Scaldare in dorinta [Poveste finalizata]

[Yaoi Queen]

Hiiiiiii :X
Vin cu nextul scumpelor
*hugs*

Capitolul XIII

Pleoapele mele aproape dezmortite se plimbau in sus si in jos pe ochii mei, incercand sa imi redea vederea clara, insa cum nu aveam nici ochelari si nici lentile de contact, incercam in zadar. Totusi imaginea nu era la fel ca in noaptea precedenta, si nici suprafata pe care eram intins.
M-am trezit in pat, ametit, pentru ca nu stiam daca eu am fost cel care venise de bunavoie, si nu ma adusese Kyan prin cine stie ce smecherie. Privind in dreapta mea, am observat ca patul era deranjat, ca si cum o alta persoana a dormit acolo... langa mine. Imi tinusem respiratia atunci cand parca vazusem holograma barbatului blond, intins acolo langa mine, si dormind. Insa era doar o proiectie a mintii mele ciudate. Mi-am scuturat capul in semn de refuz, apoi m-am ridicat din pat, frecandu-mi ochii cu podurile palmelor. Pasii m-au indreptat spre bucatarie, iar de cum am dechis usa cu mana dreapta, stanga inca era pusa peste ochi, frecandu-i pe rand.
-Drace! am tresarit eu usor speriat, de indata ce m-am lovit de pieptul lat si tare al actorului.
-Nu tocmai el, dar esti pe aproape.
-Scuze, nu eram atent, am spus eu, ridicandu-mi chipul spre el, micsorandu-mi ochii in incercarea de a nu-l mai vedea in ceata.
-Nicio problema, spuse el, intorcandu-se cu spatele spre mine, facand cativa pasi inainte, pentru ca apoi sa revina inaintea ochilor mei. Ti-am luat astia cand am fost in Paris, adauga apoi, asezandu-mi pe ochi o pereche de ochelari, care imi oferira o imagine clara a tot ceea ce ma inconjura. Fusesem intr-adevar incantat de ei, insa...
-Imi pare rau, Kyan, nu pot sa ii accept. Deja ai facut prea multe pentru mine. Telefonul, vacanta...
-Daca vrei sa fiu sincer, nici nu doresc sa aud vreun refuz din partea ta. Poarta-i si atat.
Expresia lui era serioasa, insa isi asezase mana in parul meu, ciufulindu-l indeajuns cat sa para ca tocmai imi bagasem degetele in priza.
-Cum am ajuns in dormitor? am intrebat eu, schimband subiectul si dornic sa aflu raspunsul.
-Eu te-am dus acolo.
-De ce?
-Pentru ca parea foarte inconfortabil pe podea.
-La fel parea si pe canapea.
-... De aceea am dormit si eu in pat cu tine. Daca aici voiai sa ajungi, atunci da, am dormit amandoi in acelasi pat. Scuze daca te deranjeaza lucrul asta.
-Dimpotriva. Tot la ce am vrut eu s-a ajuns, am rostit eu, zambind victorios, pana cand am realizat ca nu suna exact asa cum trebuia. Adica... tu sa nu dormi pe canapea... pentru ca e inconfortabil.
-Asculta Justin, eu sunt o persoana directa, spuse el, proptindu-se pe un scaun cu picioarele departate si cu coatele sprijinite pe genunchi.
-Am observat... "Al dracului de direct" as fi adaugat, dar nu mi-am permis.
Privirea lui albastra imi urmarea fiecare miscare, ca un soim, ceea ce ma nelinistea nespus de mult, si ma obligase a ma sprijini de bufetul bucatariei, pentru a nu ma muta prea des de pe un picior pe altul.
Incepusem a-mi musca agitat buza de jos, simtind cum obrajii mi se incalzeau treptat, la gandul ca barbatul avea sa deschida acel subiect , si mi-am lasat privirea coborata in pamant.
-Putem oricand sa ne intoarcem in L.A, daca nu iti place sa stai o saptamana in compania mea.
Cuvintele lui parca ma lovira ca un traznet. Cand am spus eu ca ma deranja compania lui, sau alte lucruri neadevarate?
-Am spus eu asa ceva? am intrebat, ridicandu-mi brusc privirea din pamant.
