02-06-2011, 03:23 PM
Deci am ajuns la final...Nu pot sa va spun decat ca va multumesc ca ati citit si sper ca va placut (sper sa va placa la fel de mult si partea a doua, poate chiar mai mult 
) Precizez ca partea a doua va fi postata tot aici, in continuare (nu-mi place sa deschis nush cate topicuri) Aaa...nush cnd voi posta primul capitol de la ea...sper sa am timp de scris in curand.
Dar pana atunci...spor la citit si ms inca o data fetelor
***
-Esti sigur ca te simti bine? As putea sa vorbesc cu doctorul sa te mai tina...
-Pentru a suta oara: sunt bine. Jesse ii zambi barbatului ce il privea ingrijorat, apoi isi inchise micutul geamantan in care isi avea indesate putinele lucruri cu care venise la Londra in urma cu aproape doua luni
Da, trecuse deja atat de mult timp de cand se afla aici.
Chiar daca isi recapatase cunostiinta relativ repede dupa trauma pe care o suferise, lucrurile nu decursesera tocmai lin. Fusese supus la doua operatii destul de dificile, una pentru a-i indeparta splina, iar a doua pentru a-i reface tesutul muscular care fusese distrus. Mana inca il durea si nu si-o putea controla foarte bine, dar stia ca in timp dexteritatea ii va reveni. Lasand astea la o parte si cosmarurile care inca il bantuiau, dar care acum prinsesera alte forme, era bine. Sau, mai bine zis...relativ bine.
Blake statuse langa el in toata acesta perioada, iar, in scurtele momente in care nu era prezent, ori Ray era la capul patului sau, ori Felix, insa niciodata nu fusese lasat singur. Probabil le era teama sa nu faca vreo prostie.
Nu putea sa-i invinovateasca, caci, intr-un fel, aveau dreptate. Nu o singura data ii trecuse prin minte sa incheie toata povestea asta, dar nu putuse sa o faca. Era confuz...
Chiar daca trecuse atat de mult timp, el nu vorbise cu Blake despre ce s-a intamplat atunci. Nu vorbise cu el despre Issabela si nici de ce se afla inca aici cu el. Ii era teama de raspuns. Daca statea doar din vinovatie?!
-Ce s-a intamplat? parca vroiai sa pleci cat mai repede de aici. Nu-mi spune ca te-ai razgandit...
-Ce cauti aici, Blake? Jesse isi ridica privirea senina, dar plina de durere spre el. N ar trebui sa-ti pierzi vremea cu mine...De ce nu esti cu Issabela? fara sa vrea ridicase tonul cu cativa decibeli, in timp ce ochii i se umplusera de lacrimi. Uimit isi duse mana pe obraz si sterse darele umede cu dosul ei.
-Nu am fost cu Issabela, nu vreau sa fiu cu ea. Eu te vreau pe tine. Tot timpul te-am vrut pe tine.
-Dar...atunci...Issabela, iar eu nu pot sa...
Blake se apropie de el si-l cuprinse in brate sale.
-Intelege, nu mai este nimeni ca tine. Absolut nimeni. Te iubesc. Zicand acestea isi lasa capul in jos pana ce respiratia lui calda atinse gatul tanarului, facandu-i pielea sa se infioare. Jesse ofta si-si agata mainile de umerii doctorului, ridicandu-si buzele intredeschise spre el intr-o rugaminte muta pe care Blake o ghici imediat. Ii cuprinse buzele bland, bucurandu-se de gustul lor dulce si intoxfiant de care ii fusese atat de dor. Isi lasa limba sa treaca peste buza inferioara, apoi o prinse intre dinti si stranse putin de ea, pana ce auzi geamatul plin de satisfactie al tanarului. Jesse se ridica pe varfuri si-l trase mai aproape pe Blake, dar vazand ca nu face el primul pas, lasa deoparte toata nesiguranta si-si strecura limba in dulceata gurii sale, dorind sa-l guste pe deplin.
-Te vreau, sopti tanarul, imediat ce intrerupse sarutul pentru a trage o gura mare de aer. Te vreau asa cum nu am dorit nimic altceva. Ochii sai albastrii ce erau tulburi de dorinta pura nestavilita il priveau cu ardoare pe Blake, care faca doi pasi in spate si trase jaluzelele de la geam si inchise usa ca sa nu fie derajati, dupa care se reintoarse spre Jesse si, fara sa zica absolut nimic il ridica in brate, si-l duse spre pat. Jesse isi incolacii picioarele in jurul taliei sale, prinzandu-i din nou buzele intr-un sarut care nu se incheie nici atunci cand simti suprafata moale de sub el.
