Aw, multumesc mult de commuri :3 Cum am promis, capitolul asta e mult mai mare si voi vorbi din perspectiva lui Matsuro... Sper doar sa nu va suparati cand ajungeti la sfarsitul lui... O sa vedeti la ce m-am referit 
~Capitolul 26 Sfarsitul unui nou inceput~
Terminasem serviciul si m-am indreptat grabit cu masina acasa. Fulgi de nea acoperisera capota de un visiniu inchis, dandu-mi mie mai mult de munca. Am dat repede jos zapada de pe parbriz cu ajutorul stergatoarelor, punand masina in functiune. Am asteptat putin ca motorul sa se incalzeasca, trantindu-ma ostenit pe scaun. Dupa ce mi-am asezat centura, am pornit radioul, inchizand scurt ochii. O muzica linistitoare se auzea in boxele din spate, aproape adormind pe acel ritm.
Nu stiu de ce ma simteam atat de obosit, nu muncisem prea mult si , totusi, asteptam sa ajung cat mai repede acasa sa il intalnesc pe Kiru, sa vorbim cum a fost ziua de azi si apoi sa ne bucuram de weekend.
Am pornit masina ce de abia se incalzise, accelerand pe drumurile drepte, luand-o printre blocuri pe scurtatura. Cand am ajuns in parcarea plina, am realizat ca nu mai era niciun loc, asa ca am parcat automobilul la blocul celalalt. Am verificat inauntru, am oprit muzica apoi am iesit din masina strangand mai bine geaca ce imi acoperea umerii si aproape tot restul corpului. Am activat alarma masinii si m-am indepartat cu pasi mari de ea spre scara blocului meu. Parca calcam pe puf, asa simteam toata acea mantie de sub picioarele mele : moale si rece.
Cand sa ajung in fata blocului, aud pasi in spate si o voce joasa, ce de abia se chinuia sa scoata doua silabe. Am intors capul si nu mi-a trebuit decat doua secunde ca privirea sa mi se fixeze pe tipul brunet din fata mea. Expresia mea faciala capata un ranjet speriat, ce insa nu dorea sa arate aceasta teama.
-Inaru am soptit, auzindu-se vag vocea mea in acel vuiet al vantului.
Odata ce isi desprinse buzele pentru a sopti ceva, un fum cald ii iesi din gura, ca si mie, de altfel.
-Ce mare ai crescut, se auzi vocea verisurului meu pe care nu il mai vazusem cu aproape 3 ani in urma.
Ochii parca mi se umezisera, caci acest moment era pentru mine foarte emotionant. Mi-am acoperit chipul cu palmele, facand cativa pasi spre barbatul din fata mea. Era mult mai inalt acum si mai bine lucrat, iar ochii albastri straluceau in acea bezna. Cred ca avea lentile.
-Si tu la fel, urma replica mea, continuata de un zambet sters. Parca frigul ala imi opera respiratia si intreg trupul sa actioneze. Imi era teama ca va vrea sa imi faca ceva inainte sa ii pun atatea intrebari, insa in momentul in care imi prinse mana si zambi atat de prieteneste, m-am calmat intr-un fel sau altul.
-Cand ai venit?
-Am ajuns acum o jumatate de ora… Am vrut sa te vad, stiam ca o sa te gasesc la Kiru. El ce face? intreba cu acelas zambet pe fata, insa totusi ii puteam observa tristetea din ochi.
Chiar se schimbase, privierea, tonul cu care imi vorbea. El era Inaru pe care mi l-as fi dorit de la inceput, insa acum era prea tarziu ca sa il mai am.
-A venit de la servici, ma asteapta. Nu vii sus?
-Nu, imi pare rau Matsu, Matsuro, zise el ragusit, reglandu-si glasul si strangandu-mi mai mult mana intr-a sa.
-Dar e frig aici, am bolborosit eu, simtind cum dintii incep a-mi clantani in gura.
-Nu avem oricum prea multe de discutat, voiam doar sa te vad.
-Nu cred ca ai venit aici doar ca sa ma vezi.
-Asa e, aproba, observand cum in urmatoarele secunde isi inchise ochii, masandu-si fruntea cu doua degete ale mainii stangi, parca pregatindu-se pentru un discurs.
-Am venit defapt sa vorbesc cu tine si sa iti spun ca ma voi muta in Franta pentru tot restul vietii, impreuna cu logodnica mea Lawrance, care locuieste acolo. Mi-a spus sa ma intorc in tara si sa vad pe cine pot aduna pentru nunta : prieteni, rude stii si tu, imi spuse el, parca cu o ezitare in voce.
Il priveam calm, asteptand sa spuna tot ce avea de zis, caci stiam ca asta nu era tot. Un nod parca mi se pusese in gat atunci cand aduse aminte de logodnica, nu ca as fi fost gelos, ba chair eram fericit pentru veruisorul meu, insa nu l-as fi vazut niciodata cu o fata, mai ales sa se fi si casatorit. Inaru chiar se schimbase. Un zambet de satisfacere imi aparu pe buze.
