Nu ești un membru încă? Înregistrează-te acum!
Creează un cont nou  

[Terminat] "Good Boys Never Die" [naruto][+18]

#22
Ceau la toti, chiar nu ma asteptam la atatea comuri, ma bucur ca va place ficul si va spun nu am sa va dezamagesc. :3
Sper sa va placa si acest capitol, are ceva actiune in el.. ;;) am si greseli, asa m-am corectat eu, dar o sa rebuiasca sa revin cu un edit, dar asta un pic mai tarziu, dupa ce termin tema la mate.
Va spun, cateodata, de fapt mereu Word-ul meu mai mananca litere, iar cateodata lipeste cuvintele intre ele.. --" deci sorry.
Enjoy !! :*





Capitolul VI
~ Hinata ~






In faţa ochilor mei erau numai hartii, dosare si ale prostii, ce imi dadeau dureri de cap.
Trebuia sa ma grabesc, nici macar nu m-am schimbat de pijamale, stau turceste pe covor in camera mea, intr-o pereche de pantaloni de trening gri si un maieu negru, mulat.
Imi bat capul ca proasta sa termin un articol, pe care sefa doreste sa-l puna intr-o revista foarte cunoscuta, uite asa pierd eu sansea aceasta unica.
Mintea mea tulbure nu mai are cum sa functioneze bine, iar rotitele nu se mai misca, sunt terminata...am o idee buna, dar nu pot sa o desfasura pe suprafata alba si goala a foii.
Pixul il tin in mana de ceva vreme, dar pana acum nu am reusit sa-l pun in functiune, nici un punct nu a patat suprafata pura si alba, nimic.
Imi duc mana la obraz si imi las capul sprijinit de ea, oftez zgomotos, dar imediat tresar cand in faţa mea, se afiseaza un buchet splendid de trandafiri. Pielea mi se zgribuleste la atingerile suave a persoanei din spatele meu, ce tinea buchetul.
Imi intorc privirea in spate, curioasa sa descopar gentleman-ul ce a facut un gest asa de dulce.
Kenji imi prinde intre degetul mare si cel aratator barbia , sarutandu-ma pe buze si continuand sa mi le dezmierde, usor strecurandu-si limba in lacasul meu umed, explorand de-a intregul fiecare coltisor, facandu-ma sa scot cateva sunete infundate.
Ma intoarce cu faţa la el, pentru a ma cuprinde in brate, incepand sa-mi atinga trupul, parul ce il cuprinde in palma, incet si cu grije isi strecoara mana prin maieu, ridicandu-l putin in sus.
Am simtit cum un fior imi strabate sirea spinari, imi aduc aminte brusc ca nu am sutien pe mine asa ca incep sa ma panic, din nou are chef de „actiune”, doar ca eu nu aveam chef decat de munca mea.
- Mmm, Hinata nici nu-ti dai seama cat de dor mi-a fost de tine.. imi sopteste el la ureche si apoi imi musca pavilionul, ca apoi sa isi coboare buzele pe gatul meu, sarutand cu ardoare pielea ce incepea sa se zgribuleasca la fiecare atingere salbatica, pe care o facea.
- Si mie.. doar ca am treaba kenji, imi poti da drumul ? am intrebat eu in timp ce mi-am strecurat mainile printre trupurile noastre, asezandu-le pe pectoralii lui, ascunsi sub materialul gri al unui tricou.
- Nu iti place cadoul ? se opreste el brusc si revine cu privirea la mine.
Obrajii imi ardeau, simteam cum inima imi bate si mai tare, nu puteam scapa de privirea lui ametitoare, ma facea sa lesin, dar trebuia sa-i explic motivul intemeiat, de ce nu doream sa ma „joc” cu el.
- Kenji, scumpule, inteleg dorinta ta arzatoare, il indepartez de mine putin, in asa fel sa imi trag rasuflarea, am treaba. Il arunc un zambet amical si il privesc bland in ochii.
- Inteleg, dar ce nu pricep eu este faptul ca, nu ma lasi sa merg mai departe, ma faci sa fierb pana cand dau afara...ce te deranjeaza ? daca te supara ceva sa-mi spui inger, mana lui se lipeste de obrazul meu, mangaindu-l, ma face sa rosesc din nou, era asa un scump, insa nu puteam trece la acel pas, mi se parea prea devreme, nici macar nu stiam cum sa procedez.
