18-03-2011, 08:50 PM
Tnzk for comz 
Capitolu 12
Dupa ce am facut poze intr-o cabina fotografica, i-am aratat si mamei noastre, care incepu sa ne dadaceasca, spunand ca suntem dulci si alte lucruri stanjenitoare pentru doi baieti de 17 ani. Fratele meu se intoarse spre mine, facandu-mi cu ochiul, dandu-mi de inteles ca poza aceea cu noi doi sarutandu-ne este la loc sigur. M-am strambat la el - adoram sa fac asta -, apoi am bufnit amandoi in ras.
Scurt timp dupa ne-am potolit amandoi, pornind spre tarabe, locurile noastre favorite. Niste copii incepura sa se plimbe in jurul tatalui nostru, fiindca recunoscusera cine e. De frica a ceea ce ar putea urma, am disparut amandoi din peisaj. Pe la jocuri am castigat doi ursi sarutandu-se - in mintea mea imi ziceam ca suntem eu si Itachi. I-am vazut dorinta fratelui meu de a ne saruta acolo, insa mama noastra se apropia rapid. Mi-a desenat pe piept o inima, facandu-ma sa ma emotionez usor.
Femeia se posta in fata noastra cu zambetul pe buze si spuse ca are o veste importanta, ceea ce nu suna a bine, tonul ei ma facea sa ma ingrijorez. Il puse pe Itachi sa vina in spatele meu, sa ma tina, apoi ne spuse ca e insarcinata. Am simtit cum picioarele mi s-au inmuiat, iar eu era sa cad pe jos, noroc cu frate-mio, care era in spate.
Cand mi-am revenit ne-am felicitat amandoi mama. S-a uitat lung la Itachi, analizandu-l zambind, fiindca ochii nostri isi schimbau culoarea din nou, lucru obisnuit la noi. Cand am aflat asta m-am dus in spatele fratelui meu, tragandu-i capul intr-o parte si muscandu-l de gat. Nu ma puteam abtine, limba mea incepu sa ii mangaie pielea fina, insa mama ne certa, ca se uita lumea la noi si nu era nici igienic ceea ce faceam. I-am citit in privire lui Itachi faptul ca se gandea la ce se intamplase intre noi in urma cu scurt timp si am zambit multumit.
Dupa un ultim drum prin parcul de distractii ne-am intors la masina, urcandu-ne gramada acolo. Ne pusesem aproape unul pe celalalt si ne tineam de mana, iar tata deschise gura si ne spuse sa ne facem bagajele, fiindca ne mutam la bunica, in Okinawa, unde aveam sa mergem si la liceu - profil de mate-info simplu, doar, ceea ce ma facu sa fac precum indienii in sinea mea -, insa m-am abtinut, fiindca asta facuse si Itachi.
Ajunsi acasa, ne-am strans toate hainele, jocurile, P.S.3-ul si multe altele. Pornind spre aeroport, cu greu ma stapaneam sa nu ii trantesc tatalui meu vreun pumn in gura sau cine stie cate injuraturi. Cu greu, eu si Itachi ne-am convins parintii sa ma mute la mate-info, ca si Itachi, el promitand ca voi invata cat invata si el si chestii de-astea care mi se pareau vorbe-n vant acum. Am reusit sa ne caram, sa ne indepartam de ei, ducandu-ne apoi in avionul ce zbura spre Okinawa. Spumegand de draci, m-am asezat langa frati-mio, incercand sa ma linistesc, in timp ce el n-avea probleme, si-a luat castile si nici dracu` nu avea sa-l mai deranjeze.
Ajunsi la bunica noastra, am sarit in bratele ei. O iubeam pe fiinta asta, mereu ne adorase si ne ridicase in slavi, facandu-ne toate poftele. Imi parea rau ca o injurasem in mintea mea ca sta tocmai aici si are sa imi strice tineretea, nu avea de-a face chestia asta. De ce insa aveau parintii nevoie sa fim noi trimisi aici?! Ca se naste maimutoiul ala mic sau aia mica?!
