Heh... ._. Cred ca a fost cel mai - nu gasesc un cuvant atat de profund si de frumos pe care l-as putea pune aici - film pe care l-am vazut vreodata. Nici acum nu stiu cum am inceput sa-l vad si de ce mi-am dorit asa de tare. Am aflat de Brokeback Mountain... defapt, am gasit acest film intr-un top 50: cele mai bune filme gay. Era si este situat pe primul loc. In momentul in care am vazut titlul mi-am zis ca trebuie neaparat sa vad filmul cat de repede cu putiinta.
Mereu am fost into Western si mereu am iubit tipul asta de filme. Oricum, ceea ce am vazut acum a fost special, damn special. Intrece orice western pe care l-am vazut pana acum, si nu neaparat pentru ca e diferit de celalalte filme de genul asta din cauza ca nu e clasica poveste de dragoste intre o femeie si un barbat, ci pentru ca totul a fost asa de profund si asa de emotionant.
Fiecare secunda a filmului a fost la locul ei - totul a fost trait din plin si cat se poate de adevarat. Nu a existat nicio ezitare in film, din cate am vazut. Asta a facut totul mai perfect decat perfectiunea. Personajele mi s-au parut jos palaria, iar actiunea din film si povestea, de asemenea, de nedescris - superbe!
Nu am ce sa mai comentez. Nu pot sa mai comentez ceva. Pentru mine, cea mai emotionanta scena a fost atunci cand Anne Hathaway i-a zis lui Heath Ledger ca Jack a murit si all that stuff cu cenusa. A fost pur si simplu de nedescris. Aproape ca intram cu fata in monitor. Nu mai respiram - nu mai puteam sa respir. Aveam cel mai cumplit nod in gat pe care l-am avut vreodata.
Apoi, scena in care Heath a mers acasa la parintii lui Jack, I suppose, si cand doamna i-a zis sa mearga in camera lui... Well, momentul ala cand a gasit camasa aia cu sange si a inceput sa o miroasa... Asupra mea a avut un impact sfasietor, din nou. Spre finalul filmului incepeam sa ma scurg incet de pe scaun, rapus de atata suspans, emotie si traire care era in film.
Finalul.. finalul a fost perfect. "Jack, I swear..." Ultimele cuvinte inainte sa se termine filmul au fost asa de dulci... Of course, dupa chiar nu m-am mai putut abtine si m-am trantit pe pat, mi-am pus perna pe cap, am inceput s-o starng si sa plang - sa plang cum n-am mai plans de foarte, foarte mult timp. : )) I mean, eram ceva de genul... ai fi putut zice ca am exagerat putin, dar nu. M-am descarcat complet pana la ultima picatura. Am plans pana cand am ramas fara lacrimi si fara sa ma gandesc ca sunt un dobitoc melodramatic. Nu m-am putut abtine sub absolut nicio forma. N-o sa regret niciodata ceea ce-am facut. A fost un film superb... M-as reuita la el si de un milion de ori.
Nu exista ceva ce as putea sa reprosez filmului... sau actorilor... absolut nimic!
O sa revad filmul asta de cate ori am ocazia. Ar fi putin spus ca totul a fost de zece. Ar fi putin spus ca totul a fost superb. Uneori cuvintele nu pot descrie sentimente - chiar nu pot...
Tare rau mi-a fost sa aflu ca Heath Ledger a murit pe 22 ianuarie 2008. Nici nu stiu exact de ce - am fost total bulversat. Se zice ca e de vina o supradoza de dorguri... cred. Dar erau prescrise din cate stiu. However, ramane un mister daca supradoza a fost intetionata sau nu. Eu tind sa cred ca NU. Multe guri zic ca a fost un accident faza cu supradoza.
Oricum, exista si poveste scrisa pe care s-a bazat filmul. Se numeste "Brokeback Mountain" si e scrisa de Annie Proulx. Daca o sa pun vreodata manile pe ea o sa fiu cel mai fericit om din lume.