- Nu, stai linistit nu am nimic, doar ca nu o pot face acum, trebuie sa ma intorc la treaba.
Fara pic de rusine, ma intorc cu tot trupul spre masuta, unde imi erau insirate hartoagele, reusesc intr-un final sa scriu ceva.
Kenji nu ma paraseste si sta langa mine, tinandu-ma in bratele lui puternice si grijuli. Cu toate ca ma facea sa-mi pierd controlul, eram mult prea aproape, iar respiratia lui se lovea de umarul meu, fancadu-ma sa imi imaginez tot felul de scene necenzurate, nu spun ca nu m-am gandit cum ar fi sa ii ofer puritatea mea, insa ceva ma opreste sa fac un asemenea pas, pe care cu siguranta intr-o zi a-si putea sa-l regret...
Bunica isi face aparitia in camera mea, zarind buchetul tresare de bucurie si incepe sa-l complimenteze pe iubitul meu.
- Aww Kenji, esti asa un scump, ii apuca obrazul si incepe sa-l traga de el, inrosindu-l de tot.
Pareau asa de amuzanti, dar nu aveam timp de ei, trebuia sa ma imbrac si sa plec la job.
Ii ignor complet pe cei doi cum parasesc camera sa plece si sa aranjeje florile, eu deschid repede dulapul si imi aleg de acolo o camasa albastra deschisa si o fusta de glugi mai „zdrenturoasa”, cu firicele de material rupte si atarnate in jos. Fug in baie imi prind parul intr-o coada de cal, imi spal chipul somnoros, dintii, intru din nou in camera si ma parfumez cu ce apuc, strang repede hartiile, le pun in rucsac si ies fuga din camera.
Ajunsa pe hol imi caut sandalele albe cu stelute, dar nu reusesc sa le gasesc, ia o voce ma opreste din cautare.
Kenji statea rezemat de perete, tinand in mana perechea lucioasa de sandale cu toc, sar fericita la el, ii sarut obrazul inca rosu si il salut, iesind pe usa afara.
Trag o gura mare si proaspata de aer, reusesc sa ma calmez si pornesc spre centru orasului Tokio.
Nu imi i-a foarte mult, cu toate ca locuinta bunicului nu este foarte departe de oras, stam doar la cativa kilometrii de centru si de intreaga „jungla” a orasului.
Pe drum ma intalnesc cu prietenele mele, cat si cu restul echipei blondului.
Imi sarut amicele, dau mana cu baietii si ne indreptam toti spre cladirea mare, a celui mai renumit centru jurnalist. Acolo lucrez eu, fiind o simpla reporterita, ce se vara in treaba oricui pentru a se procopsi de informatii, eu sunt o fire mai linistita, dar asta este meseria mea, nu am alta cale.
Atrageam multe priviri, unele cu adevarat infricosatoare... ma simteam prinsa in cursa, ma simteam urmarita.
Cel mai mult imi era teama ca asa din senin sa apara un mafiot si sa-mi rapeasca prietenele, cel mai ingrozitor cosmar posibil.
Insa drumul s-a transformat intr-o plimbare pe cinste, cu toti incepand sa spunem bancuri, sa radeam si sa ne distram pe cinste.
- Hinata, dulceata mica ce esti, se face auzita vocea lingusitoare a lui Ino, ce ma apuca brusc de umar, ce mai face garda ta de corp, zeul ala blond si aratos ?
Ma face sa rad cand incepe cu lucrurile acestea, pur si simplu nu imi pasa ce face idiotul acela, avea grije de sora mea, dar sigur isi facea mai mult de cap.
- Nu stiu, raspun eu indiferenta, inchizandu-mi ochii si savurand in continuare sucul de mere dintr-un pahar cu pai, pe care il loasem de la un magazin.
- Hinata sigur daca l-ai trimis intr-o misiune, Naruto, are sa-si faca de cap, ma anunta Kiba.
- Da, mai ales daca in preajma lui sunt fete frumoase.
Cand am auzit am scuipat imediat sucul, deja imi faceam nervii...
- Ce ! strig eu nervoasa.
- Baieti a-ti spart gheata, nu vedeti ca tanara domnita ese geloasa, susoteste Sakura ceva la urechea lui Sasuke.