Spre deosebire de Itachi, eu eram incredibil de gelos.
Batrana ne instalase deja la mansarda, stiind ca de mici copii adorasem locul ala. Era un pat dublu acolo, parand foarte comod. La cat de obosit eram m-am aruncat in pat, inchizandu-mi ochii. Nici nu ma schimbasem, ci doar m-am dezbracat de tricou, ramanand in blugi. Abia am reusit sa imi mai sarut fratele de noapte buna o data, ca m-am si lasat prada pernei moi, insa s-a auzit un sunet puternic ce ma facu sa ma ridic in fund, privind in jur.
'' Camera asta e bantuita? '', m-am intrebat in gandul meu, nesigur pe ce raspuns aveam sa imi dau. De undeva rasari un soricel care ma facu sa tip - uram animalele astea! - si sa ii iau perna lui Itachi, aruncand-o dupa bietul animal.
- Ce dracu` faci? intreba somnorosul meu frate. Culca-te, e doua, zise acesta uitandu-se la ceas si tragandu-ma jos in pat.
M-am lipit de trupul lui, sarutandu-l la baza gatului, apoi am adormit.
- Trezeste-te! am auzit cum imi soptea cineva la ureche in timp ce imi saruta pavilionul acesteia. Mi-am deschis ochii, uitandu-ma cum fratele meu statea aplecat deasupra mea, mangaindu-ma intr-un anume mod care ma incita.
M-am ridicat si dupa ce mi-am facut toaleta - Itachi deja si-o terminase -, ne-am pregatit de parnaie - scoala in vocabularul meu -, si am pornit spre acea cladire groaznica. Aveam sa fim amandoi in aceeasi clasa, mai precis voiam si in aceiasi banca. Urmau ani grei pentru profesorii din aceasta scoala.
Intrati pe usa clasei, toti copiii isi atintira privirile asupra noastra, fiindca eram leiti unul celuilalt si eram, pe deasupra, si imbracati la fel, avantajul nostru in a-i dispera pe ceilalti. Eram fericit pe de alta parte, fiindca bunica avea ferma si puteam calari, sport pe care il adoram din copilarie.
La fiecare ora nu existase profesor care sa nu ne incurce si sa se enerveze pentru ca nu ne puteau deosebi. Eu eram pe jos de ras, iar Itachi abia se abtinea sa nu rada cu lacrimi.
La matematica insa, lucrurile stateau altfel: eu ma cruceam, Itachi radea, eu plangeam, profesorul spumega de furie ca nu stiam si ca nu ma deosebea de frati-mio, deci nu stia care e cel ce nu se descurca. Spre marele meu noroc ma ajutase fratele meu.
Pe la ora doua terminaram si orele de curs, spre multumirea noastra, fiindca aveam planuri: calarim!
Ajunsi acasa, ne-am aruncat ghiozdanele si ne-am schimbat in treninguri - temele da-le dracului! -, chititi pe calarit. Inainte sa iesim din casa mi-am prins fratele de mana, tragandu-l in bratele mele, si am spus:
- Da-mi o gurita!
- Esti nebun? Aici?! intreba Itachi speriat. Daca vine bunica si ne prinde?
Nu mai astept sa continue, fiindca imi lipesc buzele de buzele sale dulci, strecurandu-mi limba printre buze si cerandu-i un sarut adevarat pe care l-am si primit, de altfel.
Am iesit apoi afara, indreptandu-ne spre incaperea in care bunica noastra tinea caii. Am ales unul frumos pe care urma sa il calarim pe rand si l-am inhamat, tragandu-l de capastru spre locul unde se afla fanul. Nu ne-am putut abtine si am inceput sa ne sarutam pe drum, fara sa ne gandim ca ne-ar putea vedea cineva. Ajuns in hambarul cu fan, am legat bietul calut de un stalp, lasandu-l sa manance, apoi l-am impins pe Itachi intr-o gramada de paie, urcandu-ma deasupra lui. Mainile i s-au dus imediat pe sub bluza mea, incepand sa ma mangaie in felul ala in care o putea face numai el si ma incita al dracului de tare. Si-a trecut limba peste buze, apoi a inceput sa ma sarute pe gat, timp in care eu am inceput sa mangai zona dintre picioare, care era usor umflata.
