Nu ești un membru încă? Înregistrează-te acum!
Creează un cont nou  

[Terminat] Inimile noastre bat acelasi ritm

#11
Atentie: capitol kilometric, dupa parerea mea. Si necorectat, lenea ma da afara din casa. Sper sa va placa totusi. Va ploua cu ceva yaoi pe aici iar data viitoare promit ca va fi furtuna. (intelegeti la ce ma refer :)))

Cap6 Sentimente confuze

Mike(P.O.V)

Ma trezesc buimac, clipind excesiv. Pff, parca imi joaca o minge de bascket in cutia craniana. Ma ridic de pe pat si observ ca sunt doar in boxeri si un tricou de-a lui frati-miu. Oare unde e Ayu? Trebuie sa-l gasesc si sa-l pun sa-mi povesteasca ce s-a intamplat in seara precedenta. Eu nu-mi aduc aminte de nimic. Stiu doar ca am fost la un party dar nu stiu al cui...
Ma indrept spre camera mea si trantesc usa de perete. Vad doi tipi in patul meu. Doi tipi in patul meu?! Doamne apara si pazeste! Ma apropii si constat cu stupoare ca e Ayu si, inghit in sec, Ynaru?!
Incep sa-i zdruncin si sa tip ca apucatul.
-Stai ma ca te bat! Imi zice Ynaru ce mai avusese o tentativa ca asta acum ceva timp.
-Ayu! Ce dracu’ inseamna asta? Ce s-a intamplat?
-Ai baut pana ti-ai pierdut mintile. Aia s-a intamplat. Raspunde Mr ,, eu le stiu pe toate’’ in locul lu’ frate-miu.
Incep sa-l interoghez cum a ,,aterizat’’ la mine in dormitor si ce are de gand. El insa, ma ignora total si iese afara din camera. Ca si cum nu era de ajuns Ayu ii urmeaza exemplul. Cobor si eu si-l aud pe Ynaru din nou:
-Nu ma servesti cu o cafea?
-Tie nici apa nu ti-as da!
-Ce revolatat esti...
-L-a ce te asteptai?
Incepe sa se serveasca singur ca si cum ar fi fost la el acasa. Ah! Ce ma enerveaza! Il ignor si eu, lasand rutina zilnica sa-si joace rolul. Mic-dejun, dus… si la urma:
-Du-te si imbracate mai acatari caci mergem undeva. Imi transmite Ayu.
Ma imbrac in pacea mea si cobor curios scarile. Unde are de gand sa ma duca? Ma postez pe bancheta din spate iar frate-miu cu prietenul lui ,,smecher’’ (zic asta deoarece a adoptat un stil vestimentar mai dark si gotic) pe scaunele din fata.
Ajungem pe langa o cladire sau mai bine zis companie ori casa de discuri sau... nu stiu!
Ma servesc cu o bombonica de pe acolo si intram undeva... (intr-o incapere) Arunc neglijent ambalajul pe jos.
-HEI! Imi faci mizerie in studio!
-Tu imi faci mizerie in viata.
-Gata frate. Trecutul e mort, inceteaza sa mai traiesti in el. Se baga si Ayu in seama.
Mi se aduce un contract in care e vorba despre un turneu pe termen lung- sase luni- iar protagonistii sunt membrii formatiei ,,Dark star’’. Dark star?! Astia sunt…


Ayu(P.O.V)

-Cadou cu intarziere din partea lui Ynaru. Ii spun lui Mike.
El incepe a plange iar eu il inlantui in stransoarea bratelor mele. Se elibereaza indreptandu-se spre Ynaru ce ranjeste multumit.
-Misca-ti fundul aici ca te decapitez cu propriul tau bass! Si-l imbratiseaza prieteneste.
Acum e pace si liniste, insfarsit. Liniste mai putin... sunetele pe care le scoate Mike rasuna in studio ca o ploaie de vara.
Ma simt foarte bine sa vad ca l-a iertat pe Ynaru. Si eu la randul meu. Se pare ca si pe el l-a macinat amintirile in astia doi ani. Pentru ca surprinzator sau nua fost ideea lui sa ne reunim. El a telefonat sa-mi spuna ca-si cere scuze si...

Flash back

-Ayu, nu stiu ce mi-ati facut dar, suspina, eu vreau sa retraiesc seara acea nemaipomenita. Aplauzele alea furtunoase, fanele infocate, repetitiile amuzante. Si vreau sa va revad pe toti. Inclusiv pe tine.

And flash back

Acum totul este asa cum trebuia sa fie de la bun inceput. Am fost si mai fericit cand am vaut cum in studio navalesc Paul si Rio.

Mike (P.O.V)

Nu-mi venea a crede. Dar era cat se poate de adevarat. Dark star reinvia din propria cenusa, la fel ca pasarea Phoenix. Abia astept sa concertam si sa simt afectele acelea de acum doi ani cum imi fac peilea de gaina. Acum pot spune ca sunt implinit sufleteste.
Brusc… imi apar in minte imagini de azi- noapte. Pe care nu stiu sigur daca le-am visat sau nu. Se facea ca aeram in pat cu capul pe pieptul lui Ayu si o mana pe abdomenul sau. El ma imbratisa. Dar parea nelinistit… puteam sa-I aud inima ce i-o luase la galop. Aveam impresiaca abdomenul sau zvacneste ca si cum ar avea fluturi ce bat pe acolo sau mai stiu eu ce. Cred ca mi s-a parut. In dimineata asta m-am trezit singur. In concluzie, e calr ca ma condus pe mine in camera caci eram beat turta apoi s-a trantit langa ,,fratele’’ lui blond.
Cu toate ca mi-ar fi placut sa doarma cu mine. Am stat la discutii fiecare povestind ce s-a mai intamplat cu viata lui. Sprea seara am luato la pas spre casa. Adica Paul si Rio s-au dus acasa caci eu si cu blonzii mei am ajuns in parcul de skate.
Depanam amintiri. Afara e cam frig. Ynaru ne paraseste pe motiv ca se duce la un tonomat sa ne ia ceva cald.
-Esti fericit? Ma intreaba Ayu stand in sezut langa mine pe rampa.
-Foarte! Ii raspund iar el surade.
Il intreb ce-I asa comic iar el imi zice:
-Iti clantane dintii in gura.
-Ei dracie! Chiar e frig. Tu nu simti?
Isi petrece o mana dupa umerii mei si ma trage mai aproape de el simtindu-i caldura emanata de propriul sau corp.
-Mai bine? Il aud pe urma.
-Sa stii. Afirm eu.
Imi atintesc privirea in ochii lui verzi. Si ce mai verde… misterios, plin de vitalitate si dorinta. Dorinta?! Tampesc… Si ca sa dovedesc asta fac un gest l-a care cred ca mi-ar fi explodat capul daca ma gandeam mai mult. Ii iau ochelarii de vedere de pe ochi. Abia acum remarc, avandu-l atat de aproape, ca e superb. Isi apropie chipul de al meu si-mi simt inima trepidand. Se opreste la o distanta ,,chinuitoare’’. Atat cat sa-i simt respiratia calda pe buzele mele reci si vinetii din cauza frigului.
-S-a intamplat ceva? Imi sopteste cu vocea sa blanda si melodioasa.
Da… s-a intamplat. Vreau sa te sarut… mai bine zis, vreu ca tu sa ma saruti. Nu-i spun ceea ce gandesc. Imi e rusine de mine. Cat de deplorabil si detestabil pot fii. Sa am fantezii erotice cu propriul meu frate. Carne din carena mea, iar prin ea pulsand lichidul vietii, identic cu el lui. Ma rusinez si mai rau si vreau sa-mi plec capul ca un pacatos ce sunt… dar nu pot! Am ramasa asa, privindu-l in ochii lui hipnotici. Inconstient imi intredeschid buzele, parca invitandu-l la ceva…
-C-ce faceti?! Ne intrerupe Ybaru facand grimase si cu cutiile de ceai in mana.
Uitasem cu totul ca mai e si el pri preajma.
-Te asteptam. Spune Ayu luand o cutie pe care mi-o ofera.
-Asta te va incalzi. Continua dupa acea.
Ah! Da’ eu nu vroiam sa ma incalzesc cu un ceai stupid. Il vad cum sorbeste incet din bautura sa. Savurand fiecare picatura apoi isi trece limba peste buze, umezindu-le. Limba lui putea sa-si gaseasca refugiul in lacasul meu… si acolo era cald, nu?
-Tu nu bei? Spune Ynaru scuturandu-ma putin.
Iau cateva guri rapide si ii zic ca-mi place. Era ceai de lamaie, dulce-acrisor. Ma gandesc… ce gust are gura fratelui meu? Sunt convins ca e cel mai dulce si savuros loc pe cae puteam sa-l explorez. Dar acum ca bause ceaiul acrisor ce contrasteaza cu gustul buzelor sale… la naiba! Am luat-o serios pe aratura.
-Eu zic sa mergem. Frate-tu arata ca o muratura.
Prind si eu firul discutiei lor. Ayu ii da dreptate si pornim catre casa.