- Nu, tresar eu , nu sunt geloasa, dar o sao faca de ras pe Hanabi, e un pervers, sa vezi ce ii fac cand dau ochii cu el, strig eu si strivesc micutul pahar din carton in palma, iar sucul da afara udandu-mi palma.
- Ok... se uita toti amuzati la mine si incep sa bufneasca in ras.
Ajunsi in faţa cladiri, am despart de amicii mei si intru inauntru, salutandu-i pe restul.
Unii angajati incep sa fluere dupa mine, admirandu-mi trupul si vestimentatia, altii se uita cu invidie, iar altii...
- Hyuga ! striga sefa dupa mine.
- Da, vin intr-o secunda, am reusit sa le termin, dar nici nu trec de biroul meu ca cineva imi pune piedica si tot aceiasi persoana ma si prinde in brate.
Era un tanar destul de dragut, reporter si el, avea ceva cu mine mai mereu dorea sa-mi devina erou, dar cateodata isi punea prea de multe ori viata in pericol pentru mine, alteori eu eram victima.
M-a lipit de trupul sau, eu am incercat sa ma despond de el, a inceput sa rada, facandu-i si pe altii sa rada. Am strigat la el, dar tot nu m-a ascultat... ma enerva la culme.
- Endo-san da-mi naiba drumu, trebuie sa ajung la sefa sa-i dau povestea mea, am strigat eu la el si mi-am ridicat privirea spre el.
- Nu te inflacara iubire, sigur mai poate astepta..
- Endo Fujinara, da-i drumul fetei ca daca nu, te trec pe prima pagina a revistei: “Ce mai perversi, din toti perversii”, nu prea cred ca ai vrea sa afle mama ta una ca asta, sau vrei sa spel podelele azilului de batrani ? se rasteste domana Kimara, sefa mea, in timp ce sedea pe scaunul ei de la birou.
Tanarul imi dadu imediat drumul si eu am reusit sa ma indrept spre biroul lui Kimara, ca sa-i inmanez povestea.
I-am lasat-o pe masa ca deobicei, ia o lua intre degete si incepu sa rasfoiasca paginile, zambind la fiecare rand citit, sigur ii placea.
Lasa jos acele foi, isi trecu mana prin parul castaniu si se aporpie de mine, punandu-si palm ape umarul meu si batand multumita.
Zambetul imediat isi facu aparitia pe chipul meu, eram asa de fericita ca am prins aceasta sansa mare.

Trei ore au trecut repede, stateam inca la birou la fel ca ceilalti si scriam cateva articole pentru un ziar. Pana intr-un moment dat cand Kinamura veni si imi aseza pe masa o ceasca cu ceai, stia ca nu ma prea dadeam in vant dupa cafea.
Privirea mea, luminata slab de razele soarelui, ce cu greu treceau prin jaluzelele geamurilor, mi-am ridicat-o spre chipul ei privind-o mirata.
Imi indicase sa merg cu ea pana la dozator, unde se mai aflau inca cateva colege de lucru, am dat afirmativ din cap si am urmat-o spre acel loc indicat, avand in mana mica cescuta de ceai verde.
Discutiile erau diverse, de la munca pana la lucruri personale, era o oportunitate mare sa mai aflu ceva detalii despre celelalte college, cat si despre seva noastra. Care mai mereu parea o femeie serioasa si intepata, dar daca statea la taclale, puteai observa ca zambetul si rasul ii intreceau seriozitate.
A ajuns si randul meu ca sa le povestesc cate ceva si nu stiu cum dar ama dus vorba de blond.
Fetele ma urmareau cu atata atentie, fiecare cuvant pe care il spuneam era intiparit in mintea lor, de parca eu eram masina de batut si ele foaie ce urma sa fie scrisa.
Ma amuzau fetele lor, pareau asa de haioase.
Dupa inca cateva povestiri, mi-am adus aminte ca trebuia sa ma duc dupa Hanabi, se poate ca ticalosul e Naruto sa fi plecat cu una si sa-si faca de cap, lasand-o pe sora mea acolo.
Mi-am cerut scuze, dnd un motiv intemeiat plecari mele asa de devreme, sefa a inteles si mi-a dat drumul.
Am insfacat tot ce aveam la mine si am iesit val-vartej pe usa de la cladire, pornind-o spre sala de balet, care nu era foarte departe de locul meu de munca.