-Vreau sa o cunosc, am zis eu cu toata gura.
-Nu se poate, ea e in Franta, iar eu voi pleca maine.
-Maine?
Ochii mi se marira involuntar, nevenindu-mi a crede ca venise aici doar pentru a imparti invitatii la nunta sa.
-As vrea ca tu si Kiru sa veniti… la nunta, rosti, apoi scoase din buzunar doua plicuri albe cu o funda rosie legata strans in colt. Astea sunt invitatiile, mormai, apoi le intinse spre mine.
Am chicotit slab, bagandu-le repede in buzunar ca nu cumva sa se ude din cauza ninsorii.
-Inaru, vreau sa te intreb ceva… Nu inteleg, nu inteleg de ce ai plecat fara sa ma anunti.
Vocea mea imi tremura, parca nedorind a-i pune acea intrebare din cauza raspunsului ce va urma.
-Stii bine, am avut probleme, nu puteam sa stau aici, nu mai aveam bani, trebuia sa ma duc undeva si sa muncesc. In plus.
-In plus?
-In plus, nu m-as fi putut abtine sa nu-l omor pe fratele tau vitreg. Eram prea gelos pe el, insa acum au trecut toate astea si m-as bucura mult sa va vad la nunta noastra.
Respiratia parca mi se oprise pentru un moment. Stiam ca ma iubise mult, insa el nu stiuse sa arate asta, de aceea atunci am realizat ca era mai bine sa plec de langa el, dar nu credeam niciodata ca se va ajunge aici. Macar acum isi gasise adevarata dragoste.
-Stii, am crezut ca nu te voi mai vedea niciodata, am soptit, prinzandu-l in brate si strangandu-l la piept, simtind cum si el face acelas lucru.
-Ai crescut asa mult, Matsuro.
-Esti sigur ca in noaptea asta nu vrei sa ramai la noi?
-Oh, Dumnezeule, nu vreau sa va intrerup niciun moment romantic, chicoti el, apoi imi spuse ca a inchiriat deja o camera la un hotel pentru cateva ore. Daca doream, aveam sa ne vedem toti trei maine inainte sa plece, apoi ne-ar fi asteptat cu drag la nunta.
Imi dadu drumul, apoi ma saruta scurt pe obraz si imi ura noapte buna, ceea ce am facut si eu. Nu voiam sa mai plec de langa el, imi fusese atat de dor de chipul sau, insa nu am recunoscut niciodata asta, timp de trei ani incercand sa il uit.
-Sa ai grija de tine.
Acestea au fost ultimele cuvinte pe care le-am putut auzi, apoi m-am indreptat grabit spre scara blocului, ajungand imediat la apartamentul nostru si intrand fara sa mai bat la usa.
Mi-am dat geaca jos de pe mine si m-am descalcat, intrand rapid in bucatarie unde l-am vazut pe blond privind ametit spre tavan.
-Kiru, nu o sa iti vina sa crezi, am tipat eu cu un zambet mare pe fata, sarind pe el si luandu-l de dupa gat.
Acesta tresari, privindu-ma curios in timp ce i-am intins unul din plicuri.
-Invitatii la nunta, i-am raspuns imediat ce acesta ridica o spranceana.
Incepu a desface cu repeziciune plicul, apoi, cand observa un nume cunoscut, ramase cu gura cascata.
-Inaru? sopti, parca dorind sa nu il aud.
-Exact, am silabisit, ranjind la expresia pe care o adoptase. Probabil nu se gandea ca deja ma intalnisem cu el, sau poate credea ca e o gluma proasta de a mea.
Dupa ce i-am explicat toata conversatia pe care am avut-o cu brunetul, Kiru si cu mine ne-am dus in living cu un castron plin cu gogosi, facute de el, bineinteles, dupa reteta bunicii.
Parea agitat, insa i-am explicat calm, in asa fel incat sa nu se interpreteze sentimentele gresite pe care inca le aveam pentru Inaru.
-Nu ma gandeam ca va veni aici doar pentru asta
-Nici eu, am soptit putin trist, apucand o gogoasa din marele bol din fata noastra ce sedea ademenitor pe masa. Am muscat din ea, dand de crema de ciocolata ce, fiind pusa in exces, se prelinse pe coltul buzelor mele.
-Eu tot pe tine te iubesc, am mormait cu gogoasa in gura, bufnindu-ne apoi pe amandoi rasul din cauza accentului meu.
M-am aplecat peste el, lipindu-mi buzele pline de ciocolata peste ale sale.
-Mmm, esti dulce, se auzi vocea lui atunci cand lua un strop de aer, continuand sarutul.
Limbile noastre purtau un joc atat de incitant, iar buzele, unite una cu cealalta, nu dadeau voie a privi spre acel spectacol minunat. Ii simteam mainile cum sunt asezate strans pe talia mea, apoi ma ridica si ma aseza peste genunchii sai fara ca macar sa oprim sarutul. Mainile mele i-au acoperit obrajii, introducandu-mi fara pic de ezitare limba in lacasul umezit al gurii sale. Asteptasem inca de dimineata sa ii pot simti buzele moi si dulci.