Oh, nu! Va trebui sa dorm cu Ayu. La mine va sta Ynaru. Uitasem comlet. Fie ce-o fi! Daca dorm pe canapea voi da de banuit.
Pasesc sfios in camera insotit de fratele meu. Incep sa ma dezbrac stand cu spatele la el. Observ ca sunt cam ,,tare’’. Ma excitasem in parc, de ce sa mint? Imi pun un tricou si cand sa ma imbrac si cu pantalonii constat cu stupoare ca si Ayu are aceiasi ,,problema’’. Stop cadru! Ce?! Nu pot sa cred. Eu chiar inebunesc? Clipesc nedumerit de cateva ori, probabil mi se pare. Ne asezam pe pat cu lumina stinsa incercand sa dormim. Nu stiu el cum reuseste dar eu nu pot. Asa ca imi iau inima in dinti si incep sa aberez:
-Tu cu cate fete te-ai sarutat pana acum?
El se intoarce cu fata la mine si se aseaza pe spate cu mainile sub cap. Pare usor debusolat.
-Cateva.
M-a lamurit…
-Dar cu baieti? Intind coarda, stiu.
Se uita crucis la tavan.
-Doar unul.
Poftim?! Se sarutase cu un baiat? Si mie nu-mi suflase o vorba.
-Il cunosti. E Ynaru.
Am amutit. Cand naiba se intamplase una ca asta? simtea ceva pentru el? Nu s-ar zice… Firar! Sunt gelos pe Ynaru. Se infruptase din buzele lui Ayu. Trebuia sa-l sarut cand am avut ocazia. Poate reuseam sa fur si eu ceva din dulceata fratelui meu. Dar nu! Eu il vroiam pe el. Pe Ayu.
-Tu te-ai sarutat vreodata cu un baiat? Imi intoarce intrebarea.
-Hmm, nu. Raspund sec.
-Si ti-ai dori?
Imi umezesc buzele tremurande ca tanjesc dupa ale lui. Dar nu ne e permis. Suntem baieti! Si mai rau... suntem frati!
-Nu-mi raspunzi? Insista. De ce insista?
-Pai, imm... huh... nu stiu ce sa zic. Ma balbai ca o fetita. La naiba!
Rade scurt.
-Trebuie sa stii ce sa faci nu ce sa zici.
Apoi se ridica in sezut si se apleca asupra mea unindu-si buzele cu ale mele. Le saruta bland apoi le linge usor cerand permisiunea muta sa-mi exploreze lacasul umed. Actionez orbeste si imi despart buzele pentru al primi. Ma mangaie in interiorul gurii cu limba sa fierbinte iar eu ma topesc de placere. Simt cum mi se sparg vasele de sange in interiorul creerului si fac o pareza. Desprinzandu-ma de pamant, purtat pe aripi de catre Ayu, ce ma duce tot mai sus, in paradis. Dar pic. De ce pic?! De ce starea de bine nu se mentine?
-Poftim. Si isi pune capul pe perna.
S-a terminat?! Deja? Nu! Vreau din nou. Vreau mereu…
-Se pare ca ai stiut ce sa faci.
Rasuna vocea lui in mintea mea, bolnava as putea spune. Imi trec cu incetinitorul limba peste buze. Sperand ca voi incepe sa zbor din nou. Dar nu simt decat o frantura din acea senzatie, si anume, umezeala fabuloasa a fratelui meu.
Vazand ca eu nu mai am grai se panicheaza.
-Nu ti-a placut... Ti s-a parut scarbos? Ai o repulsie fata de mine acum?!
Doamne iarta-l ca nu stie ce face. Cum putea abera ca-l urasc, cand eu traisem cel mai uimitor moment din viata mea?

Ayu(P.O.V)

A fost atat de frumos cand l-am sarutat. Nimic pe lume nu se compara cu el. Stangacia dulce cu care imi raspunse. Dar acum privea in gol… iar eu nu stiu ce sa mai zic sau sa fac. Sunt disperat. Nu vreau sa ma respinga de acum inainte. Mai ales ca eram in aceiasi formatie, era inevitabil si deranjat. Cel putin pentru mine.
-Ayu... ii aud glasul mult indragit, insfarsit.
-Ma sperie.
-Ce te sperie scumpule? Si-l iau in brate.
-Nu e normal. Suntem farti. Dar ti-as cere sa o faci din nou.
Ma relaxez odata cu spusele lui. Deci, si el se bucurase de sarut.
-Vrei sa o fac din nou? Sa te sarut? Urla speranta din mine.
El da jenat din cap i semn afirmativ. Ii prind barbia intre doua degete si-l sarut cu aceiasi intensitate ca inainte. Imi raspunde dar de data asta mai convingator. Ba’ chiar preia franele. Incepe sa-mi exploreze centimetru cu centimetru lacasul cald. Sarutul continua si continua, el devenind din ce in ce mai posesiv si mai lacom. Cred ca mi-a invatat gustul si nu se mai satura de el. Se joaca cu limaba mea atat de naravas, si-o trece peste buzele mele obsesiv. Opresc sarutul. Am o nevoie acuta de aer. El se cuibareste la pieptul meu iar eu il accept fericit si-I zic:
-Zgâtie… poti saruta si mai frumos de atat?
Fara sa-mi dau seama cred ca l-am provocat pentru ca imi depune un sarut cast pe buze si-mi vorbeste:
-Numai pe tine.
Cata fericire mi-a adus baiatul asta. nici nu crdeam ca exista atat de multa. Ii dau un pupic pe frunte. O dovada a protectiei mele pentru el. In scurt timp adormim.