Fulgerator am scos din rucsac mobilul si am format numarul lui Naruto, am asteptat cateva secunde pentru a-mi raspunde, nici nu eram atenta la drum, dadeam in lume ca nebuna, aveam draci se vedea bine.
- Alo ? imi raspunde acesta cu un glas asa de sters, sau mai bine spus ametit si deodata aud un geamat de femeie, ce ma face sa dau cu aparatul de toti peretii.
- Vin la tine ! am raspuns eu nervoasa si i-am inchis in nas.
Am marit pasul, zici ca eram urmarita de politie, treceam cu usurinta prin aglomeratia de masini, iar daca unul ma fluera din automobile, ii aruncam o piatra in cap.
Si nu imi era greu sa ma aplec, fiindca fusta nu era nici foarte scurta, ci potrivita.
Cand am zarit cladirea falnica inaltandu-se in faţa mea, am inceput sa fug si am trantit usile la perete, speriind toti oameni ce erau acolo.
- Unde este ? intreb eu lumea si fac zgomot de ma aude pana si Dumnezeu. Naruto !
Zarind liftul m-am repezit la el, ca sa prind loc, ama pasat de cateva ori pe buton, dar nimic, pana intr-un final cand am inceput sa „zbor” pe scari in sus, pana la etajul trei, unde avea Hanabi sala.
De acolo, cum am si ajuns pe holul acela, am tras aer in piept si continuuand sa merg l-am zarit pe blond cum statea rezemat de usa.
Cand m-am asezat in spatelelui, el s-a intors cu privirea spre mine, salutandu-ma, de parca nimic nu s-ar fi intamplat. Ma credea proasta ?
- Hinata ! au strigat fetele din sala, la fel si sora mea.
- Ceau fetelor si buna ziua doamna buna, buna de tot pe care a violat-o boul asta de langa mine, pe asta am spus-o in soapta, dar blondul nu a fost in de ajuns de surd si a auzit. Si folosindu-se de mana s-a libera pe care o avea la spate, m-a ciupit de fund intentionat, desigur ca eu am inebunit de nervi asa ca mi-am lipit trupul de el si am strigat la fete, pentru putina atentie.
- Hei, fetelor ! aceasta este manevra „capul lebedei lasate”, iar in momentul acela l-am prins pe blond de brate si i-a dat o lovitura sub centura, lovindu-l zdravan pentru tot ce a facut.
S-a lasat in jos, tinandu-se de locul vatamat, adica acel lucru de „valoare” al lui, cazand in genungi la intrare, toate au inceput sa rada, inafara ca dupa aceea a trebuit sa-l caram pana la masina.
Chiar nu imi pasa, o merita din plin, cum isi permite sa o faca cu cineva nescunoscut si mai ales intr-un loc public, putea sa-l vada oricine...
Dupa aproximativ cinci minunte, dupa ce si-a revenit si acesta, am urcat in masina eu, Hanabi si inca trei colege de ale ei, iar in dreapta mea Naruto, el conducea, iar eu il urmaream.
Imi pria decapotabila aceasta, ma simteam bine cand mergeam cu o astfel de masina.
Parul imi flutura in toate partile, mangaiat de adierea usoara insa puternica a vantului, am zambit multumita, dar imediat am fost desprinsa din visare.
- Deci dulcea...
- Nu sunt „dulceata” ta, ai inteles ? ma rastesc eu la el, incepand sa stramb din gura.
- Dar asa te-am otezat... in fine, ce ai facut astazi, cum a fost la munca ? ceva noutati, crime, barfe ? incepe sa ma intrebe tot felul de chestii, de cand ii pasa ce fac eu, insa stau potolita la locul meu si incep sa-i povestesc totul.
In spatele nostru tinerele liceene radeau si glumeau, Hanabi se baga repede in seama cu mine si cu Naruto, spunandu-mi ce bine s-a comportat blondul la cursurile ei de balet, mai ales ca i-a facut-o profesoarei.
Cand am auzit-o mai aveam un pic si o bateam, cum isi permite sa vorbeasca asa.
- Hanabi Hyuga, te-ai sclantit, ti-a dat asta ceva de baut ? saraca profesoara, prin ce chin a trecut. Si imi las privirea asupra lui Naruto, ce zambea multumit de fapta facuta.
- Daca esti asa d curioasa am sa-ti povestesc... se uita la mine pret de o secunda cu ochelari de soare si imi zambeste strengareste.