-Te vreau acum, i-am soptit pe un ton pervers, parca fiind un obsedat ce astepta cu nerabdare momentul placerii pure.
Zambetul sau imi dadu de inteles ca si el era de aceeasi parere ca si mine, asa ca ma impinse pe canapea, tragandu-mi tricoul jos. Am decis sa il ajut si eu asa ca pantalonii imediat au disparut de pe mine, prin miscari scurte si bruste. Ramasesem doar in perechea de boxeri subtiri si negri pe unde mi se putea observa foarte clar sexul intarit si ridicat. Normal ar fi trebuit sa rosesc, insa nici el nu era mai prejos cand reusi sa ramana la fel de gol ca si mine.
Isi aseza trupul plin de muschi peste al meu, coborand chipul spre buzele mele si acaparandu-le intr-un sarut la fel da pasional ca si primul. I-am incolacit gatul cu mainile, enervandu-ma parca dintr-un anume motiv ca eu stateam sub. Il impingeam atat de tare incat intr-un final am reusit sa ma ridic fara ca macar sa oprim sarutul, coborand eu asupra lui si incepand a lua controlul acelui joc incitant. I-am sarutat obrazul scurt, apoi m-am indreptat spre pavilionul sau si l-am muscat, soptindu-mi :
-Inca de dimineata am tanjit dupa momentul asta.
Am scapat amandoi si de materialul enervant al boxerilor, lasandu-ne trupurile dezvelite unul in fata altuia. M-am pozitionat deasupra lui, privindu-l organul ce statea lipit de al meu. Am inceput sa ma frec usor de acesta, tinandu-mi mainile una langa alta putin mai jos de pieptul sau. Ii simteam fiecare muschi in parte cum se incorda atunci cand imi lasam trupul peste el, dar si atunci cand ma ridicat si eram nevoit sa apas cu toata greutatea. Fara ezitari i-am pozitionat sexul spre orificiul rozaliu ce tanjea dupa placerea trupeasca, apoi m-am lasat usor in jos, simtind cum sunt patruns de acel organ gros si mare. Nu am reusit sa cobor foarte mult caci doream doar placere, insa nu se putea face nimic fara putine consecinte. Am scos un sunet infundat cand mainile sale mi-au atins sfarcurile si au inceput sa le stranga intre degete.
-Kiru, Kiru, i-am soptit numele, insa a doua oara mai mult l-am spus pe un ton jos, ca un tipat, caci se afundase prea mult in mine. Il simteam acolo si nu doream sa ma ridic, insa am facut-o, continuand acele miscari de sus in jos din ce in ce mai rapid.
-Esti prea nerabdator Matsuro, ia-o mai usor, nu fug nicaieri. Sunt doar al tau, ma linisti blondul cand observa cata energie prinsesem. Probabil si eu m-as fi speriat de comportamentul meu, insa ma simteam un alt eu, asa ca de ce sa nu profit de asta?
I-am zambit linistitor, continuand acele miscari, simtindu-i mainile reci cum imi inconjoara talia si o tine strans, dorind sa nu ii scap. Impreuna cu el, am inceput sa scot gemete de placere ce imi infundau intreaga gura, sunand parca a o serenada ce ne umplea cu bucurie urechile si ne incanta auzul. Buzele mele erau desprinse si nici nu incercam macar sa elimin acele sunete. Ma opresc brusc, stand in asa fel incat il simteam adancit intr-u totul inauntrul meu. Respiram greu, inchizandu-mi ochii si lasand ca organul sau sa ramana blocat ceva timp in stransoarea mea.
-Cum e? l-am intrebat parca pe un ton pervers, insa nu am vrut sa sune chiar asa.
-Cald, imi sopti, observand printre pleoapele mele ce de abia se deschisesera, expresia sa, muscandu-si buzele cu pofta.
Am sughitat un ras, strangandu-i usor pielea din zona abdomenului, caci el era atat de mare incat era imposibil sa nu il simt prea mult in mine. Am oftat de cateva ori fara a ma simti in stare sa ma mai ridic de pe el. Nu puteam, pur si simplu adoram modul acela in care el statea inauntrul meu cu atata usurinta.
Imi stranse tare talia, apoi ma ridica cu toata forta lui, miscandu-se in locul meu. Am continuat amandoi cu gemetele, fiind ajutat de el sa ne satisfacem amandoi placerile, astfel, cazand impreuna osteniti unul peste altul, sau mai bine zis trupul meu patat cu cristale transparente de sudoare peste al lui.
-Vreau afara! m-am plans, privindu-l pe cel de sub mine printre genele dese. Vreau afara, am repetat, pe acelas ton de copil rasfatat ce astepta sa i se indeplineasca dorinta.
Blondul se misca usor sub mine, apoi ma acoperi cu un cearsaf, inca stand deasupra lui.