Blake isi strecura mana pe sub tricoul pe jumatate ridicat al tanarului, mangaindu-i linia rosiatica ce ramasese in urma operatiei, apoi continua sa urce spre torsul ce se incorda la cea mai mica atingere. Cand ajunse in dreptul nurilor si ii atinse Jesse isi lasa capul de tot pe spate si gemu lung ca si cum senzatia ce-l incerca era de nedescris.
-Esti asa frumos, sopti Blake, privindu-i chipul. Si esti doar al meu. Nimeni nu se va mai atinge de tine...Zicand acestea trase de tricou pana ce reusi sa-l dea de tot jos, dupa care inlocui mainile cu gura, incepand sa guste pielea infiorata ce i se oferea. Jesse se arcui si mai mult spre el, ducandu-si mainile in parul lui blond care era mai lungut acum si-si deschise larg ochii cand ii simti limba atingandu-i unul din sfarcuri.
-Blake! Senzatia puternica il strabatu din cap pana-n piciore, lasandu-l fara vlaga. Era prea mult...mult prea mult pentru simturile sale rascolite. Elibera parul lui Blake din strasoare, lasandu-si mainile sa se plimbe in jos pe gatul barbatului, apoi mai jos pa clavicula acestuia dupa care alunecara pe pielea spatelui care era toata transpirata.
-Te iubesc, ii sopti barbatul l-a ureche, in timp ce mainile sale coborara in jos pana ce atinsera slitul pantalonilor pe care il descheiasera cu o repeziciune necaracteristica lui. Oricat de mult incerca sa se abtina, nu reusea. Modul in care Jesse ii raspundea fiecarei atingeri il dadea peste cap. Il vroia si gata. In ultimele saptamani isi repetase ca trebuie sa se abtina, ca Jesse nu e pregatit pentru asa ceva, dar acum...acum toate argumentele pe care si le daduse singur pareau fara noima. Erau impreuna, se iubeau si se doreau unul pe celalalt. Nu era nimic mai simplu decat atat.
-Mai repede...Blake...mai repede, zise tanarul printre suspine, ducandu-si mainile intre trupurile lor si desfacandu-i la Blake pantalonii. Prinse umflatura prin materialul boxerilor si stranse putin de ea pana ce auzi geamatul barbatului.
-Cum doresti, ii raspunse Blake zambind. Era uimit ca Jesse reactiona asa, dar nici el nu era mai bun. Prin doua miscari bruste arunca ambii pantaloni undeva pe podea, apoi incepu sa-i dea si boxeri jos tanarului ce nu parea a mai avea stare. Jesse...Jesse uita-te la mine, ii ceru cu o voce rugatoare. Baiatul isi deschise ochii si ii zambi. Blake ii lua bratele si i le incolaci in jurul gatului sau, apoi cu un brat ii ridica un pic talia ca sa-l poata patrunde mai usor.
-Blake! Baiatul suspina cand il simti adancindu-se in el si-si incorda tot trupul, ce protesta contra durerii. Isi infipse unghile in umerii lui Blake si il musca usor de clavicula, dar instinctiv isi ridica bazinul spre el, indemnandu-l sa continue. Totusi Blake ezita. Nu vroia sa-l raneasca asa ca se oprise deindata ce reusise sa-l penetreze, dar efortul ii scalda instantaneu tot trupul in traspiratie. Respiratie i se ingreuna pe masura ce trupul ii pulsa, cerandu-i implinirea. Jesse era atat de stramt si de cald, incat ii venea greu sa se abtina. Vroia sa se retraga, apoi sa-l patrunda din nou pana ce amandoi nu vor mai fi in stare sa se miste. Si totusi...ezita...Iar Jesse paruse sa inteleaga care e problema. Isi ridica fata si-l privi drept in ochi pret de cateva momente, apoi cu o mana ii mangaie chipul ce parea chinuit si ii zambi. Isi intredeschise buzele si ii saruta barbia, apoi isi plimba limba pe muxilarului sau pana ce il simti tremurand.