Ma trezesc dimineata singur. Sper ca nu am visat!!
Cobor in living unde e si Ynaru ce se uita plictisit la meci. Ma asez langa el iar la cateva minute dupa aceea isi face aparitia si Mike, fericit peste masura. Incepe sa zica ceva, cum ca iubita sa vine in vizita si doreste sa se desparta de ea. Cu conditia ca noi sa nu fim acasa in momentul ala. Sigur trampalia o sa polueze fonic pe aici. Deci, e pentru binele nostru. Il iau pe Ynaru la supermarket sa mai cumparam si noi ceva de mancare. Prin frigiderul nostru cam bate vantul. Inainte sa ies din casa frate-miu ma tragede maneca si-mi zice sa-I iau si lui ceva dulce. Ii sugerez sa-ma faca o lista ca sa fiu sigur ca-I iau exact ce-I pofteste inima.
La ,,Real fara egal,, (asta s-o creada masa care l-a inventat) scot lista din buzunar, pe la dulciuri, si ma minunez la ce scrie pe acolo:
,,-Buzele tale, limba ta, cerul gurii, interiorul obrajilor si dintii tai’’
Se pare ca nu am visat azi-noapte. Ii cumpar si eu o ciocolata ce stiu ca-I place…
Ajungem acasa si ne pregatim de turneu.


Am incercat sa tin cont si de sfaturile voastre. Dar ficul asta il am scris din vara... deci, sincere scuze.
pozilii: primul e Ynaru dar fara coada aia intr-o parte. al doilea e Mke iar al treilea Ayu( imaginati-va ca are ochii verzi asa cum l-am descris nu albastri ca in poza)
[Imagine: tumblrlzv0gahduu1rps1qh.png]
Priveste in ochii mei. Nu poti vedea, am dreptate?
Valul negru atarna greoi peste retina... aparenta... cât de mult timp ti-ai sacrifica sa descoperi esenta?

#12
Citat:Mike(P.O.V)

Ma trezesc buimac, clipind excesiv. Pff <~~ [Chiar ti se pare ca era nevoie?] , parca imi joaca o minge de bascket[ greselutaaa >Baschet< in cutia craniana. Ma ridic de pe pat si observ ca sunt doar in boxeri si un tricou de-a lui frati-miu [de-ale fratelui meu e mai estetic]. Oare unde e Ayu? Trebuie sa-l gasesc si sa-l pun sa-mi povesteasca ce s-a intamplat in seara precedenta. Eu nu-mi aduc aminte de nimic. Stiu doar ca am fost la un party dar nu stiu al cui... iar incepem cu pnctele de suspensie?
Ma indrept spre camera mea si trantesc usa de perete. Vad doi tipi in patul meu. Doi tipi in patul meu?! Doamne apara si pazeste! Ma apropii si constat cu stupoare ca e Ayu si, inghit in sec, Ynaru?!
Incep sa-i zdruncin si sa tip ca apucatul.
-Stai ma ca te bat! [ ce expresie interesanta,se putea si mai bine?] Imi zice Ynaru ce mai avusese o tentativa ca asta acum ceva timp.
-Ayu! Ce dracu’ inseamna asta? Ce s-a intamplat?
-Ai baut pana ti-ai pierdut mintile. Aia s-a intamplat. Raspunde Mr ,, eu le stiu pe toate’’ [ nu nu nu nu! De unde "Mr"? Se putea scrie asa : "Domnul Eu-le-stiu-pe-toate" ~~ mai estetic, nu?] in locul lu’ frate-miu.
Incep sa-l interoghez cum a ,,aterizat’’ la mine in dormitor si ce are de gand. El insa, ma ignora total si iese afara din camera. Ca si cum nu era de ajuns Ayu ii urmeaza exemplul. Cobor si eu si-l aud pe Ynaru din nou:
-Nu ma servesti cu o cafea?
-Tie nici apa nu ti-as da!
-Ce revolatat esti...
-L-a ce te asteptai?
Incepe sa se serveasca singur ca si cum ar fi fost la el acasa. Ah! Ce ma enerveaza! Il ignor si eu, lasand rutina zilnica sa-si joace rolul. Mic-dejun, dus … <~ [iar punctele fara rost ]si la urma:
-Du-te si imbracate <! [greseluta nr. II ; îmbracă-te] mai acatari <~[ :- ??] caci mergem undeva.[virgula] Imi transmite Ayu.
Ma imbrac in pacea mea si cobor curios scarile. Unde are de gand sa ma duca? Ma postez pe bancheta din spate iar frate-miu cu prietenul lui ,,smecher’’ (zic asta deoarece a adoptat un stil vestimentar mai dark si gotic)<~ [ce m-ar fi ajutat o descriere aici] pe scaunele din fata.
Ajungem pe langa o cladire sau mai bine zis companie ori casa de discuri sau... nu stiu!
Ma servesc cu o bombonica de pe acolo <~ [de pe acolo de unde? de pe tavan?de pe podea?] si intram undeva... (intr-o incapere) <~ [simteai nevoia sa pui paranteze? scapa de ele.] Arunc neglijent ambalajul pe jos.
-HEI! <~ [era destul un simplu "Hei!"; semnul exclamării explica totul] Imi faci mizerie in studio!
-Tu imi faci mizerie in viata.
-Gata frate. Trecutul e mort, inceteaza sa mai traiesti in el. [virgula] Se baga si Ayu in seama.
Mi se aduce un contract in care e vorba despre un turneu pe termen lung- sase luni- iar protagonistii sunt membrii formatiei ,,Dark star’’. Dark star?! Astia sunt…


Ayu(P.O.V)

-Cadou cu intarziere din partea lui Ynaru.[virgula] Ii spun lui Mike.
El incepe a plange iar eu il inlantui in stransoarea bratelor mele. Se elibereaza indreptandu-se spre Ynaru ce ranjeste multumit.
-Misca-ti fundul aici ca te decapitez cu propriul tau bass! Si-l imbratiseaza prieteneste.
Acum e pace si liniste, insfarsit. Liniste mai putin... [de ce puncte? de ce? Chiar nu isi au rostul aici.] sunetele pe care le scoate Mike rasuna in studio ca o ploaie de vara.
Ma simt foarte bine sa vad ca l-a iertat pe Ynaru. Si eu la randul meu. Se pare ca si pe el l-a macinat amintirile in astia doi ani. Pentru ca surprinzator sau nua fost ideea lui sa ne reunim. El a telefonat sa-mi spuna ca-si cere scuze si...

Flash back

-Ayu, nu stiu ce mi-ati facut dar, suspina, eu vreau sa retraiesc seara acea nemaipomenita. Aplauzele alea [acelea] furtunoase, fanele infocate, repetitiile amuzante. Si vreau sa va revad pe toti. Inclusiv pe tine.

And flash back

Acum totul este asa cum trebuia sa fie de la bun inceput. Am fost si mai fericit cand am vaut [vazut] cum in studio navalesc Paul si Rio.

