02-03-2012, 11:10 PM
Multumesc mult pentru comentarii, sfaturi si toate cele. Stiu ca am cam intarziat si spre dezamagirea mea, capitolul acesta n-a iesit tocmai cum imi doream..
A, da! Acest capitol este din perspectiva lui Alex.
Capitolul 3.
Dupa toate cele vazute ramasesem socat. Stiam ca tata e bisexual caci imi spusese asta de mult timp. Nu ca mi-ar fi pasat vreodata de orientarile lui sexuale atata timp cat nu se atingea de mine dar, sa-mi vad durigul in bratele sale a fost ciudat si scarbos in acelasi timp. Dupa ce ca-l detestam ca profesor, acum trebuia sa mai dau de el si pe acasa? Nu-mi era de ajuns ca avusesem o zi destul de proasta? Ma certasem cu cel mai bun prieten al meu, Mark. Incepuse sa se poarte cam ciudat in ultima vreme. De fapt totul incepuse sa se schimbe putin cate putin in ultima perioada...
Intrasem in camera mea, trantind usa. Ma aruncasem in patul imbracat in asternuturi verzuli, lasandu-mi telefonul pe noptiera de langa acesta. Incercasem sa ma bucur de linistea din camera caci stiam ca va urma o alta cearta cu tata ca de obicei. Nu intelegeam de ce naiba ma mai concepuse, pentru a ma neglija iar atunci cand n-o facea, isi arata "dragostea" paterna prin vorbe "dulci" uneori chiar si batai? Asta era o viata normala, simpla? Eu, unul, n-o vedeam deloc asa...
N-apuc sa ma mai gandesc si la altceva caci usa se deschise, asa cum ma asteptam. Imi intorsesem privirea din directia tavanului spre usa vazandu-mi dirigu' in cadrul acesteia parca cerand voie sa paseasca inauntru.
- Ce dracu' mai vrei si tu, v-ati terminat deja treaba? Intrebasem batjocoritor, mai sa ma pufneasca rasul. Tacuse o perioada probabil gandindu-se ce ar trebui sa-mi zica.
- Alex, uite, stiu ca nu te-ai fi asteptat sa ma gasesti aici, in acea ipostaza cu tatal tau dar, daca mi-ar fi sups de tine, cu siguranta nu ar mai fi avut loc acest incident. Spusese repede eu abia intelegand mesajul pe care incerca sa mi-l comunice.
- Nici nu ma asteptam la altceva, doar n-ar vrea sa se faca de ras cu un asemenea fiu. Ii spusesem folosind un ton ironic, deja ma enervasem. Cu ultima parte imi adusese aminte de mult prea multe reprosuri din partea tatei.
- Lasa-l momentan pe tatal tau, ma gandeam la noi doi. Acum, pe buze purta un zambet prietenos ce nu-l mai vazusem niciodata si trebuia sa recunosc ca ma speria.
- Nici nu te gandi, eu nu-s ca tata, nu-s gay si nici bi! Ridicasem putin vocea la el, era un oarecare pentru mine, nu mai era dirigu'.
La replica mea incepuse sa rada cu pofta, ma ridicasem in capul oaselor privindu-l cum se apropie incet-incet. Venise langa mine si-mi ciufuli parul apoi isi stersese lacrima ce-i cursese pe obraz, din cauza rasului, cred. Nu intelegean ce era asa amuzant.
- Si eu care credeam ca tatal tau gandeste pervers, semeni asa mult cu el! Spusese chicotind iar. Ma refeream la noi doi in sensul de a ne intelege macar putin de dragul tatalui tau.
- Nu-mi pasa de obsedatu' ala! Ii spusesem intinzandu-ma iar in pat punandu-mi mainile cu degetele impletite sub cap. Nu mai apucase sa dea vreun raspuns caci usa camerei mele se deschise iar, facandu-si aparitia si tata. Fata lui nu exprima nimic bun ... pentru mine. Presimteam ca daca-l mai enervam mult, iar voi ajunge prin spital...
- De ce nu mi-ai spus nimic de Alex? Se rastise el la tata si eu zambisem multumit.
- De unde era eu sa stiu ca voi doi va cunoasteti?! Facuse o scurta pauza apoi continuase cu un ton suspicios: De unde va cunoasteti voi? Isi intorsese privirea mustratoare spre mine, fixandu-ma cu acei ochi reci.