Nu mai ezita. Te vreau la fel de mult cum ma vrei tu pe mine, sopti cu o voce plina de pasiune, dupa care incepu sa-si miste bazinul, facandu-l pe Blake sa se adanceasca si mai mult in el.
-Jesse! Iarta-ma, dar nu mai pot rezista!
Blake isi trecu mainile de-o parte si de alta a trupului lui Jesse, sprijinindu-si toata greutatea in ele, apoi incepu sa se adanceasca si sa se retraga din trupul ce tremura si il chema. Jesse isi inchise de tot ochii, lasandu-si capul sa se afunde in perna, bucurandu-se de senzatiile pe care celalat barbat i le oferea. Isi incolacii picioarele in jurul taliei sale, facadu-l sa se apropie si mai mult, dupa care ii prinse buzele intr-un sarut lacom.
Miscarile lor deveneau mai rapide, mai bruste pe masura ce trupurile li se incordara in asteptare. Amandoi o simteau...niciunul nu mai era in stare sa reziste...
Jesse atinse primul apogeul. Trupul i se incorda si se stranse in jurul lui Blake, aducandu-l si pe acesta pe culmile placerii. Barbatul gemu adanc, apoi isi lasa trupul sa cada fara vlaga peste Jesse, care nu protesta deloc.
Statura asa o vreme, ascultandu-si propriile respiratii sacadate si bataile repezi ale inimilor ce pareau a fi una singura.
-Ar trebui sa ne imbracam, zise intr-un final Jesse. Daca ne prinde cineva asa...incepu sa chicoteasc amuzat. Blake isi ridica chipul de pe umerul tanarului si il saruta pe buze.
-Probabil ai dreptate, dar nu-mi pasa. Nu-mi pasa de nimic altceva decat de faptul ca tu esti in bratele mele.
-Jesse...? Blake deschise ochii somnoros si privi confuz partea goala de pat. Jesse nu era acolo. Stia ca probabil tanarul era doar la baie sau in bucatarie, dar inima i se stranse de durere. Inca ii era frica...frica de a nu-l pierde din nou. Dadu cearceafurile la o parte si se ridica din pat, dorind sa mearga spre bucatarie, dar vazand usa de la terasa deschisa, se razgandi si merse acolo. Se sprijinii cu spatele de perete si privi profilul tanarului de care se indragostise. Jesse parea pierdut in ganduri...din nou. Trecusera cateva zile de cand se reintoarsera in L.A, iar Jesse le petrecuse in mare parte la el acasa. Parea a fi bine...dar Blake stia ca nu e adevarat. Chiar daca zambea, existau momente, ca cel de acum, cand baiatul se inchidea in el si devenea ganditor. Nu-i placea sa-l vada asa...
-Jesse? il striga din nou si se apropie de el, incolacindu-si mainile in jurul taliei sale si lipindu-i spatele de torsul sau. S-a intamplat ceva? E inca devreme...De ce te-ai trezit la ora asta?
Jesse isi intoarse chipul spre el si il saruta scurt pe buze inainte de a incepe sa vorbeasca.
-Mi-am dat demisia. Vocea sa era soptita, dar fara inflexiuni. I-am spus la Ian ca nu mai pot sa fiu reporter de exterior.
-Esti sigur ca asta vrei, iubitule? Iti place ceea ce faci.
-Da, sunt sigur. Nu mai am nevoie sa fug... Jesse se intoarse in bratele lui Blake si ii zambi. Acum am pentru ce ramane.
-Voi fi aici chiar daca te hotaresti ca vrei sa-ti continui cariera. Nu vreau sa alegi...
-In saptamana aia nu m-am putut gandi decat la tine. La tot ce s-a intamplat cu mine...cu noi, zise Jesse zambind trist. Nu-mi pasa ca voi muri, dar imi parea rau ca nu am reusit sa mai petrec o zi cu tine ca sa-ti spun totul. Nu Malone ma speria...nu ceea ce-mi facea el, ci faptul ca nu te voi mai revedea.
-Jesse...
-Sti, inainte sa moara mi-a spus ca sunt ca el, zise tanarul si-si ridica privirea spre Blake. Mi-a spus ca sunt doar un criminal.
-Nu esti un criminal, Jesse! afirma cu tarie Blake.