Mike (P.O.V)

Nu-mi venea a crede. Dar era cat se poate de adevarat. Dark star reinvia din propria cenusa, la fel ca pasarea Phoenix. Abia astept sa concertam si sa simt afectele acelea de acum doi ani cum imi fac peilea de gaina. Acum pot spune ca sunt implinit sufleteste.
Brusc… [nici aceste puncte nu isi au rostul] imi apar in minte imagini de azi- noapte. Pe care nu stiu sigur daca le-am visat sau nu. Se facea ca aeram in pat cu capul pe pieptul lui Ayu si o mana pe abdomenul sau. El ma imbratisa. Dar parea nelinistit… puteam sa-I aud inima ce i-o luase la galop. Aveam impresiaca abdomenul sau zvâcnește ca si cum ar avea fluturi ce bat pe acolo sau mai stiu eu ce. Cred ca mi s-a parut. In dimineata asta m-am trezit singur. In concluzie, e calr [clar] ca ma condus pe mine in camera caci eram beat turta apoi s-a trantit langa ,,fratele’’ lui blond.
Cu toate ca mi-ar fi placut sa doarma cu mine. Am stat la discutii fiecare povestind ce s-a mai intamplat cu viata lui. Sprea seara am luato la pas spre casa. Adica Paul si Rio s-au dus acasa caci eu si cu blonzii mei am ajuns in parcul de skate.
Depanam amintiri. Afara e cam frig. Ynaru ne paraseste pe motiv ca se duce la un tonomat sa ne ia ceva cald.
-Esti fericit? ma intreaba Ayu stand in sezut langa mine pe rampa.
-Foarte! Ii raspund iar el surade.
Il intreb ce-I asa comic iar el imi zice:
-Iti clantane dintii in gura.
-Ei dracie! Chiar e frig. Tu nu simti?
Isi petrece o mana dupa umerii mei si ma trage mai aproape de el simtindu-i caldura emanata de propriul sau corp. <~~ [a sunat aiurea rau de tot; mergea un simplu "Simtindu-i caldura corpului"]
-Mai bine? il aud pe urma.
-Sa stii.[virgula] afirm eu.
Imi atintesc privirea in ochii lui verzi. Si ce mai verde… [puncte de suspensie fara rost]misterios, plin de vitalitate si dorinta. Dorinta?! Tampesc… [iar punctele alea ] și ca sa dovedesc asta fac un gest l-a care cred ca mi-ar fi explodat capul daca ma gandeam mai mult. Ii iau ochelarii de vedere de pe ochi. Abia acum remarc, avandu-l atat de aproape, ca e superb. Isi apropie chipul de al meu si-mi simt inima trepidand. Se opreste la o distanta ,,chinuitoare’’. Atat cat sa-i simt respiratia calda pe buzele mele reci si vinetii din cauza frigului.
-S-a intamplat ceva? Imi sopteste cu vocea sa blanda si melodioasa.
Da… [puncte] s-a intamplat. Vreau sa te sarut…[puncte!] mai bine zis, vreu<~[vreau] ca tu sa ma saruti.<~~ [Toata aceasta fraza trebuia scrisa cuitalic deoarece sunt gandurile lui] Nu-i spun ceea ce gandesc. Imi e rusine de mine. Cat de deplorabil si detestabil pot fii. Sa am fantezii erotice cu propriul meu frate. Carne din carena mea, iar prin ea pulsand lichidul vietii, identic cu el lui. Ma rusinez si mai rau si vreau sa-mi plec capul ca un pacatos ce sunt… dar nu pot! Am ramasa asa, privindu-l in ochii lui hipnotici. Inconstient imi intredeschid buzele, parca invitandu-l la ceva…[iar?]
-C-ce faceti?! Ne intrerupe Ybaru [Ynaru] facand grimase si cu cutiile de ceai in mana.
Uitasem cu totul ca mai e si el pri preajma.
-Te asteptam.[virgula] spune Ayu luand o cutie pe care mi-o ofera.
-Asta te va incalzi.[virgula] continua dupa acea.
Ah! Da’ eu nu vroiam sa ma incalzesc cu un ceai stupid. Il vad cum sorbeste incet din bautura sa. Savurand fiecare picatura apoi isi trece limba peste buze, umezindu-le. Limba lui putea sa-si gaseasca refugiul in lacasul meu… si acolo era cald, nu?
-Tu nu bei? spune Ynaru scuturandu-ma putin.
Iau cateva guri rapide si ii zic ca-mi place. Era ceai de lamaie, dulce-acrisor. Ma gandesc… ce gust are gura fratelui meu? Sunt convins ca e cel mai dulce si savuros loc pe cae puteam sa-l explorez. Dar acum ca bause ceaiul acrisor ce contrasteaza cu gustul buzelor sale… la naiba! Am luat-o serios pe aratura.
-Eu zic sa mergem. Frate-tu arata ca o muratura.
Prind si eu firul discutiei lor. Ayu ii da dreptate si pornim catre casa.

Oh, nu! Va trebui sa dorm cu Ayu. La mine va sta Ynaru. Uitasem comlet. Fie ce-o fi! Daca dorm pe canapea voi da de banuit.
Pasesc sfios in camera insotit de fratele meu. Incep sa ma dezbrac stand cu spatele la el. Observ ca sunt cam ,,tare’’. Ma excitasem in parc, de ce sa mint? Imi pun un tricou si cand sa ma imbrac si cu pantalonii constat cu stupoare ca si Ayu are aceiasi ,,problema’’. Stop cadru! Ce?! Nu pot sa cred. Eu chiar inebunesc? Clipesc nedumerit de cateva ori, probabil mi se pare. Ne asezam pe pat cu lumina stinsa incercand sa dormim. Nu stiu el cum reuseste dar eu nu pot. Asa ca imi iau inima in dinti si incep sa aberez:
-Tu cu cate fete te-ai sarutat pana acum?
El se intoarce cu fata la mine si se aseaza pe spate cu mainile sub cap. Pare usor debusolat.
-Cateva.
M-a lamurit…
-Dar cu baieti? Intind coarda, stiu.
Se uita crucis la tavan.
-Doar unul.
Poftim?! Se sarutase cu un baiat? Si mie nu-mi suflase o vorba.
-Il cunosti. E Ynaru.
Am amutit. Cand naiba se intamplase una ca asta? simtea ceva pentru el? Nu s-ar zice… Firar! Sunt gelos pe Ynaru. Se infruptase din buzele lui Ayu. Trebuia sa-l sarut cand am avut ocazia. Poate reuseam sa fur si eu ceva din dulceata fratelui meu. Dar nu! Eu il vroiam pe el. Pe Ayu.
-Tu te-ai sarutat vreodata cu un baiat? Imi intoarce intrebarea.
-Hmm, nu. [virgula]Raspund sec.
-Si ti-ai dori?
Imi umezesc buzele tremurande ca tanjesc dupa ale lui. Dar nu ne e permis. Suntem baieti! Si mai rau... [puncte = nu ; virgula = da]suntem frati!
-Nu-mi raspunzi? Insista. [virgula] De ce insista?
-Pai, imm...[puncte.] huh...[iarăși puncte] nu stiu ce sa zic. Ma balbai ca o fetita. La naiba!
Rade scurt.
-Trebuie sa stii ce sa faci nu ce sa zici.
Apoi se ridica in sezut si se apleca asupra mea unindu-si buzele cu ale mele. Le saruta bland apoi le linge usor cerand permisiunea muta sa-mi exploreze lacasul umed. Actionez orbeste si imi despart buzele pentru al primi. Ma mangaie in interiorul gurii cu limba sa fierbinte iar eu ma topesc de placere. Simt cum mi se sparg vasele de sange in interiorul creerului si fac o pareza. Desprinzandu-ma de pamant, purtat pe aripi de catre Ayu, ce ma duce tot mai sus, in paradis. Dar pic. De ce pic?! De ce starea de bine nu se mentine?
-Poftim. Si isi pune capul pe perna.
S-a terminat?! Deja? Nu! Vreau din nou. Vreau mereu…
-Se pare ca ai stiut ce sa faci.
Rasuna vocea lui in mintea mea, bolnava as putea spune. Imi trec cu incetinitorul limba peste buze. Sperand ca voi incepe sa zbor din nou. Dar nu simt decat o frantura din acea senzatie, si anume, umezeala fabuloasa a fratelui meu.
Vazand ca eu nu mai am grai se panicheaza.
-Nu ti-a placut... Ti s-a parut scarbos? Ai o repulsie fata de mine acum?!
Doamne iarta-l ca nu stie ce face. Cum putea abera ca-l urasc, cand eu traisem cel mai uimitor moment din viata mea?