Am zambit, incercand sa imi infranez pofta nebuneasca de a-l avea in acel moment, insa nu, nu puteam, nu intr-o gramada uriasa de fan. Desi mintea asta gandea, faptele noastre spuneau cu totul altceva, fiindca pipaiala devenise din ce in ce mai perversa. Eram al dracului de excitat si nu imi incapeam in pantaloni. Atat mi-ar fi trebuit, sa ma mai urc si pe cal, ca il futeam si pe ala, ajungeam dracului zoofil.
Dupa cateva zeci de minute ne-am sculat din paie, ciufuliti si imbujorati. Am continuat sa ne sarutam, insa de calarie nici nu mai aveam pofta, ci de alte lucruri, de fapt alt fel de calarie, nu un animal, ci... Eu si Itachi. Am luat calutul, ducandu-l de ham inapoi in ``casa`` lui, alaturi de ceilalti cativa semeni ai sai, dupa care ne-am indreptat catre bunica noastra, care iesise din bucatarie sa ne priveasca.
Ajunsi la ea, i-am auzit vocea domoala a batranei femei intreband:
- De ce sunteti asa de imbujorati, ciufuliti si plini de paie?
Eu am tusit in sec, dar Itachi ne salva pe amandoi:
- Calutul dumitale a fost naravas, ne-a scapat si a inceput sa fuga, apoi noi, in incercarea de a-l prinde, nu am reusit sa evitam o gramda de fan si am intrat gramada in el.
Convingatoare explicatie mai da si frati-mio asta! Bunica noastra se puse pe ras, apoi am izbucnit si noi.
Capitolu 12
Dupa ce am facut poze intr-o cabina fotografica, i-am aratat si mamei noastre, care incepu sa ne dadaceasca, spunand ca suntem dulci si alte lucruri stanjenitoare pentru doi baieti de 17 ani. Fratele meu se intoarse spre mine, facandu-mi cu ochiul, dandu-mi de inteles ca poza aceea cu noi doi sarutandu-ne este la loc sigur. M-am strambat la el - adoram sa fac asta -, apoi am bufnit amandoi in ras.
Scurt timp dupa ne-am potolit amandoi, pornind spre tarabe, locurile noastre favorite. Niste copii incepura sa se plimbe in jurul tatalui nostru, fiindca recunoscusera cine e. De frica a ceea ce ar putea urma, am disparut amandoi din peisaj. Pe la jocuri am castigat doi ursi sarutandu-se - in mintea mea imi ziceam ca suntem eu si Itachi. I-am vazut dorinta fratelui meu de a ne saruta acolo, insa mama noastra se apropia rapid. Mi-a desenat pe piept o inima, facandu-ma sa ma emotionez usor.
Femeia se posta in fata noastra cu zambetul pe buze si spuse ca are o veste importanta, ceea ce nu suna a bine, tonul ei ma facea sa ma ingrijorez. Il puse pe Itachi sa vina in spatele meu, sa ma tina, apoi ne spuse ca e insarcinata. Am simtit cum picioarele mi s-au inmuiat, iar eu era sa cad pe jos, noroc cu frate-mio, care era in spate.
Cand mi-am revenit ne-am felicitat amandoi mama. S-a uitat lung la Itachi, analizandu-l zambind, fiindca ochii nostri isi schimbau culoarea din nou, lucru obisnuit la noi. Cand am aflat asta m-am dus in spatele fratelui meu, tragandu-i capul intr-o parte si muscandu-l de gat. Nu ma puteam abtine, limba mea incepu sa ii mangaie pielea fina, insa mama ne certa, ca se uita lumea la noi si nu era nici igienic ceea ce faceam. I-am citit in privire lui Itachi faptul ca se gandea la ce se intamplase intre noi in urma cu scurt timp si am zambit multumit.