-Ba sunt. Jesse isi privi mana stanga ce inca era slabita. Am facut multe lucruri de care nu sunt mandru. Chiar si eu am luat vieti, Blake. Poate nu am facut-o ca el, dar totusi am facut-o. Cat timp am fost trimis in zonele de conflict din Orientul Mijlociu...am omorat. A fost legitima aparare, dar o crima tot o crima ramane. Acum poti sa mai spui ca ma vrei? Ochii sai albastrii il privira pe celalalt barbat asteptand un raspuns, pe care, defapt nu vroia sa-l auda.
-Nu esti un criminal. Criminali sunt cei ce fac astfel de lucruri din pura placere. Tu esti un om bun, careia ii pasa. De cate ori nu ti-ai riscat viata pentru persoane pe care nu le cunosteai? De cate ori nu te-ai pus pe locul doi doar pentru ai ajuta pe altii? Uita-te la mine, Jesse, zise Blake si ii ridica fata tanarului ce refuza sa-l priveasca. Nu e nimeni altcineva pe care l-as vrea mai mult decat pe tine. Indiferent ce ai facut...indiferent ce decizii iei...eu nu vreau decat sa te iubesc.
Ochii lui Jesse se umplura de lacrimi pe care nu se chinui sa le ascunda. Nu era din fire un sentimental sau un romantic, iar de plans nu prea plangea, dar aceste simple cuvinte il facura sa prinda din nou viata. Blake il iubea...la fel de mult precum il iubea si el. Si il vroia...
Blake isi incolaci bratele in jurul tanarului si il ridica cu usurinta, facand cale intoarsa si indreptandu-se spre camera.
-Blake, ce faci?
-E devreme, iubitule, zise barbatul pe un ton amuzat. Te duc in pat ca sa-ti arat cat de mult pot sa te iubesc...
-Mai mult ca aseara?
-Mult mai mult, zise doctorul inainte de a-i acoperi gura cu a sa. Il lasa printre asternuturile albe, continuand sa-l sarute cu nesat, in timp ce trupurile lor incepusera deja sa se lase in voia placerilor ilicite care le erau promise...
) Precizez ca partea a doua va fi postata tot aici, in continuare (nu-mi place sa deschis nush cate topicuri) Aaa...nush cnd voi posta primul capitol de la ea...sper sa am timp de scris in curand.Dar pana atunci...spor la citit si ms inca o data fetelor
***
-Esti sigur ca te simti bine? As putea sa vorbesc cu doctorul sa te mai tina...
-Pentru a suta oara: sunt bine. Jesse ii zambi barbatului ce il privea ingrijorat, apoi isi inchise micutul geamantan in care isi avea indesate putinele lucruri cu care venise la Londra in urma cu aproape doua luni
Da, trecuse deja atat de mult timp de cand se afla aici.
Chiar daca isi recapatase cunostiinta relativ repede dupa trauma pe care o suferise, lucrurile nu decursesera tocmai lin. Fusese supus la doua operatii destul de dificile, una pentru a-i indeparta splina, iar a doua pentru a-i reface tesutul muscular care fusese distrus. Mana inca il durea si nu si-o putea controla foarte bine, dar stia ca in timp dexteritatea ii va reveni. Lasand astea la o parte si cosmarurile care inca il bantuiau, dar care acum prinsesera alte forme, era bine. Sau, mai bine zis...relativ bine.
Blake statuse langa el in toata acesta perioada, iar, in scurtele momente in care nu era prezent, ori Ray era la capul patului sau, ori Felix, insa niciodata nu fusese lasat singur. Probabil le era teama sa nu faca vreo prostie.
Nu putea sa-i invinovateasca, caci, intr-un fel, aveau dreptate. Nu o singura data ii trecuse prin minte sa incheie toata povestea asta, dar nu putuse sa o faca. Era confuz...
Chiar daca trecuse atat de mult timp, el nu vorbise cu Blake despre ce s-a intamplat atunci. Nu vorbise cu el despre Issabela si nici de ce se afla inca aici cu el. Ii era teama de raspuns. Daca statea doar din vinovatie?!
-Ce s-a intamplat? parca vroiai sa pleci cat mai repede de aici. Nu-mi spune ca te-ai razgandit...
