Scaldare in dorinta [Poveste finalizata]

[Yaoi Queen]

Goddamn! Fetelor, imi pare siiincer rau ca am intarziat atat de mult T^Tdar cred ca am avut o "criza a scriiorului"
Va rog nu ma linshati
yours truly, Me!:]
<3 Kissez sweethearts ^.^

Capitolul XXXIII

Nu reuseam sa fiu indeajuns de calm incat sa imi pot cobori pleoapele, insa nici actorul nu parea a dormi...
Ma miscasem mai aproape de el, simtind nevoia sa ii vorbesc, insa nu scosesem niciun sunet, pana cand nu ajunsesem aproape lipit de el, indemnandu-l sa isi deschida lenes ochii albastri.
-Kyan... Nu vreau sa iti para rau... pentru ca mie nu imi pare rau deloc...
-De ce nu dormi? intrebase el imediat, usor ragusit.
-Pentru ca nu pot... vreau sa vorbim... sa iti spun ca tu nu esti de vina cu nimic. Nu imi pare rau, rostisem soptit, cuibarindu-ma langa el, asezandu-mi palma pe mijlocul pieptului sau acoperit de bandajul alb si inghitind cu greu inainte de a continua. Si eu am fost de acord cu ce s-a intamplat aici, atunci, si nu mint... Am fost atat de fericit incat credeam ca am sa mor... Cand am ajuns acasa, i-am spus Samanhei ca a fost extraordinar ce s-a intamplat intre noi... Si chiar asa a fost. Asa m-am simtit... dar imi e imposibil sa imi reprim acel sentiment de teama... Inca vreau sa mai simt acele lucruri mult mai intense decat ar putea fi durerea, chiar daca, momentan imi e teama. Dar asta nu imi schimba sentimentele fata de tine, Kyan...
Privirea ii era coborata spre mine si ii inchisese cateva clipe, scotand un sunet lenes din gat, miscandu-si trupul pentru a-si aseza o mana sub cap, iar alta pentru a-mi incnjura spatele.
-Stiu asta, micutule, gemu el, dupa care facu o scurta pauza. Dar daca ai sa ramai asa aproape, as putea sa uit de temerile tale, si... fi-ar sa fie, Tyler! nu ai pantaloni! se planse el, insa incet, ca si cum cineva dormea.
-Stiu... Nu pot dormi cu blugi, spusesem la fel de incet, cand imi asezasem un picior peste al sau.
-Ai chef de joaca? veni intrebarea lui cu o ridicare din spranceana.
-Oh... Iarta-ma. soptisem jenat cand imi retrasesem repede piciorul si obrajii imi luara foc.
-Nu trebuie sa iti ceri scuze. Imi place ca te simt aproape... Habar nu ai cat de mult, ofta el, urcandu-si spre chipul meu mana care inainte imi inconjura spatele.
Imi ferise parul de e frunte cu degetele sale lungi, apoi isi asezase palma pe obrazul meu, mangaindu-l bland.
Adoram sentimentul acela, toti acei fluturasi in stomac care imi faceau inima sa salte bucuroasa si privirea lui care ma invaluia.
-Te iubesc, Tyler... Doamne cat te iubesc... gemu el, cand isi urcase degetele spre parul meu, prinzand usor cateva suvite in pumn si coborandu-si chipul pana cand buzele lui calde imi atinsera fruntea si o saruta la fel de gentil ca intotdeauna...
Oftasem si imi inchisesem ochii, ducandu-mi mana pe antebratul sau, strangandu-l usor, apoi imi ridicasem chipul spre el, privindu-l lenes.
-Si eu... soptisem, zambind multumit in sinea mea si strangand din nou bratul actorului.
-Nu asa... Spune-mi. Vreau sa aud tot... zise incet, coborandu-si iar mana spre a-mi inconjura mijlocul si sa ma traga aproape.
Oftasem cand imi simtisem inima batand cu putere si imi asezasem palma pe bandajul alb ce ii acoperea pieptul, apoi Imi presasem buzele in partea stanga, deasupra materialului. Era atat de cald...
-Te iubesc... Te iubesc, Kyan, spusesem soptit, tinandu-mi fruntea lipita de pieptul sau, insa stiam ca auzise.
Voiam sa il strang atat de tare in brate, dar imi era teama... bandajul ce il inconjura era ca o bariera pentru mine. Imi era teama sa fac ceva ce nu trebuia.
Oftase si el adanc, apoi bratul lui ma stransese mai tare si isi lipise buzele ferme si fierbinti de fruntea mea.
-Nu ti-as mai da drumul de aici... Niciodata...
Cuvintele lui atat de incet spuse imi facura pieptul sa-mi salte dureros, dar atat de placut incat simteam ca nu mai aveam nevoie de nimic altceva inafara de el. Ce vis putea sa imi faca toate astea? cand nici macar o data nu ma gandisem la atingerea unor astfel de sentimente.
-Atunci nu o face... Nu imi da drumul, cerusem, stand inca lipit de pieptul lui, ascultandu-i bataile rapide ale inimii si prinzandu-ma de umarul lui, pentru a-l strange usor.
-Doamne, ce-mi faci.... gemu Kyan, afundandu-si nasul in parul meu blond, inspirand adanc si pe urma expirand putrenic intreg aerul adunat in plamani.
Ramaseseram astfel, tacuti. Eu am inchis ochii, ascultandu-i respiratia si bataile inimii, simtindu-l atat de aproape si atat de cald... incat era prea bine si prea frumos...