- Hai, uimestema ! spun eu si imi dau ochii peste cap.
- Odata am privit-o in ochii si s-a si topit dupa mine, ea a insistat.
- Nu ma spune, mi-am incrucisat mainile la piept, continuuand sa ii ascult povestea.
- M-a trantit de usa de la biroul ei, aproape ca m-a dezbracat, insa eu sunt la comanda, asa ca am schimbat pozitiile. Fiecare particica a corpului ei tanjea dupa mine, pana cand am ajuns sa ne facem de cap pe masa, aruncand cu toate pe jos, ii pute-am auzi inima cum striga disperata dupa mine, nu am lasat-o pana cand nu am...
- Ho, Ho ! salbaticule... ce naiba ! am inceput eu sa tresar, deja ma rusinasem, doar ascultand ce spunea.
- Te-am aprins, spune el ranjind multumit.
- Ce ? Nu.. dar nu am reusit sa-mi termin propozitia fiindca un zgomot puternic s-a facut auzit, speriindu-ne pe toti.
Cineva a tras cu pusca , incercand sa ne nimereasca, mi-am dus privirea in spate si am observat o masina neagra, care ne urmarea. Au tras din nou, de data aceasta am reusit sa ma feresc, insa au spart o roata.
Am inceput sa ne clatinam, iar Naruto nu mai putea controla asa de bine decapotabila.
- Poti sa conduci ? ma intreaba el repede.
- Da, putin stiu..
- Preia tu conducerea, eu trebuie sa extermin niste „paraziti”.
S-a ridicat in picioare, scotand pistolul sau argintiu si a inceput sa traga, a sarit la fete in spate, ordonandu-le sa isi lase capul in sos, pentru a nu fi ranite, sau nimerite de un glont.
Eu am sarit, prinzand volanul ce se rotea ametit, am incercat sa prind echilibru cu frumoasa aceasta, dar cu greu am reusit, nu am mai condus o masina de ceva vreme.
De fapt, nu am condus niciodata, eu am fost doar atenta la bunicul cand ma ducea pe mine la scoala cu masina lui, de acolo am mai invatat cate ceva.
Dar in momentul acesta, trebuia sa-mi asum riscul si sa-i dau bice.
Am prins schimbatorul de viteze, manevrandu-l cu usurinta si accelerand pe drum, incearcam sa nu lovesc pe nimeni, dar era un pic cam imposibil, iar celelate masini de pe starada, ma incurcau al naiba de rau.
Naruto, era foarte concentrat asupra tintei lui, stiind exact unde sa tineasca, dar nu prea avut noroc, fiindca eu conduceam ca o cisma.
- Ce naiba, femeie, conduci sau gatesti ? ma intreaba el nervos.
- Taci si tinete bine, o sa zburam.
Am zarit in indepartare o scandura lata si numai buna de folosit ca rampa.
Asa ca nu am ezitat si am marit si mai mult viteza, sigur roata aceea scotea flacari pe sosea, am inghitit cu greu si am sarit.
Fetele au inceput sa tipe, blondul le tinea bine si stateau toti cu capul in jos, eu eram dreapta si atenta la ce fac, iar inamicii nostrii continuau sa traga in noi, norocul nostru ca nu ne-au nimerit.
Insa ghinionul nostru a fost ca am intrat intr-un magazin cu masina cu tot, spargand geamul vitrinei in mii si mii de bucatele. Am inchis ochii si m-am rugat sa ramanem in viata.
Dumnezeu ne-a ascultat si ne-a mai dat o seamnsa, cand am deschis ochii am vazut ca totul era distrus, macar noi eram mai intregi, speriata mi-am intors privirea spre cei din spate si am vazut o tentativa de rapire.
Hanabi se zbatea sa nu fie luata de unl dintre acei indivizi, fara sa mai stau pe ganduri m-am ridicat in picioare, asezandu-ma in genunchi pe materialul alb, din piele al tapiteriei si am dat cu pumnul fix in directia tipului aceluia.
M-am trezit si cu Naruto facand acelasi lucru, parca iesind de sub daramaturi, cartoane, ce erau asezate pe el, lovindu-l amandoi cu pumnul pe tip si azvantandu-l pe jos.
- Ti la ea nu ? intreb eu zambind.
- Da ! araspuns afirmativ si am tras-o langa mine pe sora mea speriata, strangand-o la piept.