-Serios? zise el pe un ton autoritar, apoi imi saruta fruntea.
Trupurile noastre acum se racisera, caci trecuse destul timp de cand placerea ne invadase corpurile. Mi-am frecat ochii cu podul palmelor, apoi am sarit de pe el, cautandu-mi hainele. Fara sa imi dau seama, cand am ajuns in picioare, nu m-am mai putut misca. Am injurat printre dinti din cauza durerii ce parca imi despica trupul in doua.
-Ah, parca e prima data, am mormait, fulgerandu-l pe Kiru cu privirea. De ce trebuie sa o ai asa mare? l-am intrebat pe blond, aplecandu-ma cu mare grija dupa boxeri.
Acesta rase victorios apoi ma ajuta sa imi iau restul hainelor si sa ma imbrac, punand si o geaca pe mine, pentru ca se parea ca el fusese de acord sa imi indeplineasca dorinta. Dupa ce se imbraca si acesta, ma stranse scurt in brate apoi imi aseza o caciula groasa pe cap, acoperindu-mi si urechile ce ar fi devenit in curand reci din cauza frigului. El purta aceeasi blugi, insa o bluza de culoare neagra si groasa, acoperita de un hanorac deschis la jumatate, gri, cu un dragon imens pe spate ce se continua pana la fermuarul din partea stanga, intrerupandu-l.
Imediat ce am fost gata, eu am iesit primul pe usa fara a-l mai astepta pe blond. Am coborat scarile in graba apoi am iesit afara. Ochii mi s-au inchis brusc datorita acelei lumini enervante, datorita albului pur de afara. In tot acest timp ninsese, iar urmele din seara trecuta nici macar nu se mai vedeau, erau acoperite cu alte milioane de fulgi pufosi de nea.
Pana ce fratele meu mai mare sa ajunga si el afara, deja facusem un bulgare ce l-am rostogolit prin zapada pana ce s-a marit din ce in ce mai mult, insa m-am plictisit imediat ce am vrut sa il incep pe al doilea, probabil din cauza ca eu eram singurul ce facea toata munca.
Mi-am indreptat privirea spre trupul blondului ce inca nu iesise din scara de bloc.
-Haide Kiru, am strigat, vazand ca nu avea de gand sa se miste.
Dadu negativ din cap, iar eu m-am bosumflat la reactiile sale. Ce se intampla cu el? Mi-am dus mainile in jurul pieptului, adoptand o expresie de catel inofensiv, poate asa avea sa imi cada in capcana si sa ma ajute sa fac omul de zapada, insa in zadar.
-Haide Kiru, am nevoie de tine aici, m-am plans eu, batand usor din picioare intr-un ritm alert.
-Nu! zise calm, putin raspicat, probabil sa inteleg ca "nu" avea sa ramana. Nu pana nu imi spui ca ma iubesti, completa el, afisand un zambet malefic ce ii umplu intreaga fata.
"Usor" mi-am zis in gand, apoi am tras adanc aer in piept si am tipat cat m-au tinut plamanii :
-Te iubesc, Kiru! se auzi vocea mea, probabil pana la etajul zece, caci deja o vecina din celalalt bloc iesise pe fereastra, dar nu am bagat-o in seama.
Blondul pleca din loc si se apropie de mine, facandu-mi scurt cu ochiul. L-am apucat de mana si am inceput amandoi sa continuam omul de zapada, insa nu aveam toate "ingredientele" necesare ca sa il terminam, asa ca ne-am oprit, in plus, asta era mai mult o joaca de copii, noi deja ajunsesem la o varsta mult mai matura decat facutul oamenilor de zapada.
Ne-am asezat jos, pe zapada repece, apoi ne-am intins pe spate, impreuna cu mainile si picioarele ce le-am tinut putin despartite. Ne-am miscat amandoi in acelas sens, miscandu-ne si membrele odata cu noi. In momentul in care ne-am ridicat, ochii ne-au fost atintiti asupra urmelor din zapada, ce semanau perfect cu doi ingeri ce isi aratu sentimentele timizi unul fata de celalalt. Se tineau de mana, exact cum facuseram si noi cand am "creat" acele creature cu aripi in zapada.
-Sunt ca niste ingeri, am soptit eu, prinzand mana lui Kiru si privind in directia urmelor din mantia alba.
Acesta isi apropie urechea de a mea si ma stranse cu putere in brate, facandu-mi inima sa-mi tresara atunci cand i-am simtit respiratia calda in ureche.
-Da, doi ingeri fara suflet, sau cel putin unul din el are, rosti, punandu-si mana peste a mea si indreptand-o spre pieptul sau, in dreptul inimii, acolo unde ii puteam simti bataile atat de puternice. Cine era acel inger despre care imi tot vorbea?