Nu stiu cand adormisem, insa cand imi deschisesem ochii obositi, inca era intuneric. Oare cat dormisem...?
Simtisem in spatele capului mangaierea blanda a unor degete lungi care se jucau in parul meu, apoi caldura trupului langa care eram cuibarit.
Gemusem incet cand imi miscasem trupul parca intepenit, si imi ridicasem chipul spre privirea albastra a actorului care statea pe-o parte, analizandu-ma de aproape.
-Kyan... De ce nu dormi? intrebasem soptit ca si cum nu voiam sa ma trezesc pe mine insumi.
-Nu pot... Culca-te linistit... Ma duc pana in bucatarie, anunta el, sarutandu-mi scurt buzele, vrand apoi sa se ridice in sezut.
-De ce? Nu...Ramai aici... cerusem pe un glas rugator, ridicandu-ma odata cu el, si asezandu-ma in genunchi pe patul moale.
Imi asezasem mainile pe pulpele picioarelor mele goale iar privirea mi-o lasasem atintita spre barbatului care ramasese tacut cateva secunde, oprindu-se pe marginea patului si intorcandu-se spre mine cu un zambet discret care imi facu inima sa tresara usor.
-Vrei sa raman? intrebase vocea sa blanda cand isi intinse palma spre obrazul meu usor incalzit. Ar fi cam greu cand simt ca o iau razna doar la imaginea ta dormind atat de linistit si simt nevoia sa te sarut... sa te ating...
Ii inconjurasem incheietura cu mana dreapta si tacusem, nestiind ce ar fi trebuit sa mai spun cand privirea lui stralucitoare ma fixase atat de patrunzator, descoperindu-mi pana si sufletul.
-Ramai... bine? Vreau sa stai cu mine...
Stransesem mai tare de incheietura sa, cand privirea i se incrunta, curioasa si oarecum amuzata.
-Ce? Iti e frica sa dormi sigur?
-Nu. Doar ca nu vreau sa dorm fara tine...
Din nou tacere... tot ceea ce se auzise in incapere fusese oftatul lui si bataile inimii mele care urla din strafundul ei cat de mult il dorea pe barbatul acela...
-Daca nu incetezi sa spui lucruri dragute, cred ca imi va sari o rotita.
-Kyan...
-Glumesc, micutule... rostise actorul, cand imi trasese chipul spre el cuprinzandu-mi buzele intre ale sale. De fapt, nu am glumit, adaugase imediat ce isi fixase privirea serioasa in a mea.
-Nu cred ca am de unde sa stiu asta, nu-i asa...? intrebasem incet, coborandu-mi usor capul.
-Poftim...? Tyler, ce spui acolo?
Vocea i se schimbase brusc, iar trupul i se miscase pe suprafata patului, facand ca scartaitul usor sa rasune in incapere cand se asezase mult mai aproape de mine, apucadu-mi chipul intre ambele sale palme.
-Ah, nu ma intelege gresit, Kyan, incepusem eu, ridicandu-mi alarmat ochii spre ai sai. Esti actor... cateodata pana si mie imi e greu sa realizez cand joci un rol sau nu. La interviuri de exemplu...
-Stii cand nu joc un rol? intrebase, apropiindu-si chipul de al meu. Acum... aici... oricand si oriunde cand sunt cu tine... Iar asta, soptise pe urma, lipindu-si buzele calde de ale mele, ademenindu-ma in jocul atat de lubric al gurii sale, pentru ca in scurt timp sa se indeparteze. Asta e un sarut real, continuase el propozitia anterioara, prinzandu-mi apoi mainile intre ale sale pentru a-mi indemna palmele sa ii atinga chipul frumos si sa ramana acolo. Asta, e Kyan cel real... Iar astea, adaugase apoi, coborandu-mi mana dreapta spre partea stanga a pieptului sau. Astea sunt sentimente reale, Tyler... si nu vreau sa te indoiesti nicio secunda de ele.
Ma cutremurasem odata ce ochii ii sclipira in lumina palida a lunii, iar pieptul imi tresarise emotionat cand bataile inimii devenira mai rapide, dar atat de placute...
Imi simteam obrajii arzand rusinati, insa nu doream sa ma ascund de privirea lui albastra... De ce sa o fi facut? Nici el nu s-ar fi ascuns.
-Stiu Kyan... nu ma indoiesc. Nu mi-ai dat niciodata motive, dar cred ca sunt putin cam irealist cand vine vorba de tine... Imi e teama... pentru ca nu vreau sa ma trezesc dintr-o data si sa vad ca nu e decat un vis frumos... nu vreau asta! Daca media nu ma vrea langa tine...
-Shhh... Nimeni nu te ia de langa mine, intelegi? Ma intrerupse el, asezandu-si degetul aratator pe suprafata buzelor mele. Nimeni si nimic, bine? Te iubesc, si ei nu au puterea sa schimbe asta... continuase cand incepuse a-si plimba lent degetul pe buza mea inferioara, urmarindu-l cu acea privire care ma indemna sa inghit cu greutate.
Pieptul imi salta cand degetele mainii sale drepte se strecurara in parul meu, strangand in pumn cateva suvinte inainte de a-mi pune stapanire nu numai pe buze, ci pe intreaga fiinta.