Dupa un ultim drum prin parcul de distractii ne-am intors la masina, urcandu-ne gramada acolo. Ne pusesem aproape unul pe celalalt si ne tineam de mana, iar tata deschise gura si ne spuse sa ne facem bagajele, fiindca ne mutam la bunica, in Okinawa, unde aveam sa mergem si la liceu - profil de mate-info simplu, doar, ceea ce ma facu sa fac precum indienii in sinea mea -, insa m-am abtinut, fiindca asta facuse si Itachi.
Ajunsi acasa, ne-am strans toate hainele, jocurile, P.S.3-ul si multe altele. Pornind spre aeroport, cu greu ma stapaneam sa nu ii trantesc tatalui meu vreun pumn in gura sau cine stie cate injuraturi. Cu greu, eu si Itachi ne-am convins parintii sa ma mute la mate-info, ca si Itachi, el promitand ca voi invata cat invata si el si chestii de-astea care mi se pareau vorbe-n vant acum. Am reusit sa ne caram, sa ne indepartam de ei, ducandu-ne apoi in avionul ce zbura spre Okinawa. Spumegand de draci, m-am asezat langa frati-mio, incercand sa ma linistesc, in timp ce el n-avea probleme, si-a luat castile si nici dracu` nu avea sa-l mai deranjeze.
Ajunsi la bunica noastra, am sarit in bratele ei. O iubeam pe fiinta asta, mereu ne adorase si ne ridicase in slavi, facandu-ne toate poftele. Imi parea rau ca o injurasem in mintea mea ca sta tocmai aici si are sa imi strice tineretea, nu avea de-a face chestia asta. De ce insa aveau parintii nevoie sa fim noi trimisi aici?! Ca se naste maimutoiul ala mic sau aia mica?!
Spre deosebire de Itachi, eu eram incredibil de gelos.
Batrana ne instalase deja la mansarda, stiind ca de mici copii adorasem locul ala. Era un pat dublu acolo, parand foarte comod. La cat de obosit eram m-am aruncat in pat, inchizandu-mi ochii. Nici nu ma schimbasem, ci doar m-am dezbracat de tricou, ramanand in blugi. Abia am reusit sa imi mai sarut fratele de noapte buna o data, ca m-am si lasat prada pernei moi, insa s-a auzit un sunet puternic ce ma facu sa ma ridic in fund, privind in jur.
'' Camera asta e bantuita? '', m-am intrebat in gandul meu, nesigur pe ce raspuns aveam sa imi dau. De undeva rasari un soricel care ma facu sa tip - uram animalele astea! - si sa ii iau perna lui Itachi, aruncand-o dupa bietul animal.
- Ce dracu` faci? intreba somnorosul meu frate. Culca-te, e doua, zise acesta uitandu-se la ceas si tragandu-ma jos in pat.
M-am lipit de trupul lui, sarutandu-l la baza gatului, apoi am adormit.
- Trezeste-te! am auzit cum imi soptea cineva la ureche in timp ce imi saruta pavilionul acesteia. Mi-am deschis ochii, uitandu-ma cum fratele meu statea aplecat deasupra mea, mangaindu-ma intr-un anume mod care ma incita.
M-am ridicat si dupa ce mi-am facut toaleta - Itachi deja si-o terminase -, ne-am pregatit de parnaie - scoala in vocabularul meu -, si am pornit spre acea cladire groaznica. Aveam sa fim amandoi in aceeasi clasa, mai precis voiam si in aceiasi banca. Urmau ani grei pentru profesorii din aceasta scoala.
Intrati pe usa clasei, toti copiii isi atintira privirile asupra noastra, fiindca eram leiti unul celuilalt si eram, pe deasupra, si imbracati la fel, avantajul nostru in a-i dispera pe ceilalti. Eram fericit pe de alta parte, fiindca bunica avea ferma si puteam calari, sport pe care il adoram din copilarie.