M-am lasat purtat de vant, ridicandu-mi barbia impreuna cu intregul chip asupra lui, prinzandu-i buzele si masandu-le cu grija, incalzindu-le, caci afara, temperatura scazuse prea mult, iar noi aveam nevoie de caldura celuilalt. Poate asa aveam sa aflu
~Capitolul 26 Sfarsitul unui nou inceput~
Terminasem serviciul si m-am indreptat grabit cu masina acasa. Fulgi de nea acoperisera capota de un visiniu inchis, dandu-mi mie mai mult de munca. Am dat repede jos zapada de pe parbriz cu ajutorul stergatoarelor, punand masina in functiune. Am asteptat putin ca motorul sa se incalzeasca, trantindu-ma ostenit pe scaun. Dupa ce mi-am asezat centura, am pornit radioul, inchizand scurt ochii. O muzica linistitoare se auzea in boxele din spate, aproape adormind pe acel ritm.
Nu stiu de ce ma simteam atat de obosit, nu muncisem prea mult si , totusi, asteptam sa ajung cat mai repede acasa sa il intalnesc pe Kiru, sa vorbim cum a fost ziua de azi si apoi sa ne bucuram de weekend.
Am pornit masina ce de abia se incalzise, accelerand pe drumurile drepte, luand-o printre blocuri pe scurtatura. Cand am ajuns in parcarea plina, am realizat ca nu mai era niciun loc, asa ca am parcat automobilul la blocul celalalt. Am verificat inauntru, am oprit muzica apoi am iesit din masina strangand mai bine geaca ce imi acoperea umerii si aproape tot restul corpului. Am activat alarma masinii si m-am indepartat cu pasi mari de ea spre scara blocului meu. Parca calcam pe puf, asa simteam toata acea mantie de sub picioarele mele : moale si rece.
Cand sa ajung in fata blocului, aud pasi in spate si o voce joasa, ce de abia se chinuia sa scoata doua silabe. Am intors capul si nu mi-a trebuit decat doua secunde ca privirea sa mi se fixeze pe tipul brunet din fata mea. Expresia mea faciala capata un ranjet speriat, ce insa nu dorea sa arate aceasta teama.
-Inaru am soptit, auzindu-se vag vocea mea in acel vuiet al vantului.
Odata ce isi desprinse buzele pentru a sopti ceva, un fum cald ii iesi din gura, ca si mie, de altfel.
-Ce mare ai crescut, se auzi vocea verisurului meu pe care nu il mai vazusem cu aproape 3 ani in urma.
Ochii parca mi se umezisera, caci acest moment era pentru mine foarte emotionant. Mi-am acoperit chipul cu palmele, facand cativa pasi spre barbatul din fata mea. Era mult mai inalt acum si mai bine lucrat, iar ochii albastri straluceau in acea bezna. Cred ca avea lentile.
-Si tu la fel, urma replica mea, continuata de un zambet sters. Parca frigul ala imi opera respiratia si intreg trupul sa actioneze. Imi era teama ca va vrea sa imi faca ceva inainte sa ii pun atatea intrebari, insa in momentul in care imi prinse mana si zambi atat de prieteneste, m-am calmat intr-un fel sau altul.
-Cand ai venit?
-Am ajuns acum o jumatate de ora… Am vrut sa te vad, stiam ca o sa te gasesc la Kiru. El ce face? intreba cu acelas zambet pe fata, insa totusi ii puteam observa tristetea din ochi.
Chiar se schimbase, privierea, tonul cu care imi vorbea. El era Inaru pe care mi l-as fi dorit de la inceput, insa acum era prea tarziu ca sa il mai am.
-A venit de la servici, ma asteapta. Nu vii sus?
-Nu, imi pare rau Matsu, Matsuro, zise el ragusit, reglandu-si glasul si strangandu-mi mai mult mana intr-a sa.
-Dar e frig aici, am bolborosit eu, simtind cum dintii incep a-mi clantani in gura.
-Nu avem oricum prea multe de discutat, voiam doar sa te vad.
-Nu cred ca ai venit aici doar ca sa ma vezi.
-Asa e, aproba, observand cum in urmatoarele secunde isi inchise ochii, masandu-si fruntea cu doua degete ale mainii stangi, parca pregatindu-se pentru un discurs.
-Am venit defapt sa vorbesc cu tine si sa iti spun ca ma voi muta in Franta pentru tot restul vietii, impreuna cu logodnica mea Lawrance, care locuieste acolo. Mi-a spus sa ma intorc in tara si sa vad pe cine pot aduna pentru nunta : prieteni, rude stii si tu, imi spuse el, parca cu o ezitare in voce.
Il priveam calm, asteptand sa spuna tot ce avea de zis, caci stiam ca asta nu era tot. Un nod parca mi se pusese in gat atunci cand aduse aminte de logodnica, nu ca as fi fost gelos, ba chair eram fericit pentru veruisorul meu, insa nu l-as fi vazut niciodata cu o fata, mai ales sa se fi si casatorit. Inaru chiar se schimbase. Un zambet de satisfacere imi aparu pe buze.
-Vreau sa o cunosc, am zis eu cu toata gura.
-Nu se poate, ea e in Franta, iar eu voi pleca maine.