-Ce cauti aici, Blake? Jesse isi ridica privirea senina, dar plina de durere spre el. N ar trebui sa-ti pierzi vremea cu mine...De ce nu esti cu Issabela? fara sa vrea ridicase tonul cu cativa decibeli, in timp ce ochii i se umplusera de lacrimi. Uimit isi duse mana pe obraz si sterse darele umede cu dosul ei.
-Nu am fost cu Issabela, nu vreau sa fiu cu ea. Eu te vreau pe tine. Tot timpul te-am vrut pe tine.
-Dar...atunci...Issabela, iar eu nu pot sa...
Blake se apropie de el si-l cuprinse in brate sale.
-Intelege, nu mai este nimeni ca tine. Absolut nimeni. Te iubesc. Zicand acestea isi lasa capul in jos pana ce respiratia lui calda atinse gatul tanarului, facandu-i pielea sa se infioare. Jesse ofta si-si agata mainile de umerii doctorului, ridicandu-si buzele intredeschise spre el intr-o rugaminte muta pe care Blake o ghici imediat. Ii cuprinse buzele bland, bucurandu-se de gustul lor dulce si intoxfiant de care ii fusese atat de dor. Isi lasa limba sa treaca peste buza inferioara, apoi o prinse intre dinti si stranse putin de ea, pana ce auzi geamatul plin de satisfactie al tanarului. Jesse se ridica pe varfuri si-l trase mai aproape pe Blake, dar vazand ca nu face el primul pas, lasa deoparte toata nesiguranta si-si strecura limba in dulceata gurii sale, dorind sa-l guste pe deplin.
-Te vreau, sopti tanarul, imediat ce intrerupse sarutul pentru a trage o gura mare de aer. Te vreau asa cum nu am dorit nimic altceva. Ochii sai albastrii ce erau tulburi de dorinta pura nestavilita il priveau cu ardoare pe Blake, care faca doi pasi in spate si trase jaluzelele de la geam si inchise usa ca sa nu fie derajati, dupa care se reintoarse spre Jesse si, fara sa zica absolut nimic il ridica in brate, si-l duse spre pat. Jesse isi incolacii picioarele in jurul taliei sale, prinzandu-i din nou buzele intr-un sarut care nu se incheie nici atunci cand simti suprafata moale de sub el.
Blake isi strecura mana pe sub tricoul pe jumatate ridicat al tanarului, mangaindu-i linia rosiatica ce ramasese in urma operatiei, apoi continua sa urce spre torsul ce se incorda la cea mai mica atingere. Cand ajunse in dreptul nurilor si ii atinse Jesse isi lasa capul de tot pe spate si gemu lung ca si cum senzatia ce-l incerca era de nedescris.
-Esti asa frumos, sopti Blake, privindu-i chipul. Si esti doar al meu. Nimeni nu se va mai atinge de tine...Zicand acestea trase de tricou pana ce reusi sa-l dea de tot jos, dupa care inlocui mainile cu gura, incepand sa guste pielea infiorata ce i se oferea. Jesse se arcui si mai mult spre el, ducandu-si mainile in parul lui blond care era mai lungut acum si-si deschise larg ochii cand ii simti limba atingandu-i unul din sfarcuri.
-Blake! Senzatia puternica il strabatu din cap pana-n piciore, lasandu-l fara vlaga. Era prea mult...mult prea mult pentru simturile sale rascolite. Elibera parul lui Blake din strasoare, lasandu-si mainile sa se plimbe in jos pe gatul barbatului, apoi mai jos pa clavicula acestuia dupa care alunecara pe pielea spatelui care era toata transpirata.
-Te iubesc, ii sopti barbatul l-a ureche, in timp ce mainile sale coborara in jos pana ce atinsera slitul pantalonilor pe care il descheiasera cu o repeziciune necaracteristica lui. Oricat de mult incerca sa se abtina, nu reusea. Modul in care Jesse ii raspundea fiecarei atingeri il dadea peste cap. Il vroia si gata. In ultimele saptamani isi repetase ca trebuie sa se abtina, ca Jesse nu e pregatit pentru asa ceva, dar acum...acum toate argumentele pe care si le daduse singur pareau fara noima. Erau impreuna, se iubeau si se doreau unul pe celalalt. Nu era nimic mai simplu decat atat.