Ii spusesem plictisit ca-mi este diriginte ceea ce-l uimise, nu pentru ca ii eram elev iubitului sau ci mai mult ca aflase ca inca mai dadeam pe la liceu. Acum un an cand desteptu' asta m-a lasat repetent, avusesem o discutie mai aprinsa cu tata. Ii spusesem ca ma las de scoala, bineinteles, au urmat alte certuri dar, in final a ramas ca mine. Ceea ce e clar, este ca daca m-ar fi obligat sa merg n-as fi facut-o. Cand mi-a lasat libertatea de a alege a fost perfect, m-am simtit mandru ca il convinsesem si eu in sfarsit cu ceva.
Ca orice copil, nu-mi placea sa imi fie spus ce si cum asa ca ori de cate ori aveam ocazia incercam sa imi impun si eu "dorintele". Desigur, renuntarea la scoala nu era printre ele, nu-mi placea dar, stiam ca fara cele doisprezece clase nu puteam sa duc o viata decenta pe banii mei. De asemenea stiam ca tata tinea mult ca eu sa termin liceul dar, cred ca ma cam inselasem. De aceea el nu stiuse, pana acum... Nu aveam de gand sa merg la el si sa-i zic "stii, aveai dreptate in legatura cu scoala", aveam si eu orgoliul meu si nu dadeam voie nimanui sa-l calce in picioare! Si in plus al doilea an al meu de a noua abia incepuse.
Perfect! Acum incepuse sa-mi tina morala dar, n-o facea ca de obicei, parea mai bland. Imi dadusem ochii peste cap in fata barbatului ce incerca sa para un parinte in adevaratul sens al cuvantului. Asta se intampla pentru ca iubita-su era si el prezent ca altfel...
Ma ridicasem in picioare privindu-l nedumerit, mai fals de atat putea fi? Trec gales pe langa ei, iesind din camera, lasandu-l cu vorbele in vant.
- In sfarsit am scapat de el, continuam? Auzisem glasul celui ce se presupunea ca mi-e tata.
- Am si eu sentimente! Spusesem destul de tare incat nu doar eu sa aud, trantind usa si iesind afara din apartament iar apoi din bloc fara vreo tinta anume. Chiar trebuia sa-mi arata de fiecare data cat de "mult" ma iubeste? De ce mereu trebuia sa port aceasta masca de indiferenta fata de vorbele si faptele sale? Mda, stiam prea bine ca daca mi-as deschide sufletul in fata sa, sa-i arat asa cum sunt eu de fapt, ma va lua peste picior de parca n-ar fi parintele meu ci un strain ce-mi vrea raul..
A, da! Acest capitol este din perspectiva lui Alex.
Capitolul 3.
Dupa toate cele vazute ramasesem socat. Stiam ca tata e bisexual caci imi spusese asta de mult timp. Nu ca mi-ar fi pasat vreodata de orientarile lui sexuale atata timp cat nu se atingea de mine dar, sa-mi vad durigul in bratele sale a fost ciudat si scarbos in acelasi timp. Dupa ce ca-l detestam ca profesor, acum trebuia sa mai dau de el si pe acasa? Nu-mi era de ajuns ca avusesem o zi destul de proasta? Ma certasem cu cel mai bun prieten al meu, Mark. Incepuse sa se poarte cam ciudat in ultima vreme. De fapt totul incepuse sa se schimbe putin cate putin in ultima perioada...
Intrasem in camera mea, trantind usa. Ma aruncasem in patul imbracat in asternuturi verzuli, lasandu-mi telefonul pe noptiera de langa acesta. Incercasem sa ma bucur de linistea din camera caci stiam ca va urma o alta cearta cu tata ca de obicei. Nu intelegeam de ce naiba ma mai concepuse, pentru a ma neglija iar atunci cand n-o facea, isi arata "dragostea" paterna prin vorbe "dulci" uneori chiar si batai? Asta era o viata normala, simpla? Eu, unul, n-o vedeam deloc asa...
N-apuc sa ma mai gandesc si la altceva caci usa se deschise, asa cum ma asteptam. Imi intorsesem privirea din directia tavanului spre usa vazandu-mi dirigu' in cadrul acesteia parca cerand voie sa paseasca inauntru.
- Ce dracu' mai vrei si tu, v-ati terminat deja treaba? Intrebasem batjocoritor, mai sa ma pufneasca rasul. Tacuse o perioada probabil gandindu-se ce ar trebui sa-mi zica.
- Alex, uite, stiu ca nu te-ai fi asteptat sa ma gasesti aici, in acea ipostaza cu tatal tau dar, daca mi-ar fi sups de tine, cu siguranta nu ar mai fi avut loc acest incident. Spusese repede eu abia intelegand mesajul pe care incerca sa mi-l comunice.