-Maine?
Ochii mi se marira involuntar, nevenindu-mi a crede ca venise aici doar pentru a imparti invitatii la nunta sa.
-As vrea ca tu si Kiru sa veniti… la nunta, rosti, apoi scoase din buzunar doua plicuri albe cu o funda rosie legata strans in colt. Astea sunt invitatiile, mormai, apoi le intinse spre mine.
Am chicotit slab, bagandu-le repede in buzunar ca nu cumva sa se ude din cauza ninsorii.
-Inaru, vreau sa te intreb ceva… Nu inteleg, nu inteleg de ce ai plecat fara sa ma anunti.
Vocea mea imi tremura, parca nedorind a-i pune acea intrebare din cauza raspunsului ce va urma.
-Stii bine, am avut probleme, nu puteam sa stau aici, nu mai aveam bani, trebuia sa ma duc undeva si sa muncesc. In plus.
-In plus?
-In plus, nu m-as fi putut abtine sa nu-l omor pe fratele tau vitreg. Eram prea gelos pe el, insa acum au trecut toate astea si m-as bucura mult sa va vad la nunta noastra.
Respiratia parca mi se oprise pentru un moment. Stiam ca ma iubise mult, insa el nu stiuse sa arate asta, de aceea atunci am realizat ca era mai bine sa plec de langa el, dar nu credeam niciodata ca se va ajunge aici. Macar acum isi gasise adevarata dragoste.
-Stii, am crezut ca nu te voi mai vedea niciodata, am soptit, prinzandu-l in brate si strangandu-l la piept, simtind cum si el face acelas lucru.
-Ai crescut asa mult, Matsuro.
-Esti sigur ca in noaptea asta nu vrei sa ramai la noi?
-Oh, Dumnezeule, nu vreau sa va intrerup niciun moment romantic, chicoti el, apoi imi spuse ca a inchiriat deja o camera la un hotel pentru cateva ore. Daca doream, aveam sa ne vedem toti trei maine inainte sa plece, apoi ne-ar fi asteptat cu drag la nunta.
Imi dadu drumul, apoi ma saruta scurt pe obraz si imi ura noapte buna, ceea ce am facut si eu. Nu voiam sa mai plec de langa el, imi fusese atat de dor de chipul sau, insa nu am recunoscut niciodata asta, timp de trei ani incercand sa il uit.
-Sa ai grija de tine.
Acestea au fost ultimele cuvinte pe care le-am putut auzi, apoi m-am indreptat grabit spre scara blocului, ajungand imediat la apartamentul nostru si intrand fara sa mai bat la usa.
Mi-am dat geaca jos de pe mine si m-am descalcat, intrand rapid in bucatarie unde l-am vazut pe blond privind ametit spre tavan.
-Kiru, nu o sa iti vina sa crezi, am tipat eu cu un zambet mare pe fata, sarind pe el si luandu-l de dupa gat.
Acesta tresari, privindu-ma curios in timp ce i-am intins unul din plicuri.
-Invitatii la nunta, i-am raspuns imediat ce acesta ridica o spranceana.
Incepu a desface cu repeziciune plicul, apoi, cand observa un nume cunoscut, ramase cu gura cascata.
-Inaru? sopti, parca dorind sa nu il aud.
-Exact, am silabisit, ranjind la expresia pe care o adoptase. Probabil nu se gandea ca deja ma intalnisem cu el, sau poate credea ca e o gluma proasta de a mea.
Dupa ce i-am explicat toata conversatia pe care am avut-o cu brunetul, Kiru si cu mine ne-am dus in living cu un castron plin cu gogosi, facute de el, bineinteles, dupa reteta bunicii.
Parea agitat, insa i-am explicat calm, in asa fel incat sa nu se interpreteze sentimentele gresite pe care inca le aveam pentru Inaru.
-Nu ma gandeam ca va veni aici doar pentru asta
-Nici eu, am soptit putin trist, apucand o gogoasa din marele bol din fata noastra ce sedea ademenitor pe masa. Am muscat din ea, dand de crema de ciocolata ce, fiind pusa in exces, se prelinse pe coltul buzelor mele.
-Eu tot pe tine te iubesc, am mormait cu gogoasa in gura, bufnindu-ne apoi pe amandoi rasul din cauza accentului meu.
M-am aplecat peste el, lipindu-mi buzele pline de ciocolata peste ale sale.
-Mmm, esti dulce, se auzi vocea lui atunci cand lua un strop de aer, continuand sarutul.
Limbile noastre purtau un joc atat de incitant, iar buzele, unite una cu cealalta, nu dadeau voie a privi spre acel spectacol minunat. Ii simteam mainile cum sunt asezate strans pe talia mea, apoi ma ridica si ma aseza peste genunchii sai fara ca macar sa oprim sarutul. Mainile mele i-au acoperit obrajii, introducandu-mi fara pic de ezitare limba in lacasul umezit al gurii sale. Asteptasem inca de dimineata sa ii pot simti buzele moi si dulci.