La fiecare ora nu existase profesor care sa nu ne incurce si sa se enerveze pentru ca nu ne puteau deosebi. Eu eram pe jos de ras, iar Itachi abia se abtinea sa nu rada cu lacrimi.
La matematica insa, lucrurile stateau altfel: eu ma cruceam, Itachi radea, eu plangeam, profesorul spumega de furie ca nu stiam si ca nu ma deosebea de frati-mio, deci nu stia care e cel ce nu se descurca. Spre marele meu noroc ma ajutase fratele meu.
Pe la ora doua terminaram si orele de curs, spre multumirea noastra, fiindca aveam planuri: calarim!
Ajunsi acasa, ne-am aruncat ghiozdanele si ne-am schimbat in treninguri - temele da-le dracului! -, chititi pe calarit. Inainte sa iesim din casa mi-am prins fratele de mana, tragandu-l in bratele mele, si am spus:
- Da-mi o gurita!
- Esti nebun? Aici?! intreba Itachi speriat. Daca vine bunica si ne prinde?
Nu mai astept sa continue, fiindca imi lipesc buzele de buzele sale dulci, strecurandu-mi limba printre buze si cerandu-i un sarut adevarat pe care l-am si primit, de altfel.
Am iesit apoi afara, indreptandu-ne spre incaperea in care bunica noastra tinea caii. Am ales unul frumos pe care urma sa il calarim pe rand si l-am inhamat, tragandu-l de capastru spre locul unde se afla fanul. Nu ne-am putut abtine si am inceput sa ne sarutam pe drum, fara sa ne gandim ca ne-ar putea vedea cineva. Ajuns in hambarul cu fan, am legat bietul calut de un stalp, lasandu-l sa manance, apoi l-am impins pe Itachi intr-o gramada de paie, urcandu-ma deasupra lui. Mainile i s-au dus imediat pe sub bluza mea, incepand sa ma mangaie in felul ala in care o putea face numai el si ma incita al dracului de tare. Si-a trecut limba peste buze, apoi a inceput sa ma sarute pe gat, timp in care eu am inceput sa mangai zona dintre picioare, care era usor umflata.
Am zambit, incercand sa imi infranez pofta nebuneasca de a-l avea in acel moment, insa nu, nu puteam, nu intr-o gramada uriasa de fan. Desi mintea asta gandea, faptele noastre spuneau cu totul altceva, fiindca pipaiala devenise din ce in ce mai perversa. Eram al dracului de excitat si nu imi incapeam in pantaloni. Atat mi-ar fi trebuit, sa ma mai urc si pe cal, ca il futeam si pe ala, ajungeam dracului zoofil.
Dupa cateva zeci de minute ne-am sculat din paie, ciufuliti si imbujorati. Am continuat sa ne sarutam, insa de calarie nici nu mai aveam pofta, ci de alte lucruri, de fapt alt fel de calarie, nu un animal, ci... Eu si Itachi. Am luat calutul, ducandu-l de ham inapoi in ``casa`` lui, alaturi de ceilalti cativa semeni ai sai, dupa care ne-am indreptat catre bunica noastra, care iesise din bucatarie sa ne priveasca.
Ajunsi la ea, i-am auzit vocea domoala a batranei femei intreband:
- De ce sunteti asa de imbujorati, ciufuliti si plini de paie?
Eu am tusit in sec, dar Itachi ne salva pe amandoi:
- Calutul dumitale a fost naravas, ne-a scapat si a inceput sa fuga, apoi noi, in incercarea de a-l prinde, nu am reusit sa evitam o gramda de fan si am intrat gramada in el.
Convingatoare explicatie mai da si frati-mio asta! Bunica noastra se puse pe ras, apoi am izbucnit si noi.
"Iadul e gol si toti diavolii sunt aici. " (W. Shakespeare)
Blog:
Codul Cuvintelor | L'art de L'amour
Blog:
Codul Cuvintelor | L'art de L'amour