-Nu, dar atitudinea ta dupa ce te-am sarutat aseara a fost bizara. Mai intai nu mi-ai dat voie sa te ating si pe urma te incapatanai ca voiai sa dormim in acelasi pat. Ce idee pot sustrage de aici? ca am tampit?
-Nu.
-Atunci, la dracu! cred ca am halucinatii, spuse el ironic, privindu-ma printre genele lui dese.
-Nu. Nu am spus nicodata ca nu iti dau voie sa ma atingi, dar aseara... m-am speriat, am spus eu incet, insa imediat am sarit, deoarece nu asta voiam sa inteleaga. Nu! Adica, nu speriat in sensul adevarat al cuvantului... Cand... dupa...
Nu mai reuseam sa imi formez vorbele intr-un mod logic, asa ca m-am oprit pentru un scurt timp, pentru a medita asupra lor. Kyan statea si astepta sa continui, desi imi observa cu siguranta nelinistea care ma cuprinse.
Am tras aer in piept, apoi am continuat.
-Dupa ce... m-ai sarutat, am devenit confuz, si stiai asta. Ai spus-o si tu. Cand am spus adineauri ca m-am speriat... nu ma refeream la gestul in sine... ci la sentimentele mele.
Am inceput sa imi frec mainile intre ele, deoarece mi le simteam la fel de ude si de reci ca in seara precedenta, cand Kyan mi le incalzise cu suflul lui fierbinte.
Am inghitit in sec, apoi am tras aer adanc in piept, expirandu-l agitat, insa nu imi terminasem ideea, asadar Kyan inca asculta atent... dar nu ii puteam spune realul motiv pentru care nu ii dadusem voie sa ma atinga, deoarece as fi fost mai jenat decat daca as fi ramas gol in fata liceului intreg.
-Nu ti-am evitat atingerea in mod constient, dar eram confuz si... acela a fost primul impuls: de a ma feri.
Acesta se ridicase in picioare, facand doi pasi inspre mine, care au acoperit interaga zona ce ne despartea.
-Si daca te-as saruta acum, mi-ai evita din nou atingerea?
Nu, nu as fi facut-o, insa nu m-am putut aduna pentru a-i rosti acele cuvinte, iar imediat dupa ce privirea mea o intalnise pe a lui, un zgomot al unui telefon incepu a ne deranja urechile.
Kyan maraise cateva injuraturi la adresa persoanei, si a scos telefonul din buzunar, stramband din gura cand s-a uitat pe micul ecran.
Raspunse printr-un "Da" la fel de marait precum injuraturile de odinioara, apoi isi daduse ochii peste cap la auzul ascutit al unei voci de femeie.
-Ce simpatica esti! Vorbeste ca lumea sau nu te las sa auzi nici macar un scancet din partea lui Justin!
Imediat dupa ce probabil ascultase niste scuze spuse cu jumatate de gura, Kyan imi inmanase telefonul, apoi se duse in hol unde se incaltase si a plecat fara a-mi rosti vreun cuvant.
Am pus confuz telefonul la ureche, apoi am raspuns. Vocea ingrijorata a surorii mele imi chinuia urechea, din cauza ca ea aproape urla.
-Sam, mai incet de rog... abia m-am trezit, am rostit eu, pentru a o linisti. Scuze ca nu te-am sunat ieri, dar...
-Dar ce? Ce ai facut ieri atat de important incat nu m-ai putut suna? intrebase aceasta rapid, parca presandu-ma sa ii spun adevarul.
-Pai eu... imi cer scuze... Mi-am petrecut timpul cu Kyan, am rostit, incet, simtindu-mi obrajii imbujorandu-se.
-Ce ati facut? intrebase ea iute, de parca era un fel de interogatoriu.
-Nimic. Am fost pe plaja...
-Ca doi indragostiti, concluziona ea.
-Ce? Nu! Nu e asa! Ne-am plimbat si atat.. si am intrat putin in apa, am spus eu, evitand sa numesc si alte detalii despre acea "intrare in apa". Stii cat de mult imi place sa inot, am adaugat apoi.
Se linistise ea, insa parca eu simteam cum ii stateau surorii mele intrebarile in gat, ingrijorata fiind.
-Nu ai de ce sa te ingrijorezi... Kyan se poarta foarte frumos cu mine.