-Te vreau acum, i-am soptit pe un ton pervers, parca fiind un obsedat ce astepta cu nerabdare momentul placerii pure.
Zambetul sau imi dadu de inteles ca si el era de aceeasi parere ca si mine, asa ca ma impinse pe canapea, tragandu-mi tricoul jos. Am decis sa il ajut si eu asa ca pantalonii imediat au disparut de pe mine, prin miscari scurte si bruste. Ramasesem doar in perechea de boxeri subtiri si negri pe unde mi se putea observa foarte clar sexul intarit si ridicat. Normal ar fi trebuit sa rosesc, insa nici el nu era mai prejos cand reusi sa ramana la fel de gol ca si mine.
Isi aseza trupul plin de muschi peste al meu, coborand chipul spre buzele mele si acaparandu-le intr-un sarut la fel da pasional ca si primul. I-am incolacit gatul cu mainile, enervandu-ma parca dintr-un anume motiv ca eu stateam sub. Il impingeam atat de tare incat intr-un final am reusit sa ma ridic fara ca macar sa oprim sarutul, coborand eu asupra lui si incepand a lua controlul acelui joc incitant. I-am sarutat obrazul scurt, apoi m-am indreptat spre pavilionul sau si l-am muscat, soptindu-mi :
-Inca de dimineata am tanjit dupa momentul asta.
Am scapat amandoi si de materialul enervant al boxerilor, lasandu-ne trupurile dezvelite unul in fata altuia. M-am pozitionat deasupra lui, privindu-l organul ce statea lipit de al meu. Am inceput sa ma frec usor de acesta, tinandu-mi mainile una langa alta putin mai jos de pieptul sau. Ii simteam fiecare muschi in parte cum se incorda atunci cand imi lasam trupul peste el, dar si atunci cand ma ridicat si eram nevoit sa apas cu toata greutatea. Fara ezitari i-am pozitionat sexul spre orificiul rozaliu ce tanjea dupa placerea trupeasca, apoi m-am lasat usor in jos, simtind cum sunt patruns de acel organ gros si mare. Nu am reusit sa cobor foarte mult caci doream doar placere, insa nu se putea face nimic fara putine consecinte. Am scos un sunet infundat cand mainile sale mi-au atins sfarcurile si au inceput sa le stranga intre degete.
-Kiru, Kiru, i-am soptit numele, insa a doua oara mai mult l-am spus pe un ton jos, ca un tipat, caci se afundase prea mult in mine. Il simteam acolo si nu doream sa ma ridic, insa am facut-o, continuand acele miscari de sus in jos din ce in ce mai rapid.
-Esti prea nerabdator Matsuro, ia-o mai usor, nu fug nicaieri. Sunt doar al tau, ma linisti blondul cand observa cata energie prinsesem. Probabil si eu m-as fi speriat de comportamentul meu, insa ma simteam un alt eu, asa ca de ce sa nu profit de asta?
I-am zambit linistitor, continuand acele miscari, simtindu-i mainile reci cum imi inconjoara talia si o tine strans, dorind sa nu ii scap. Impreuna cu el, am inceput sa scot gemete de placere ce imi infundau intreaga gura, sunand parca a o serenada ce ne umplea cu bucurie urechile si ne incanta auzul. Buzele mele erau desprinse si nici nu incercam macar sa elimin acele sunete. Ma opresc brusc, stand in asa fel incat il simteam adancit intr-u totul inauntrul meu. Respiram greu, inchizandu-mi ochii si lasand ca organul sau sa ramana blocat ceva timp in stransoarea mea.
-Cum e? l-am intrebat parca pe un ton pervers, insa nu am vrut sa sune chiar asa.
-Cald, imi sopti, observand printre pleoapele mele ce de abia se deschisesera, expresia sa, muscandu-si buzele cu pofta.
Am sughitat un ras, strangandu-i usor pielea din zona abdomenului, caci el era atat de mare incat era imposibil sa nu il simt prea mult in mine. Am oftat de cateva ori fara a ma simti in stare sa ma mai ridic de pe el. Nu puteam, pur si simplu adoram modul acela in care el statea inauntrul meu cu atata usurinta.
Imi stranse tare talia, apoi ma ridica cu toata forta lui, miscandu-se in locul meu. Am continuat amandoi cu gemetele, fiind ajutat de el sa ne satisfacem amandoi placerile, astfel, cazand impreuna osteniti unul peste altul, sau mai bine zis trupul meu patat cu cristale transparente de sudoare peste al lui.
* *
-Vreau afara! m-am plans, privindu-l pe cel de sub mine printre genele dese. Vreau afara, am repetat, pe acelas ton de copil rasfatat ce astepta sa i se indeplineasca dorinta.
Blondul se misca usor sub mine, apoi ma acoperi cu un cearsaf, inca stand deasupra lui.
-Serios? zise el pe un ton autoritar, apoi imi saruta fruntea.