- Nici nu ma asteptam la altceva, doar n-ar vrea sa se faca de ras cu un asemenea fiu. Ii spusesem folosind un ton ironic, deja ma enervasem. Cu ultima parte imi adusese aminte de mult prea multe reprosuri din partea tatei.
- Lasa-l momentan pe tatal tau, ma gandeam la noi doi. Acum, pe buze purta un zambet prietenos ce nu-l mai vazusem niciodata si trebuia sa recunosc ca ma speria.
- Nici nu te gandi, eu nu-s ca tata, nu-s gay si nici bi! Ridicasem putin vocea la el, era un oarecare pentru mine, nu mai era dirigu'.
La replica mea incepuse sa rada cu pofta, ma ridicasem in capul oaselor privindu-l cum se apropie incet-incet. Venise langa mine si-mi ciufuli parul apoi isi stersese lacrima ce-i cursese pe obraz, din cauza rasului, cred. Nu intelegean ce era asa amuzant.
- Si eu care credeam ca tatal tau gandeste pervers, semeni asa mult cu el! Spusese chicotind iar. Ma refeream la noi doi in sensul de a ne intelege macar putin de dragul tatalui tau.
- Nu-mi pasa de obsedatu' ala! Ii spusesem intinzandu-ma iar in pat punandu-mi mainile cu degetele impletite sub cap. Nu mai apucase sa dea vreun raspuns caci usa camerei mele se deschise iar, facandu-si aparitia si tata. Fata lui nu exprima nimic bun ... pentru mine. Presimteam ca daca-l mai enervam mult, iar voi ajunge prin spital...
- De ce nu mi-ai spus nimic de Alex? Se rastise el la tata si eu zambisem multumit.
- De unde era eu sa stiu ca voi doi va cunoasteti?! Facuse o scurta pauza apoi continuase cu un ton suspicios: De unde va cunoasteti voi? Isi intorsese privirea mustratoare spre mine, fixandu-ma cu acei ochi reci.
Ii spusesem plictisit ca-mi este diriginte ceea ce-l uimise, nu pentru ca ii eram elev iubitului sau ci mai mult ca aflase ca inca mai dadeam pe la liceu. Acum un an cand desteptu' asta m-a lasat repetent, avusesem o discutie mai aprinsa cu tata. Ii spusesem ca ma las de scoala, bineinteles, au urmat alte certuri dar, in final a ramas ca mine. Ceea ce e clar, este ca daca m-ar fi obligat sa merg n-as fi facut-o. Cand mi-a lasat libertatea de a alege a fost perfect, m-am simtit mandru ca il convinsesem si eu in sfarsit cu ceva.
Ca orice copil, nu-mi placea sa imi fie spus ce si cum asa ca ori de cate ori aveam ocazia incercam sa imi impun si eu "dorintele". Desigur, renuntarea la scoala nu era printre ele, nu-mi placea dar, stiam ca fara cele doisprezece clase nu puteam sa duc o viata decenta pe banii mei. De asemenea stiam ca tata tinea mult ca eu sa termin liceul dar, cred ca ma cam inselasem. De aceea el nu stiuse, pana acum... Nu aveam de gand sa merg la el si sa-i zic "stii, aveai dreptate in legatura cu scoala", aveam si eu orgoliul meu si nu dadeam voie nimanui sa-l calce in picioare! Si in plus al doilea an al meu de a noua abia incepuse.
Perfect! Acum incepuse sa-mi tina morala dar, n-o facea ca de obicei, parea mai bland. Imi dadusem ochii peste cap in fata barbatului ce incerca sa para un parinte in adevaratul sens al cuvantului. Asta se intampla pentru ca iubita-su era si el prezent ca altfel...
Ma ridicasem in picioare privindu-l nedumerit, mai fals de atat putea fi? Trec gales pe langa ei, iesind din camera, lasandu-l cu vorbele in vant.
- In sfarsit am scapat de el, continuam? Auzisem glasul celui ce se presupunea ca mi-e tata.
- Am si eu sentimente! Spusesem destul de tare incat nu doar eu sa aud, trantind usa si iesind afara din apartament iar apoi din bloc fara vreo tinta anume. Chiar trebuia sa-mi arata de fiecare data cat de "mult" ma iubeste? De ce mereu trebuia sa port aceasta masca de indiferenta fata de vorbele si faptele sale? Mda, stiam prea bine ca daca mi-as deschide sufletul in fata sa, sa-i arat asa cum sunt eu de fapt, ma va lua peste picior de parca n-ar fi parintele meu ci un strain ce-mi vrea raul..