-Mai repede...Blake...mai repede, zise tanarul printre suspine, ducandu-si mainile intre trupurile lor si desfacandu-i la Blake pantalonii. Prinse umflatura prin materialul boxerilor si stranse putin de ea pana ce auzi geamatul barbatului.
-Cum doresti, ii raspunse Blake zambind. Era uimit ca Jesse reactiona asa, dar nici el nu era mai bun. Prin doua miscari bruste arunca ambii pantaloni undeva pe podea, apoi incepu sa-i dea si boxeri jos tanarului ce nu parea a mai avea stare. Jesse...Jesse uita-te la mine, ii ceru cu o voce rugatoare. Baiatul isi deschise ochii si ii zambi. Blake ii lua bratele si i le incolaci in jurul gatului sau, apoi cu un brat ii ridica un pic talia ca sa-l poata patrunde mai usor.
-Blake! Baiatul suspina cand il simti adancindu-se in el si-si incorda tot trupul, ce protesta contra durerii. Isi infipse unghile in umerii lui Blake si il musca usor de clavicula, dar instinctiv isi ridica bazinul spre el, indemnandu-l sa continue. Totusi Blake ezita. Nu vroia sa-l raneasca asa ca se oprise deindata ce reusise sa-l penetreze, dar efortul ii scalda instantaneu tot trupul in traspiratie. Respiratie i se ingreuna pe masura ce trupul ii pulsa, cerandu-i implinirea. Jesse era atat de stramt si de cald, incat ii venea greu sa se abtina. Vroia sa se retraga, apoi sa-l patrunda din nou pana ce amandoi nu vor mai fi in stare sa se miste. Si totusi...ezita...Iar Jesse paruse sa inteleaga care e problema. Isi ridica fata si-l privi drept in ochi pret de cateva momente, apoi cu o mana ii mangaie chipul ce parea chinuit si ii zambi. Isi intredeschise buzele si ii saruta barbia, apoi isi plimba limba pe muxilarului sau pana ce il simti tremurand.
Nu mai ezita. Te vreau la fel de mult cum ma vrei tu pe mine, sopti cu o voce plina de pasiune, dupa care incepu sa-si miste bazinul, facandu-l pe Blake sa se adanceasca si mai mult in el.
-Jesse! Iarta-ma, dar nu mai pot rezista!
Blake isi trecu mainile de-o parte si de alta a trupului lui Jesse, sprijinindu-si toata greutatea in ele, apoi incepu sa se adanceasca si sa se retraga din trupul ce tremura si il chema. Jesse isi inchise de tot ochii, lasandu-si capul sa se afunde in perna, bucurandu-se de senzatiile pe care celalat barbat i le oferea. Isi incolacii picioarele in jurul taliei sale, facadu-l sa se apropie si mai mult, dupa care ii prinse buzele intr-un sarut lacom.
Miscarile lor deveneau mai rapide, mai bruste pe masura ce trupurile li se incordara in asteptare. Amandoi o simteau...niciunul nu mai era in stare sa reziste...
Jesse atinse primul apogeul. Trupul i se incorda si se stranse in jurul lui Blake, aducandu-l si pe acesta pe culmile placerii. Barbatul gemu adanc, apoi isi lasa trupul sa cada fara vlaga peste Jesse, care nu protesta deloc.
Statura asa o vreme, ascultandu-si propriile respiratii sacadate si bataile repezi ale inimilor ce pareau a fi una singura.
-Ar trebui sa ne imbracam, zise intr-un final Jesse. Daca ne prinde cineva asa...incepu sa chicoteasc amuzat. Blake isi ridica chipul de pe umerul tanarului si il saruta pe buze.
-Probabil ai dreptate, dar nu-mi pasa. Nu-mi pasa de nimic altceva decat de faptul ca tu esti in bratele mele.
-Jesse...? Blake deschise ochii somnoros si privi confuz partea goala de pat. Jesse nu era acolo. Stia ca probabil tanarul era doar la baie sau in bucatarie, dar inima i se stranse de durere. Inca ii era frica...frica de a nu-l pierde din nou. Dadu cearceafurile la o parte si se ridica din pat, dorind sa mearga spre bucatarie, dar vazand usa de la terasa deschisa, se razgandi si merse acolo. Se sprijinii cu spatele de perete si privi profilul tanarului de care se indragostise. Jesse parea pierdut in ganduri...din nou. Trecusera cateva zile de cand se reintoarsera in L.A, iar Jesse le petrecuse in mare parte la el acasa. Parea a fi bine...dar Blake stia ca nu e adevarat. Chiar daca zambea, existau momente, ca cel de acum, cand baiatul se inchidea in el si devenea ganditor. Nu-i placea sa-l vada asa...