Ayu(P.O.V)

A fost atat de frumos cand l-am sarutat. Nimic pe lume nu se compara cu el. Stangacia dulce cu care imi raspunse. Dar acum privea in gol… [punte ce trebuie inlocuite cu virgula]iar eu nu stiu ce sa mai zic sau sa fac. Sunt disperat. Nu vreau sa ma respinga de acum inainte. Mai ales ca eram in aceiasi formatie, era inevitabil si deranjat. Cel putin pentru mine.
-Ayu...[punte ce trebuie inlocuite cu virgula] ii aud glasul mult indragit, insfarsit.
-Ma sperie.
-Ce te sperie scumpule? si-l iau in brate.
-Nu e normal. Suntem farti. Dar ti-as cere sa o faci din nou.
Ma relaxez odata cu spusele lui. Deci, si el se bucurase de sarut.
-Vrei sa o fac din nou? Sa te sarut? Urla speranta din mine.
El da jenat din cap i semn afirmativ. Ii prind barbia intre doua degete si-l sarut cu aceiasi intensitate ca inainte. Imi raspunde dar de data asta mai convingator. Ba’ chiar preia franele. Incepe sa-mi exploreze centimetru cu centimetru lacasul cald. Sarutul continua si continua, el devenind din ce in ce mai posesiv si mai lacom. Cred ca mi-a invatat gustul si nu se mai satura de el. Se joaca cu limaba mea atat de naravas, si-o trece peste buzele mele obsesiv. Opresc sarutul. Am o nevoie acuta de aer. El se cuibareste la pieptul meu iar eu il accept fericit si-I zic:
-Zgâtie… poti saruta si mai frumos de atat?
Fara sa-mi dau seama cred ca l-am provocat pentru ca imi depune un sarut cast pe buze si-mi vorbeste:
-Numai pe tine.
Cata fericire mi-a adus baiatul asta. nici nu crdeam ca exista atat de multa. Ii dau un pupic pe frunte. O dovada a protectiei mele pentru el. In scurt timp adormim.

Ma trezesc dimineata singur. Sper ca nu am visat!!
Cobor in living unde e si Ynaru ce se uita plictisit la meci. Ma asez langa el iar la cateva minute dupa aceea isi face aparitia si Mike, fericit peste masura. Incepe sa zica ceva, cum ca iubita sa vine in vizita si doreste sa se desparta de ea. Cu conditia ca noi sa nu fim acasa in momentul ala. Sigur trampalia o sa polueze fonic pe aici. Deci, e pentru binele nostru. Il iau pe Ynaru la supermarket sa mai cumparam si noi ceva de mancare. Prin frigiderul nostru cam bate vantul. Inainte sa ies din casa frate-miu ma tragede maneca si-mi zice sa-I iau si lui ceva dulce. Ii sugerez sa-ma faca o lista ca sa fiu sigur ca-I iau exact ce-I pofteste inima.
La ,,Real fara egal,, (asta s-o creada masa care l-a inventat) <~[paranteze afurisite,] scot lista din buzunar, pe la dulciuri, si ma minunez la ce scrie pe acolo:
,,-Buzele tale, limba ta, cerul gurii, interiorul obrajilor si dintii tai’’ <~ [si dinti tai? bun, e ideea ta o.o]
Se pare ca nu am visat azi-noapte. Ii cumpar si eu o ciocolata ce stiu ca-I place… [puncte]
Ajungem acasa si ne pregatim de turneu. <~ [ atat? nici macar doua randuri de descriere? iar uiti de detalli.]

Acest capitol nu a fost "kilometric" ci chiar potrivit având în vedere dialogul excesiv. Ai cam pierdut din vedere descrierea, ai grăbit acțiunea și nu te-ai concentrat asupra sentimentelor expuse de ei.
Dacă îl ai făcut din vara asta nu înseamnă ca nu îl poți retușa după sfaturile noastre. Oricum, iti urez noroc in continuare si astept sa vad cu ce mai vii ^.^


[Imagine: 302xdzc.jpg]
Voi, nepasatori de moarte, dispretuitori de viata,
Ce-ati probat cu-avantul vostru lumii pusa in mirare,
Ca din vultur vultur naste, din stejar stejar rasare!

#13
Stiu ca-i repede. (postarea) dar considerati ca e un cadou de anul nou. cu intarziere. apropo, capitolul asta are nevoie de niste warning.

Cap7 Un vis frumos

Mike(P.O.V)