Trupurile noastre acum se racisera, caci trecuse destul timp de cand placerea ne invadase corpurile. Mi-am frecat ochii cu podul palmelor, apoi am sarit de pe el, cautandu-mi hainele. Fara sa imi dau seama, cand am ajuns in picioare, nu m-am mai putut misca. Am injurat printre dinti din cauza durerii ce parca imi despica trupul in doua.
-Ah, parca e prima data, am mormait, fulgerandu-l pe Kiru cu privirea. De ce trebuie sa o ai asa mare? l-am intrebat pe blond, aplecandu-ma cu mare grija dupa boxeri.
Acesta rase victorios apoi ma ajuta sa imi iau restul hainelor si sa ma imbrac, punand si o geaca pe mine, pentru ca se parea ca el fusese de acord sa imi indeplineasca dorinta. Dupa ce se imbraca si acesta, ma stranse scurt in brate apoi imi aseza o caciula groasa pe cap, acoperindu-mi si urechile ce ar fi devenit in curand reci din cauza frigului. El purta aceeasi blugi, insa o bluza de culoare neagra si groasa, acoperita de un hanorac deschis la jumatate, gri, cu un dragon imens pe spate ce se continua pana la fermuarul din partea stanga, intrerupandu-l.
Imediat ce am fost gata, eu am iesit primul pe usa fara a-l mai astepta pe blond. Am coborat scarile in graba apoi am iesit afara. Ochii mi s-au inchis brusc datorita acelei lumini enervante, datorita albului pur de afara. In tot acest timp ninsese, iar urmele din seara trecuta nici macar nu se mai vedeau, erau acoperite cu alte milioane de fulgi pufosi de nea.
Pana ce fratele meu mai mare sa ajunga si el afara, deja facusem un bulgare ce l-am rostogolit prin zapada pana ce s-a marit din ce in ce mai mult, insa m-am plictisit imediat ce am vrut sa il incep pe al doilea, probabil din cauza ca eu eram singurul ce facea toata munca.
Mi-am indreptat privirea spre trupul blondului ce inca nu iesise din scara de bloc.
-Haide Kiru, am strigat, vazand ca nu avea de gand sa se miste.
Dadu negativ din cap, iar eu m-am bosumflat la reactiile sale. Ce se intampla cu el? Mi-am dus mainile in jurul pieptului, adoptand o expresie de catel inofensiv, poate asa avea sa imi cada in capcana si sa ma ajute sa fac omul de zapada, insa in zadar.
-Haide Kiru, am nevoie de tine aici, m-am plans eu, batand usor din picioare intr-un ritm alert.
-Nu! zise calm, putin raspicat, probabil sa inteleg ca "nu" avea sa ramana. Nu pana nu imi spui ca ma iubesti, completa el, afisand un zambet malefic ce ii umplu intreaga fata.
"Usor" mi-am zis in gand, apoi am tras adanc aer in piept si am tipat cat m-au tinut plamanii :
-Te iubesc, Kiru! se auzi vocea mea, probabil pana la etajul zece, caci deja o vecina din celalalt bloc iesise pe fereastra, dar nu am bagat-o in seama.
Blondul pleca din loc si se apropie de mine, facandu-mi scurt cu ochiul. L-am apucat de mana si am inceput amandoi sa continuam omul de zapada, insa nu aveam toate "ingredientele" necesare ca sa il terminam, asa ca ne-am oprit, in plus, asta era mai mult o joaca de copii, noi deja ajunsesem la o varsta mult mai matura decat facutul oamenilor de zapada.
Ne-am asezat jos, pe zapada repece, apoi ne-am intins pe spate, impreuna cu mainile si picioarele ce le-am tinut putin despartite. Ne-am miscat amandoi in acelas sens, miscandu-ne si membrele odata cu noi. In momentul in care ne-am ridicat, ochii ne-au fost atintiti asupra urmelor din zapada, ce semanau perfect cu doi ingeri ce isi aratu sentimentele timizi unul fata de celalalt. Se tineau de mana, exact cum facuseram si noi cand am "creat" acele creature cu aripi in zapada.
-Sunt ca niste ingeri, am soptit eu, prinzand mana lui Kiru si privind in directia urmelor din mantia alba.
Acesta isi apropie urechea de a mea si ma stranse cu putere in brate, facandu-mi inima sa-mi tresara atunci cand i-am simtit respiratia calda in ureche.
-Da, doi ingeri fara suflet, sau cel putin unul din el are, rosti, punandu-si mana peste a mea si indreptand-o spre pieptul sau, in dreptul inimii, acolo unde ii puteam simti bataile atat de puternice. Cine era acel inger despre care imi tot vorbea?
M-am lasat purtat de vant, ridicandu-mi barbia impreuna cu intregul chip asupra lui, prinzandu-i buzele si masandu-le cu grija, incalzindu-le, caci afara, temperatura scazuse prea mult, iar noi aveam nevoie de caldura celuilalt. Poate asa aveam sa aflu
-THE END-
![[Imagine: dbigps.png]](http://i42.tinypic.com/dbigps.png)