Silencia

[Kira's Scarlet]

Va multumesc pentru comuri. @ohayo_angel cam greu am inteles. Cu cine s-a intalnit Alexei de dimineata, cu blondul?? Eu nu-mi amintesc sa fii scris asta. Ah da, fetelor dragutii de Mark & Shin sunt morti. Scuze ca va dezamagesc. In orice caz, am venit cu nextul si sper din suflet sa va placa.

Capitolul cinci
Alexei p.o.v

Sticla! Totul e invaluit in sticla. O lumina difuza creaza refractii. Lumina care vine din afara e orbitoare, seamana cu Soarele. Ce se vad in departare? Doua siluete ciudate se apropie spre mine, dar sunt invaluite de intuneric. Se aud pasi. Ecoul lor e asurzitor. Cu cat se aud mai tare, sticla se crapa. Lumina dispare, iar totul e invaluit de intuneric. Sticla s-a spart! [/size]

Bucati de sticla aparuta de nicaieri erau imprastiate pe jos. O lumina puternica ma face sa-mi inchid ochii. Politia! Dar ce cauta aici? Ce s-a intamplat? Am incercat sa ma ridic insa nu-mi puteam misca mana stanga. Eram taiat. Cioburi imi patrunsera prin piele facandu-ma sa scancesc. Sangele imi curgea siroaie umplandu-mi hainele.
-Mainile sus! Striga un politist. Am incercat sa fac intocmai insa nu imi puteam ridica mana. Cand m-a vazut ca sangerez s-a apropiat spre mine.
-Ce s-a intamplat cu tine? Intreaba el.
-Nu stiu! Nu-mi amintesc. Unde e profesorul meu?
-Domnul Shin Renjo este mort. La fel ca si cel cu care era, Mark Hemilton.
-Cum? Nu! Nu se poate!
-Tu ai fost baiatul rapit de Mark? Intreaba un alt politist cu parul blond si ochii albastri.
-Mda!
-Hai sa te ducem acasa. Sper ca violatorul ala nu ti-a facut nimic.
-Nu! Raspund scurt.
-Cum te cheama? Intreaba blondul.
-Alexei!
-Alexei? Ultimele cuvinte ale lui Mark au fost : te iubesc Alexei! Deci tu esti...
-Cum? Ce?
-Nu-ti face griji. Nu te mai gandi la ei. Haide sa mergem sa-ti bandajam rana, altfel se va infecta.
Dupa ce rana mi-a fost bandajata am mers acasa cu politistul blond.

Ajuns acasa, mama m-a asaltat cu intrebari, iar cand mi-a vazut bandajul de la mana, a tipat speriata. Nebagand-o in seama, m-am indreptat apoi in camera mea unde m-am bagat in pat. Vroiam doar sa ma odihnesc. Din cauza durerilor si a tot ce s-a intamplat am adormit imediat.
Cand m-am trezit era deja intuneric. Luna stralucea pe cerul de culoare inchisa, fiind ultima tenta de culoare si lumina in acest peisaj mirific. Am facut un dus rapid, insa imi era greu deoarece aveam mana bandajata. Dupa ce cu greu am reusit sa ma imbrac intr-o pereche de pantaloni de training negri si un tricou tot negru, am coborat in bucatarie. La ora asta eram singur acasa deoarece parintii mei erau plecati la munca. Firma asta le da doar batai de cap. Mi-am luat un sandwish si un pahar de suc de portocale pentru ca eram lihnit de foame. Nu am mancat toata ziua . Dupa ce am terminat de mancat si am strans firimiturile, am urcat sus in camera si am pus mana pe telefon. Vreau sa aflu cand e inmormantarea asa ca am sunat un coleg. Am inteles ca vor fii inmormantati in acelasi timp. M-am ghemuit in pat tremurand. De ce mi se intampla mie toate astea? De ce ma afecteaza moartea unor persoane pe care nici macar nu le cunosc? De ce m-au ranit ultimele cuvinte ale lui Mark? Cum poate cineva sa se indragosteasca atat de usor asa cum a facut el?