Ajungem la hotel după cel de-al patrulea concert susţinut. Abia ne-am lansat şi avem mare succes, iar eu sunt mai mult decat încântat. Primul nostru cântec ,,I wanna be a rockstar’’ pe care îl interpretasem acum doi ani în clubul ăla, acum a ajuns hit iar lumea vrea bis de fiecare dată când îl cântam.
Aud zgomot din baie. Îmi îndrum paşii acolo, intru şi încep să salivez. E frate-miu după duş, doar cu un prosop în jurul taliei, dându-se cu deodorant, privindu-se în oglindă.
Mă apropii de el şi-l îmbraţişez pe la spate. Nu-i pot rezista ispitei ăsteia.
El tresare surprins, probabil ca nu mă observase.
-Ah, ce faci măi? Mă întreabă pe un ton jucauş.
-Eşti atât de frumos.
Obrajii săi capătă o tenta vagă de roz. Hmm, nu l-am văzut niciodată în ipostaza asta. Oare pot să-l fac să roşească de tot? Încercarea moarte n’are. Raman aşa, în poziţia aia, începând să-mi plimb degetele stinghere pe corpul său, parcă sculptat de către un profesionist.
-Pieptul tău e foarte fin. Şi eşti sensibil în zona abdomenului. Zic eu începand să-l masez pe suprafaţa lui. Îi simt vibraţiile corpului ca si cum ar toarce, exact ca o felină. Se întoarce cu faţa la mine nemaisuportând prea plinul emoţiilor pe care am reusit să i le creez. Mă strânge în braţe şi mă sărută dulce pe obraz, apoi îl mângâie spunandu-mi:
-Eşti o dulceaţa.
Efectiv mă topeam. Mai ales când folosea tonul ăla, ce mă făcea să gust delirul. Nu mai suportam. Sărutările, atingerile deveneau din ce în ce mai pasionale si tandre pe zice- trece. Dar eu începusem să-mi doresc mai mult.
-Vreau să fiu al tău.
-Nu eÅŸti al meu?
-Nu aşa. Adică, vreau să mă faci al tău. Să fii… în mine. La naiba! Vreau să fac dragoste cu tine nu să mă joc! Izbucnesc eu închizandu-mi strâns ochii iar Ayu ramane cu o expresie tâmpă pe chip.
-Mike, asta e… nu cred că ar fii bine.
-Te rog. Asta vreau, asta simt. Tu nu?
-Oh... te vreau al dracu’ de mult. Mirosul tău imprimat pe pielea mea dimineata, tu esti în fiecare por al meu dar…
-Dar ce? Îl întreb când văd că ezită să-şi continuie propoziţia.
-Suntem fraţi. Nu vreau să te rănesc.
Văzându-l atât de grijuliu cu mine, cum era mereu, un zambet inocent se instaleaza pe chipul meu. Probabil rosu ca un rac fiert din cauza confesiunilor mele.
-Nu mă ranesti. îl sarut scurt de încurajare şi continui: Mă iubeşti.
Il vad cum fierbe şi se încordeaza nemaiputand să se abţina, îmi oferă cea ce-mi doresc. Ca’n totdeuna.
Ma ia in brate ca pe o printesa si iese afara din baie, ajungand in dreptul camerei sale. Deschide usa, impingand-o cu piciorul, apoi o inchide in acelasi stil. Mainile lui erau ocupate cu altceva pentru a putea executa acel serviciu. Pasii il poarta spre patul cu asternuturi lila si imprimeuri florale. Ma abandoneaza pe suprafata moale apoi inainteaza spre ferestre cu gandul de a trage jaluzelele. Inconvenientele celebritatii. Paparazzi se intreceau in a ne ,,vâna’’. Revine in fata ochilor mei, iar eu, chiar si pe lumina aia slaba, ma pot oglindi cu usurinta in verdeaţa crudă a alor săi. Are privirea acea care-mi transmite dorinta acumulata din ultimul timp dar constransa de mustrarile constiintei sale. Incercasem, atat eu cat si el, sa ne infranam poftele, dorintele, visele unul pentru celalalt. Acele tipete disperate si totodata surde incercau a ne face sa intelegem ca incalcam legile naturii. Nu le-am dat atentie, nu am vrut. Si am continuat sa alunecam amandoi in pacatul acela alb. Alb… caci la baza piramidei era dragoste pura. Era prea mult, prea greu de suportat toata acea tensiune. Trebuia sa ne unim sufletele si sa ne impletim trupurile, altfel… aveam sa ma las purtat pe bratele vânjoase ale nebuniei. Eram drogati si beti de dorinta. Dar mai presus de toate... iubire. Si nu ma refer la iubirea frateasca. Nici gand! Nu salvasem nici un strop din modul acela de a iubi. Nu ma puteam concepe: Ayu, fratele meu. El era doar Ayu, iubitul meu. Chiar daca nu era oficial. Nu discutasem câtuşi de putin pe tema asta. Era prea tarziu oricum. Il iubeam deja, ca barbat.
Simt o presiune exercitata asupra trunchiului meu. Ma pierdusem in intimitatea gandurilor mele iar fratele meu profitase de acel moment pentru a-si trece picioarele de-o parte si de alta a trupului meu. Se descotorisi de maioul negru si mulat intr-un mod lasciv. Sau cel putin asa doream eu sa-l percep. Si-a asezat mainile in dreptul tamplelor mele si s-a aplecat usor asupra mea capturandu-mi buzele, asa cum o facuse in nenumarate randuri. Le saruta scurt de doua ori apoi ma misca jucaus de buza inferioara, cerand permisiunea muta de a-mi explora lacasul cald. Mi-am intredeschis buzele nerabdator iar limba sa umeda patrunse fara ezitare in cavitatea mea bucala. Ma mangaia in interiorul gurii intr-un mod bland si incitant, asa cum ma obisnuise. Pieptul mi-a saltat, stragandu-se intr-o durere dulce cand a coborat pe barbie si mai jos, pe gat. Desfatandu-ma cu sarutarile sale atat de placute si lasandu-mi în dar semne, din cauza muscaturilor. Sincer, nu-mi pasa ca fanii aveau sa le vada. Imi puneam o zgarda ori o bandană neagra, că tot eram star rock. Degetele sale fine cu unghiile scurte imi mangaiau pieptul pe urma acaparandu-mi sfarcurile intre degete, jucandu-se cu ele. Nu l-a costat mult timp sa le intareasca apoi si-a luat ramas bun de la ele sarutandu-le pe fiecare in parte. Cobora pe abdomen si cand ma asteptam la alta manevra de tortura, el nu facu decat sa ma scape si de restul articolelor vestimentare. Le-a aruncat pe podea ca pe cei mai mari inamicii ai sai. Buricele degetelor sale lungi se plimbau nestingherite pe suprafata moale a abdomenului meu, smulgand sunetele mult indragite de urechile sale. Fara a se sfii isi cobora capul in zona inferioara a corpului meu. Limba lui parcurge cu incetinitorul organul meu deja intarit. Aveam un sentiment ciudat. Acum nu mai era genunchiul sau intre picioarele mele ori mana sa, ci gura! Dar as fii mintit daca ziceam ca nu-mi place. Nu mult dupa acea, buzele lui imi saruta tandru capul penisului meu. Eram absorbit in obscenitatea actului si totodata surprins de faptul ca el vedea asta ca pe o dovada de iubire faţă de mine. Si-a retras capul, lasandu-ma asa… ud. Desi nu eram sigur daca era saliva sa ori… altceva. Timpul s-a oprit pentru o fractiune de secunda atunci cand verdeaţa ochilor sai s-a raspandit cu repeziciune in abisul negru a alor mei. In momentul acela de maxima tensiune am simtit ceva ce ameninta la intratrea in corpul meu. Era mijlociul sau, deocamdata.
-Relaxeaza-te frumosule. Imi spuse aproape soptit.
Cum puteam sa ma relaxez? O parte din el era acolo, miscandu-se in mine. Adauga inca unul, miscandu-le incet. De pe buzele mele au fost desprinse gemete de placere ce au fost conduse in aer pana la auzul lui. Si judecand dupa zambetul din coltul gurii sale, se pare ca nu eram singurul satisfacut. Isi retrase degetele si se pozitiona acolo, intre picioarele mele. Eu tremuram. Si nu de frica. Ci din cauza prea plinului de emotii ce reusise sa mi le creeze. Palma lui mare se aseza bland pe obrazul meu inrosit, acoperindu-l in totalitate.
-Ma voi misca incet si placut.
Am ramas fara grai. Asa ca nu facusem decat sa-l aprob, dand din cap.
Se impinse usor inauntrul meu apoi inainta lent in carnea mea pana cand l-am ,,inghitit’’ cu totul. A stat putin timp nemiscat, lasandu-ma sa ma obisnuiesc cu el. Ayu se juca cu degetele prin parul meu negru si ţepos iar eu continuasem sa scancesc de durere. Il simteam acolo, tare si fierbinte, strapungandu-ma. Cand isi misca soldurile nu m-am mai putut abtine si am dat frâu liber lacrimilor să se prelinga din colturile ochilor pe tample.
-Plangi… ma opresc!
-Nu! E o durere buna. Atata timp cat vine din partea ta sunt in stare sa devin si masochist. L-am incurajat eu, zambindu-i dragastos. L-am observat muscandu-si obrazul pe interior apoi facand inca o miscare de dute-vino. A scapat o injuratuta in limba noastra materna ceea ce m-a obligat sa chicotesc, facand abstractie de situatia in care ma aflam. Si de pozitie… Mai ales a picioarelor. A doua zi aveam sa incerc şpagatul. Daca nici acum nu-mi reusea inseamna ca eu chiar eram praf la sport.
Ritmul lui se inteţise iar eu savuram cu nesaţ miscarile ce se executau necontenit in mine. Il aveam acolo, adanc si pulsand nerabdator. Am gemut lung amandoi, atingand cu degetele stavila dragostei, spargand-o si abandonandu-ne in oceanul placerii. Mi-a sarutat protector fruntea brodata de picaturile insignifiante de sudoare. Apoi si-a asezat capul pe muschii pieptului meu ce se contractau cand respiram, destul de greu. Mi-a luat mana in a sa si mi-a sarutat podul palmei.
-Te iubesc Ayu. Si stii prea bine ca nu fraţeşte. I-am marturisit cand gafaielile mele s-au rărit.
-Stiu. Si eu… si eu te iubesc.
Cuvintele sale s-au lovit in moalele capului meu. Acum puteam murii fericit si s-o dau dracu’ de muzica. Dar ce indrug eu aici?! Pana la urma, ea ne unise, mult mai vinovata decat noi.