-Jesse? il striga din nou si se apropie de el, incolacindu-si mainile in jurul taliei sale si lipindu-i spatele de torsul sau. S-a intamplat ceva? E inca devreme...De ce te-ai trezit la ora asta?
Jesse isi intoarse chipul spre el si il saruta scurt pe buze inainte de a incepe sa vorbeasca.
-Mi-am dat demisia. Vocea sa era soptita, dar fara inflexiuni. I-am spus la Ian ca nu mai pot sa fiu reporter de exterior.
-Esti sigur ca asta vrei, iubitule? Iti place ceea ce faci.
-Da, sunt sigur. Nu mai am nevoie sa fug... Jesse se intoarse in bratele lui Blake si ii zambi. Acum am pentru ce ramane.
-Voi fi aici chiar daca te hotaresti ca vrei sa-ti continui cariera. Nu vreau sa alegi...
-In saptamana aia nu m-am putut gandi decat la tine. La tot ce s-a intamplat cu mine...cu noi, zise Jesse zambind trist. Nu-mi pasa ca voi muri, dar imi parea rau ca nu am reusit sa mai petrec o zi cu tine ca sa-ti spun totul. Nu Malone ma speria...nu ceea ce-mi facea el, ci faptul ca nu te voi mai revedea.
-Jesse...
-Sti, inainte sa moara mi-a spus ca sunt ca el, zise tanarul si-si ridica privirea spre Blake. Mi-a spus ca sunt doar un criminal.
-Nu esti un criminal, Jesse! afirma cu tarie Blake.
-Ba sunt. Jesse isi privi mana stanga ce inca era slabita. Am facut multe lucruri de care nu sunt mandru. Chiar si eu am luat vieti, Blake. Poate nu am facut-o ca el, dar totusi am facut-o. Cat timp am fost trimis in zonele de conflict din Orientul Mijlociu...am omorat. A fost legitima aparare, dar o crima tot o crima ramane. Acum poti sa mai spui ca ma vrei? Ochii sai albastrii il privira pe celalalt barbat asteptand un raspuns, pe care, defapt nu vroia sa-l auda.
-Nu esti un criminal. Criminali sunt cei ce fac astfel de lucruri din pura placere. Tu esti un om bun, careia ii pasa. De cate ori nu ti-ai riscat viata pentru persoane pe care nu le cunosteai? De cate ori nu te-ai pus pe locul doi doar pentru ai ajuta pe altii? Uita-te la mine, Jesse, zise Blake si ii ridica fata tanarului ce refuza sa-l priveasca. Nu e nimeni altcineva pe care l-as vrea mai mult decat pe tine. Indiferent ce ai facut...indiferent ce decizii iei...eu nu vreau decat sa te iubesc.
Ochii lui Jesse se umplura de lacrimi pe care nu se chinui sa le ascunda. Nu era din fire un sentimental sau un romantic, iar de plans nu prea plangea, dar aceste simple cuvinte il facura sa prinda din nou viata. Blake il iubea...la fel de mult precum il iubea si el. Si il vroia...
Blake isi incolaci bratele in jurul tanarului si il ridica cu usurinta, facand cale intoarsa si indreptandu-se spre camera.
-Blake, ce faci?
-E devreme, iubitule, zise barbatul pe un ton amuzat. Te duc in pat ca sa-ti arat cat de mult pot sa te iubesc...
-Mai mult ca aseara?
-Mult mai mult, zise doctorul inainte de a-i acoperi gura cu a sa. Il lasa printre asternuturile albe, continuand sa-l sarute cu nesat, in timp ce trupurile lor incepusera deja sa se lase in voia placerilor ilicite care le erau promise...
Sfarsitul primei parti
"Omul este cel mai putin el insusi,atunci cand vorbeste in propria persoana.Da-i o masca si el va spune adevarul."Oscar Wilde
![[Imagine: chibi_5001.gif]](http://animezup.com/chibi/img/user/chibi_5001.gif)
, chibi-ul lui