E o noua zi. Azi e inmormantarea lui Mark si a lui Shin. M-am imbracat intr-o pereche de blugi negri si o bluza neagra. Azi nu avem cursuri. Au fost anulate deoarece inmormantarea are loc de dimineata. Mama m-a sarutat pe frunte si mi-a spus sa incerc sa uit ca doar nu e vina mea. Daca nu eram eu ei doi poate ar fii fost in viata. Macar Shin.
Pe drum, toata lumea era monotona. Un peisaj sumbru format din siluete imbracate in negru si completate de cerul innorat si de stropii de ploaie care ne insotesc. Un asemenea peisaj ar trebui pus in rama. Pentru mine, timpul a trecut asa de repede. Nici nu am sesizat ca slujba de la biserica s-a incheiat si acum pornim spre cimitir. Parca eram o papusa cu telecomanda.
Ajunsi la cimitir, preotul a facut o slujba care pentru mine a fost destul de scurta dupa care cei doi au fost bagati in groapa. Bineinteles, au fost inmormantati in locuri diferite.

Dupa ce toata lumea a plecat, eu am ramas. La intrarea in cimitir se afla un cires urias. Mirosul florilor sale te acapara cu totul inchizandu-te intr-un basm. Vantul adia usor luandu-mi parul usor ciufulit. M-am asezat cu spatele lipit de ciresul, ce parea a fii destul de batran, privind mormintele de la departare. Timpul trece asa de repede pe cand eu imi doresc sa treaca cat mai incet posibil. Vreau sa raman captiv in acest peisaj, in aceasta clipa, in care nu durerea, ci confuzia ma sfasie pe dinauntru.
Intunericul s-a lasat. Luna urca pe cer in toata splendoarea ei, oferind lumina intunericului pentru a forma umbrele si a le da contur.
Stateam si priveam peisajul anost si lipsit de viata. Nu aveam chef sa plec. Nu inca. Sunetul telefonului ma scoate din transa.
-Da, mama! Raspund plictisit.
-Unde esti? Intreaba mama ingrijorata.
-La cimitir!
-Ce cauti la cimitir la ora asta? Hai acasa. O sa racesti.
-Da Da! ?????? ???? (teper' vino).*
M-am ridicat lenes din loc si am dat sa plec din cimitir. Cand am vrut sa ies pe portita m-am trezit in celalalt capat al cimitirului. Ce naiba se intampla? Sa zicem ca am halucinatii. Bun. Merg in continuare spre iesirea din cimitir. Dupa un cavou aveam impresia ca vad o umbra. Nu nu! E doar in imaginatia mea. ? ???????????? (ya gallyutsinatsii) ! * Incerc sa ocolesc cavoul si trec pe langa alt cavou mai mare, unde din intamplare era usa deschisa. M-am uitat putin lung si apoi am vrut sa trec mai departe insa, am fost impins interiorul cavoului. Usa se inchise. Un baiat...In fata mea a aparut un baiat cu parul mov si lung pana la talie, ochii rosi si colti ascutiti. Ce era el de fapt? Se apropia de mine cu un ranjet pe chip. Din reflex am facut un pas in spate. El continua sa se apropie, iar eu ma dadeam tot mai in spate. Un sentiment de neliniste si de frica ma cuprinse. Ce avea de gand sa faca cu mine? Sa ma omoare? M-am izbit de perete. Nu mai aveam unde sa fug. El s-a apropiat de mine si mi-a prins mainile deasupra capului. Erau atat de reci asemeni unui mort. S-a coborat putin astfel in cat, chipul sau morbid sa fie in drept cu al meu, el fiind nu cu mult mai inalt decat mine. Apoi si-a aratat coltii pregatiti de atac. Am inchis ochii si am asteptat sa fiu muscat. Nu a trebuit sa astept mult. Am simtit o durere groaznica ce m-a facut sa deschid ochii speriat.

Cred ca au trecut vreo 5 minute de cand imi suge sangele. Ma mir ca inca ma pot tine pe picioare. Partea buna e ca durerea a disparut. S-a transformat in ceva...Nu stiu sa explic. Probabil placere pentru ca am inceput sa ma incalzesc si sa respir tot mai greu. Dupa inca cateva guri de sange, m-a eliberat.
-Maine seara ne intalnim din nou, spuse el dupa care disparuse. Ceva in ochii lui m-a facut sa-l ascult, sa-mi doresc sa-l revad. Am iesit din cimitir abia tinandu-ma pe picioare. Inca imi era cald. Oare ce o sa spuna mama cand o sa ma vada in halul asta?

NOTA: ?????? ???? (teper' vino) = vin acum!
? ???????????? (ya gallyutsinatsii) = am halucinatii. [/size]