Ne-am asigurat ca sunt si celelalte fete in regula, norocul nostru ca inca traiam, ce experienta.
Masina era terminata, zgariata, dar inca in picioare, cu toate ca aveam nevoie de o alta roata.
Cand am ajuns acasa, toti au ramas perplex cand ne-au vazut in halul acela: bunicul, bunica, fetele, Kenji, cat si echipa blondului.
Eu cu el am zambit si ne-am agatat unul de celalat, mana lui statea pe umarul meu, iar a mea pe a lui si am ranjit larg.



Răspunsuri în acest subiect
RE: "Good Boys Never Die" [+12 . +18] - de Flash - 05-04-2011, 06:36 PM
RE: "Good Boys Never Die" [+12 . +18] - de Sho-Yo - 10-04-2011, 11:27 AM
RE: "Good Boys Never Die" [+12 . +18] - de Sho-Yo - 11-04-2011, 08:30 PM
RE: "Good Boys Never Die" [+12 . +18] - de Sho-Yo - 18-04-2011, 11:53 AM
RE: "Good Boys Never Die" [+12 . +18] - de Sho-Yo - 26-04-2011, 10:17 AM
RE: "Good Boys Never Die" [+12 . +18] - de hiimera - 26-04-2011, 06:38 PM
RE: "Good Boys Never Die" [+12 . +18] - de Sho-Yo - 28-04-2011, 09:30 AM
RE: "Good Boys Never Die" [+12 . +18] - de Sho-Yo - 16-05-2011, 08:58 PM
RE: "Good Boys Never Die" [+12 . +18] - de Sho-Yo - 03-06-2011, 06:56 PM
RE: "Good Boys Never Die" [+12 . +18] - de Kayla. - 06-06-2011, 07:37 AM
RE: "Good Boys Never Die" [+12 . +18] - de Daria - 10-06-2011, 10:16 PM
RE: "Good Boys Never Die" [+12 . +18] - de Kayla. - 14-06-2011, 08:23 PM
RE: "Good Boys Never Die" [+12 . +18] - de Daria - 15-06-2011, 11:42 PM
RE: "Good Boys Never Die" [+12 . +18] - de Kitsu - 01-07-2011, 04:24 PM
RE: "Good Boys Never Die" [+12 . +18] - de Daria - 02-07-2011, 03:24 PM
RE: "Good Boys Never Die" [+12 . +18] - de Lena - 10-07-2011, 05:40 PM
RE: "Good Boys Never Die" [+12 . +18] - de Kayla. - 11-07-2011, 07:58 AM
RE: "Good Boys Never Die" [+12 . +18] - de Daria - 18-07-2011, 12:29 AM
RE: "Good Boys Never Die" [+12 . +18] - de Sho-Yo - 19-07-2011, 03:23 PM
RE: "Good Boys Never Die" [+12 . +18] - de Anna - 22-08-2011, 01:22 PM
RE: "Good Boys Never Die" [+12 . +18] - de Daria - 31-08-2011, 04:02 PM
RE: "Good Boys Never Die" [+12 . +18] - de Sho-Yo - 01-09-2011, 09:07 AM
RE: "Good Boys Never Die" [+18] - de hiimera - 02-09-2011, 07:16 PM
RE: "Good Boys Never Die" [+18] - de Daria - 03-09-2011, 08:04 PM
RE: "Good Boys Never Die" [+18] - de Rose ^^ - 06-09-2011, 09:13 AM
RE: "Good Boys Never Die" [+18] - de hiimera - 21-10-2011, 09:02 PM
RE: "Good Boys Never Die" [+18] - de Daria - 22-10-2011, 01:02 PM
RE: "Good Boys Never Die" [+18] - de Mina-chan - 21-10-2011, 09:10 PM
RE: "Good Boys Never Die" [+18] - de Rose ^^ - 23-10-2011, 02:57 PM
RE: "Good Boys Never Die" [+18] - de hiimera - 05-11-2011, 03:15 PM
RE: "Good Boys Never Die" [+18] - de Daria - 06-11-2011, 07:12 PM
RE: "Good Boys Never Die" [+18] - de Mina-chan - 06-11-2011, 08:37 PM
RE: "Good Boys Never Die" [+18] - de Lunatica - 27-11-2011, 11:23 AM


Utilizatori care citesc acest subiect:
4 Vizitator(i)