Sper din tot sufletul ca v-a placut. Inca incerc sa-mi perfectionez stilul de a scrie.

[Imagine: tumblrlzv0gahduu1rps1qh.png]
Priveste in ochii mei. Nu poti vedea, am dreptate?
Valul negru atarna greoi peste retina... aparenta... cât de mult timp ti-ai sacrifica sa descoperi esenta?

#14
Pot spune cu sinceritate ca te ador si fara doar si poate acesta este yaoi- ul meu preferat.
Esti talentata si creativa. Ai multa imaginatie,crede- ma. Crede-ma ca zilnic intru pe zup numai ca sa verific daca ai postat vreun capitol nou.
Pe langa asta, as vrea sa stii ca abia astept sa postezi continuarea.
Am vrut si eu sa scriu un yaoi,dar m- am razgandit. Stii de ce? Nu sti. Iti spun eu. Pentru ca,chiar daca m- ar lasa inima s- o fac,nu stiu cat de indrazneata as fi cu cuvintele si nu le- as da libertatea sa exprime adevaratele fapte ale dragostei. Yaoi ul meu nu ar fi un yaoi,ar fi doar ceva ce in mare parte nu- ti da nici o satisfactie. Ceea ce vreau sa- ti spun este ca iti trebuie cu adevarat talent ca sa scrii un yaoi. Un yuri,hai ca ar mai merge,pentru ca sunt fata.
Vreau doar sa fi constienta de talentul tau si sa fi asa de " tupeista" cu cuvintele mereu.
Mult succes in continuare! >:D<

P.S. Pot sa ma numesc fana ta #1. Daca nu cumva vine cineva si ma contrazice. Sper sa aduca argumente vehemente.
I don't know Why I'm here but baby even though we fail It's worth
I know You know It is all about my music
Music Changes our life in the dark so I can change your thoughts
I know You know Your life is also the same Music that is my boo.


#15
Vărzuca e gata. Cer scuze daca aspectul e un pic cam inestetic.


Capitolul 8 Totul se risipeÅŸte
Ayu(P.O.V)


Afară se crapă de ziuă. Eu îl am pe Mike în braţe, mângâind-ul şi săruntând-ul din când în când. El doarme. Noaptea trecută am făcut dragoste cu frăţiorul meu. Nici acum nu-mi vine a crede că tocmai el mi-a cerut asta. Stau şi rememorez diferite scene…
Aşa cum un pahar se umple cu apă, aşa mă umplu si eu cu ce e mai bun şi mai frumos pe lume.
Se trezeste.
-Neaţa somnorici!
-Nu te uita aşa la mine. E vina ta. Spune el râzând dar părtaş la ce-am făcut noi doi.
Îl privesc insistent. Dându-şi şi el seama de asta mă întreabă:
-Eh, ce e?
-Ştiai că miroşi a lapte dimineaţa?
Îl văd cum se face mai roşu decât culoarea în sine şi cred că a înţeles totul pe dos.
-Stai mă! Ai priceput greşit. Nu are nici o legătură cu ce s-a întâmplat. Aşa, în general.
Începe să se ,,adulmece’’ de unu singur iar eu mor de râs. Îmi dă o palma usoară peste obraz, semn ca trebuie să mă liniştesc. Eu îi capturez mâinile într-o strânsoare deasupra capului şi îi vorbesc:
-Stai cuminte, că te chinui din nou.
-Bine! Îmi răspunde el fără şovăială şi destul de energetic.
Hmm, se joacă cu focul. Mă ridic de pe pat şi mă duc la ,,adormitii Maicii Domnului’’-ceilalţi membrii ai trupei- să le dau deşteptarea. Mike rămane crispat. Bufnesc în râs din nou. Ce-o fi crezând că-i fac?

Mike(P.O.V)

Când lucrurile încep să se încingă mă lasă de izbelişte. Când credeam si eu că o să profite de mine din nou-da-o naibii de durere- ăsta îmi întoarce fundul şi pleacă. Parcă trebuia să fie invers…
Lăsând asta deoparte, noaptea trecută a fost fabuloasa, mirifică şi toate adjectivele de bine din lumea asta mică. Că tot vorbeam de ,,mică’’. Ayu se întoarce în cameră, mai crispat decât m-a lasat pe mine acum doua minute. Are telefonul în mână şi tremură din toate încheieturile.
-Au aflat…
-Ä‚?
-Ei, au aflat.
-Ce tot bombăni acolo? Nu înteleg nimic.
-Presa a fost cu ochii pe noi. Nu am fost atenti. La televizor… Dumnezeule! S-au uitat şi şe-au dat seama că suntem împreună!
La auzul spuselor lui sar din pat un metru începând să îmi schimb tonalitatea vocii în una ceva mai ridicata.
-Ce?! Cine a aflat?! Ynaru şi ceilalţi? O să treacă peste…
Da, e adevărat. Lor nu le suflasem o vorba despre noi. Dar hei! Nici măcar noi nu ştiam ce aveam de gând, eram atat de confuzi amândoi. Acum că se clarificase urma să le spunem si lor. Cred.
-Nu. Mai rau. Parinţii noştri.
Simt cum se zdruncină ceva în interiorul meu apoi se prabuşeşte. Şi eu odata cu acel ceva.