-Dormiti in acelasi pat? intreba ea brusc.
-Da...
-Si nu a incercat nimic? Tyler Kannes, nici macar nu incerca sa ma minti.
-Samantha! Te rog! Asa ceva... adica, doar... Oh, Doamne! M-a sarutat si atat! O singura data. Jur.
-Serios? Ciudat... Pentru ca daca te-ar fi placut, cu siguranta nu te-ar fi lasat asa usor...
-Era excitat, dar nu a facut nimic.
Chiar inainte sa imi termin propozitia, regretasem faptul ca am inceput-o. Ma lovisem cu pumnul drept in cap de cateva ori, apoi mi-am acoperit chipul cu palma. Chiar daca Sam nu era in fata mea, mi se facuse rusine pentru ceea ce ii spusesem. M-am intors cu fata spre bufet, trantindu-ma cu partea de sus a trupului pe el, lasandu-mi capul pe suprafata rece. Bratul drept mi l-am pus sub frunte, insa inca tineam telefonul la ureche cu cealalta mana.
O auzisem imediat pe Sam inspirand brusc, socata, dupa ce rostisem acele cuvinte, insa tacu pentru un timp.
-Oh... Asta e si mai ciudat.
Incepuse a rade in hohote, lasandu-ma pe mine perplex.
-Marele cuceritor nu a actionat? Dupa ce a recunoscut in interviul de alaltaieri dimineata ca nu a mai avut parte de sex de aproape trei saptamani. Am sa mor! spuse aceasta, dupa care iar izbucnise intr-un ras isteric.
-Trei saptamani?
-Da. Cam de atunci de cand a venit la...
Sora mea se oprise brusc din ras, si parca era mai mult socata.
-Oh Doamne, Tyler! De cand a venit la noi si te-a cunoscut! Cretinul asta e serios?!
Imi ridicasem brusc chipul de deasupra suprafetei tari din lemn, ramanand cu ochii atintiti spre un punct al perdelei care acoperea geamul doar pe jumatate. Nu era posibil! trei saptamani? Dar parca nu a trecut atat de cand il cunoscusem. Mi-am calculat in minte, ajungand la concluzia ca el isi petrecuse acele doua saptamani la Paris, si trei zile inainte de a merge acolo si le-a petrecut cu mine. Asta ar fi insemnat saptesprezece zile, iar el a aproximat la trei saptamani.
-Nu! Nu poate fi din cauza mea, am spus eu cu o voce joasa si ragusita, nevenindu-mi a crede ceea ce auzeam si gandeam.
-Cine s-ar fi gandit ca fratiorul meu imblanzeste un armasar de teapa lui Lawson? Oh, scuze, trebuie sa plec. Urla managerul dupa mine. Te pup si ai grija de tine.
Eram inca stupefiat si parca nu intelegeam nimic, cand de fapt, mintea mea procesase totul corect si inca era in ceata.
Mi-am dat ochelarii jos, acoperindu-mi ochii cu palma, apoi frecandu-mi fruntea cu toate degetele. Aveam telefonul mobil al lui Kyan in mana, iar gandul meu ma ducea la violarea intimitatii lui...
Ma uitasem pentru un timp la micul aparat, apoi mi-am pus ochelarii si incepusem a-l butona. Nu stiam unde anume trebuia sa intru si ce sa fac, insa am reusit sa dau de registrul apelurilor. Ultimul numar era a surorii mele, apoi numarul unui barbat, Chris. Erau apelurile preluate, si se parea ca era numarul acelui Chris printre multe apeluri de la Justin, adica eu. Si am realizat ca acele multe apeluri erau date in cele doua saptamani. La alte numere inafara celui al meu si al lui Chris nu raspunsese. Am intrat la apeluri pierdute, iar acolo vazusem mai mult de treizeci de la diferite femei, unele trecute chiar si sub forma unui semn al intrebarii, sau alte numere care nu erau cunoscute de agenda telefonica a actorului. La apelurile efectuate era un sir lung cu numele meu fals: Justin si destul de multe ale acelui Chris.
Parca incepuse a ma enerva acel nume care il gaseam prin lista. Cine era Chris, si de ce vorbea cu Kyan atat de des? Nu o facuse la fel de des ca mine, insa mi se parea mult, oricum.