteptam ca acest comentariu sa-i inchida gura, dar brusc am fost luat prin suprindere cand buzele lui le-au cuprins pe ale mele, facandu-ma sa-mi mijesc ochii de uimire. Erau calde si moi, iar sentimentul era destul de placut, nu puteam nega. Nu stiam daca sa-l lovesc sau sa raman asa pana cand imi da drumul. Pur si simplu, am incremenit.
- Ma duc sa o sun pe Amy, ii spun, incercand sa par indiferent, dar inima imi batea putin cam tare, desi stiam ca e unul din jocurile lui.
- Uita de ea, acum sunteam doar noi, spune el pe un ton rece, dovada ca vorbea serios. El chiar a luat-o razna?Si ce e cu comportamentul asta schimbat care imi dadea fiori? M-am inrosit putin la fata si m-am departat de el.
- Daca esti in calduri, nu te pot ajuta, i-am spus, plecandu-mi capul in jos. El m-a privit putin indiferent, dar apoi a zambit pervers si s-a apropiat de urechea mea.
- Haide, Axel, mi-a soptit. Putina distractie nu strica, spuse el si ma trantise pe spate, urcand deasupra mea. Mi-a prins incheieturile cu o mana, iar cu cealalta m-a prins de talie. S-a aplecat usor si a inceput sa imi linga gatul, sugand din loc in loc. Senzatia de arsura provocata de gestul lui imi facea inima sa explodeze. Stiam ca facea fel si fel de glume perverse, dar niciodata nu a intrecut masura in asa fel.
- David, ce faci? Da-te jos! Poti sa-ti pastrezi ideile perverse pentru competie, ii spun, zbatandu-ma sa-l dau jos de pe mine, dar efectul era contrar, nu am facut decat sa-l provoc mai tare, astfel el si-a lasat toata greutatea pe mine, partile noastre intime ajungand sa se atinga si sa se simta.
- Nu, inca putin, spuse el si m-a prins de buza inferioara, muscand si sugand din ea, la care eu am scos un oftat scurt de placere, realizand apoi ce am facut si venindu-mi sa-mi dau cu capul de pereti.
- Nu te mai prosti si ridica-te, esti greu, ii spun, incercand sa nu rosesc din cauza sunetului scos mai devreme.
- Vrei doar sa ma ridic sau doar sa nu te mai tachinez? Intreaba el, zambind pervers.
- Ugh, prima varianta, cred, spun eu, constatand ca iar am scos o prostie pe gura. Ce naiba e cu mine? Am licurici in cap?
- Ah, deci putem sa ne jucam si dupa ma ridic? Intreaba el, simtindu-se victorios.
- Sigur ca nu, i-am taiat-o scurt, scuturand din cap.
- Fie, murmura el. Imi strici toata distractia, spune, lasandu-se cu capul pe pieptul meu, dar inca tinandu-ma de inchieturi si talie. Eram nebun daca consideram asta un gest romantic? Pe de alta parte, schimbarea lui brusca de comportament imi da de gandit. Tin minte ca si iubita lui se plangea de asta, dar stiindu-l pe blond, nici o luam in seama. Am ofat, oarecum usurat deoarece consideram acestea ca fiind jocuri, dar eram ingrijorat pentru ce o sa trebuiasca sa fac la concurs, daca doar in privat imi bate inima ca nebuna si incep sa rosesc si sa ma simt jenat. Imi venea sa-i trag un sut in gura lui David pentru asta, dar daca il bag in spital acum, slabe sanse avem sa mai castigam premiul si sa scapam de gura lui Ryan.
- Auzi, spune blondul deodata...Crezi ca Ryan o sa participe cu Dallas?
- E foarte posibil, dar Ryan are o intreaga lista de iubiti si iubite. Nici nu stiu cum isi face timp pentru toti.
- Isi face, am auzit ca merge cu cate sapte baieti si fete pe noapte, spune el, dandu-mi drumul la maini.
- Cum de nu ii se epuizeaza ? Il intreb curios.
- Ti-as spune eu ceva, zise el, privindu-ma iritat, dar apoi o sa ma bati.
N-aveam habar la ce se referea, dar nici nu aveam de gand sa intreb. L-am impins putin, ca sa pot sa ma ridic in sezut si am schimbat canalul televizorului, luand in acelasi timp din gustari. I-am bagat una in gura si blondului care se uita la mine, gest pe care el l-a considerat romantic si a inceput sa rada.
- Oh, deja incepem sa ne purtam ca un cuplu. Ce dulce! Exclama el, luandu-ma de dupa cap.
- Mi se pare mie sau tu esti bipolar? Il intreb, iar el se holbeaza la mine ca boul la poarta noua.
- Nu, inafara de dragostea imensa ce ti-o port, spune el, gesticuland ca Romeo, asteptand-o pe Julieta sa sara din pod si sa-si rupa gatul, sunt perfect normal.
- Ce mai dragoste, ii raspund sarcastic. Tot ce vrei tu e o partida buna, de care nu o sa ai parte, ii raspund.
- Prima parte e adevarata, a doua nu, imi replica el, zambind rautacios.
- Doar nu ai de gand sa ma violezi? Il intreb, ridicand sceptic o spranceana.
- Depinde, daca nu am de ales, spuse el pe un ton cat se poate de serios. O sa o iau ca pe o gluma si o sa consider ca Amy i-a taiat portia de distractie.


Dupa ce am plecat din apartamentul blondului , care in ultima vreme ma face sa ma simt ciudat si sa ma intreb ce o fi in neregula cu el, m-am intors acasa, unde mama ma astepta nervoasa. Inghit in sec si pasesc in bucatarie, sperand sa nu atrag vreun obiect taios spre mine.
- M-a sunat profesorul tau de istorie, incepe ea.
- Ah, l-ai salutat din partea mea? Intreb eu, incercand sa parasesc tiptil bucataria si sa ajung la scari, fara ca ea sa observe.
- Stai pe loc, domnisorule, zice ea cu un zambet prefecut de : daca mai faci un pas, te trimit in Alaksa. La care eu, am incremenit pe loc, ducand o mana in spatele capului si scarpinandu-mi ceafa.
- Si ce spunea proful? O intreb eu, razand nervos.
- Ca ieri era sedinta cu parintii, iar tu nu mi-ai spus nimic, replica ea, nu prea incantata.
-Ah, uitasem de asta. Greseala mea, data viitoare o sa-mi notez, ii spun, facand un pas in spate.
- Nu asa de repede, nu am terminat. Mi-a explicat si motivul pentru care tu ai ascuns asta, si anume ca i-ai pus piedica profesoarei de chimie, sa pice in tomberon.