Ayu(P.O.V)

Îl văd pe Mike cum are o cădere nervoasă ori un atac de panică. Îl prind în braţe înainte de a face cunoştinţa cu podeaua. Chem salvarea şi mă rog să ieşim cu bine din tot spectacolul acesta ce începe să mă dezguste.
La spital mama şi tata ne fac o morală şi un discurs de zile mari. Ignorând faptul că fratele meu, copilul lor nu se simte prea bine. Ne ,,pun la zid’’ şi încep să împroaşte cu noroi. Ne aruncă în faţa vorbe grele. Cum că i-am dezamăgit şi că ceea ce facem noi se numeşte incest. Plus că suntem şi baieţi. Bonus! Ne mai catalogheaza şi gay, rockeri nenorociţi. Ne reproşează că, vai vezi Doamne, ni s-a urcat faima la cap.
Intr-un final, ei hotărăsc pentru noi că ar fi mai bine să ne despartă. Dar nu puţin timp, până când s-ar linişti apele. Nu! Ci pentru totdeauna. Asta ar însemna şi o cearta sănătoasă cu Ynaru, dezmembrarea formaţiei, dispariţia noastră subită după ce abia am pornit în turneu.
Era sa uit. Mă aşteaptă şi Ynaru, Paul, Rio pe coridorul spitalului simţindu-se trădaţi căci nu am avut încredere în ei să le spunem adevarul din spatele relaţiei mele cu Mike.
Dacă privirea ar ucide, Ynaru m-ar fi trântit la pamant de mult timp, abandonându-mă acolo.

Pam, pam, pam. To be continued...












[Imagine: tumblrlzv0gahduu1rps1qh.png]
Priveste in ochii mei. Nu poti vedea, am dreptate?
Valul negru atarna greoi peste retina... aparenta... cât de mult timp ti-ai sacrifica sa descoperi esenta?

#16
Ce-avem noi aici... (ceva XD). Deși nu am mai zis nimic, să știi că de fiecare dată m-am uitat să văd dacă postezi. Revenind... wăw, deci părinții lui Ayu și Mike au aflat... urâtă treabă. De câte ori m-am gândit la fic, niciodată nu mi-am imaginat că se va întâmpla asta, și tocmai la televizor... oh, mai bine îi prindeau pe-amândoi decât să fie la tv.
(12-01-2012, 10:18 PM)onu A scris: Dacă privirea ar ucide, Ynaru m-ar fi trântit la pamant de mult timp, abandonându-mă acolo.
Aw, dar de ce doar Ynaru? Am spus de la început că mi-ar plăcea să fie ceva între Ayu și Mikie (nu-mi mai iese din cap numele), dar nu e inclus și Ynaru, așa, puțin? :o3. Cât despre părinții lor, sunt răi, foarte răi... gay? rockeri nenorociți? Urââât, foarte urât.
Cam scurt capitol și da, scurt și comm-ul lăsat de mine, dar la majoritatea fic-urilor pe care le scrii nu știu nici ce să zic :/, cum să mă exprim... Spor la scris ! >:D<

#17
Inca un fic terminat, bifat! OK, sper ca va placut acest prim yaoi pe care l-am scris cu ceva timp in urma. Multumesc pentru comentarii si... nu o mai lungesc!
Enjoy!


Capitolul 9 Hai doar sa privim
Mike(P.O.V)

Nu am reusit sa trec peste acel eveniment nici pana in ziua de azi. M-am imbolnavit rau de tot. De doi ani stau conectat la niste aparate luptandu-ma cu moartea si memoriile mele. Doi ani… Ma obsedeaza cifra asta.
Nu i-am mai vazut pe Ayu, Ynaru, Paul si Rio tot de atunci, iar de formatia noastra s-a ales praful. Si nu numai de formatie… Ci si de povestea mea de dragoste cu insasi fratele meu. Ce dor imi e de toti.
Privesc afara, e ziua mea azi. Implinesc douzeci de ani. Dar de ce ma simt ca la saizeci?
Imi opresc sirul gandurilor cand usa se deschide. Probabil e femeia aia pe care nu o pot numi mama dupa tot ce mi-a facut. Ma napadesc lacrimile. Visez… Doamne nu ma trezi! Te implor nu ma ridica pe un piedestal ca mai apoi sa ma izgonesti de acolo asa cum s-a intamplat acum ceva vreme.
Sfiosi, dar cu un zambet micut in coltul gurii, intra doua claie blonde in salon insotiti de inca una satena si una roscata.
-La multi ani! Spun toti la unison.
-Nu intreba cum. Doar bucara-te. Imi sopteste Paul.
Ma imbratiseaza si Ynaru, dau mana cu Rio si la urma fratele meu, iubitul meu frate. Nu am incetat o clipa sa-l iubesc in ciuda a ceia ce s-a intamplat. Il vad cum sovaie inaintea ochilor mei asa ca ii marturisesc:
-Eu inca te iubesc Ayu, in felul ala…
Inainteaza lent facandu-mi inima sa trepideze si gatul sa mi se usuce. Ma saruta protector pe frunte cu buzele sale moi. Nu le-am mai simti de atat de mult timp. Mi se facuse dor.
-Si eu te iubesc, tot in felul ala…
Odata cu acel raspuns floarea ofilita din inima mea numita fericire prinde putere si iese victorioasa la suprafata de sub acel manunchi de iluzii, ura, visuri false si tradari.
-Asta’i cadoul de ziua ta. Imi zice Ynaru potrivind caseta la DvD.
Se aseaza toti pe patul meu. Ayu m-a luat prizonier in bratele sale puternice si privim primul nostru concert inregistrat la concursul ala de talente, pe cand aveam numai 16 ani.
Cata pasiune pentru viata ardea in ochii nostri, pe atunci… Uitandu-ma acum la ei puteam vedea altceva. O scanteie… Gata sa dea nastere din nou unui adevarat foc!


AYU SI MIKE (P.O.V)

Inimile noastre sunt incatusate una de cealalta iar cheia… ei bine, cheia s-a spart in mii de bucatele odata ce rock-ul din inimile noastre s-a facut simtit si auzit, trasand astfel cinci linii fine catre eternitate.

~~~Sfarsit~~~

[Imagine: tumblrlzv0gahduu1rps1qh.png]
Priveste in ochii mei. Nu poti vedea, am dreptate?
Valul negru atarna greoi peste retina... aparenta... cât de mult timp ti-ai sacrifica sa descoperi esenta?

#18
Sfâ...sfârșit?! Nu vreau să se termine, ador fic-ul ăsta! Îmi pare așa de rău de Mike, de doi ani să trăiască doar cu aparatele... Ah, de doi ani nu și-a mai văzut fratele? Nici restul formației? Nu-mi imaginez că Ayu e așa de rău deci presupun că părinții nu l-au mai lăsat să-l viziteze, dar așa crud... Într-un fel sau altul îmi place sfârșitul -happy b-day Mikey!-, fiindcă tot se-ntâlnesc Ayu și Mike... Iar ultimele două fraze sunt geniale, mult prea geniale :3. Astea fiind spuse, sper să revi curând cu un nou fic și mai genial ! >:D<




Utilizatori care citesc acest subiect:
1 Vizitator(i)