Filmul l-am terminat de vazut acum aprox. douazeci si trei de ore... MERITA, merita sa-l vedeti. Vi-l recomand din toata inima!!! (Chiar ma gandesc sa scriu si-un fan fiction bazat pe filmul asta in semn de repsect si de iubire...but anyway. Not to be off the subject)
Ma duc din nou in micul meu coltisor sa ma gandesc la el.
Mereu am fost into Western si mereu am iubit tipul asta de filme. Oricum, ceea ce am vazut acum a fost special, damn special. Intrece orice western pe care l-am vazut pana acum, si nu neaparat pentru ca e diferit de celalalte filme de genul asta din cauza ca nu e clasica poveste de dragoste intre o femeie si un barbat, ci pentru ca totul a fost asa de profund si asa de emotionant.
Fiecare secunda a filmului a fost la locul ei - totul a fost trait din plin si cat se poate de adevarat. Nu a existat nicio ezitare in film, din cate am vazut. Asta a facut totul mai perfect decat perfectiunea. Personajele mi s-au parut jos palaria, iar actiunea din film si povestea, de asemenea, de nedescris - superbe!
Nu am ce sa mai comentez. Nu pot sa mai comentez ceva. Pentru mine, cea mai emotionanta scena a fost atunci cand Anne Hathaway i-a zis lui Heath Ledger ca Jack a murit si all that stuff cu cenusa. A fost pur si simplu de nedescris. Aproape ca intram cu fata in monitor. Nu mai respiram - nu mai puteam sa respir. Aveam cel mai cumplit nod in gat pe care l-am avut vreodata.
Apoi, scena in care Heath a mers acasa la parintii lui Jack, I suppose, si cand doamna i-a zis sa mearga in camera lui... Well, momentul ala cand a gasit camasa aia cu sange si a inceput sa o miroasa... Asupra mea a avut un impact sfasietor, din nou. Spre finalul filmului incepeam sa ma scurg incet de pe scaun, rapus de atata suspans, emotie si traire care era in film.
Finalul.. finalul a fost perfect. "Jack, I swear..." Ultimele cuvinte inainte sa se termine filmul au fost asa de dulci... Of course, dupa chiar nu m-am mai putut abtine si m-am trantit pe pat, mi-am pus perna pe cap, am inceput s-o starng si sa plang - sa plang cum n-am mai plans de foarte, foarte mult timp. : )) I mean, eram ceva de genul... ai fi putut zice ca am exagerat putin, dar nu. M-am descarcat complet pana la ultima picatura. Am plans pana cand am ramas fara lacrimi si fara sa ma gandesc ca sunt un dobitoc melodramatic. Nu m-am putut abtine sub absolut nicio forma. N-o sa regret niciodata ceea ce-am facut. A fost un film superb... M-as reuita la el si de un milion de ori.
Nu exista ceva ce as putea sa reprosez filmului... sau actorilor... absolut nimic!
O sa revad filmul asta de cate ori am ocazia. Ar fi putin spus ca totul a fost de zece. Ar fi putin spus ca totul a fost superb. Uneori cuvintele nu pot descrie sentimente - chiar nu pot...
Tare rau mi-a fost sa aflu ca Heath Ledger a murit pe 22 ianuarie 2008. Nici nu stiu exact de ce - am fost total bulversat. Se zice ca e de vina o supradoza de dorguri... cred. Dar erau prescrise din cate stiu. However, ramane un mister daca supradoza a fost intetionata sau nu. Eu tind sa cred ca NU. Multe guri zic ca a fost un accident faza cu supradoza.
Oricum, exista si poveste scrisa pe care s-a bazat filmul. Se numeste "Brokeback Mountain" si e scrisa de Annie Proulx. Daca o sa pun vreodata manile pe ea o sa fiu cel mai fericit om din lume.
Filmul l-am terminat de vazut acum aprox. douazeci si trei de ore... MERITA, merita sa-l vedeti. Vi-l recomand din toata inima!!! (Chiar ma gandesc sa scriu si-un fan fiction bazat pe filmul asta in semn de repsect si de iubire...but anyway. Not to be off the subject)
Ma duc din nou in micul meu coltisor sa ma gandesc la el.