Wanna, iti multumesc mult pentru comment. Ma bucur ca iti place!
oV!K!o, sunt foarte fericita ca iti place ficul. Si sunt si mai fericita ca m- ai criticat si sfatuit. Chiar aveam nevoie. In acest capitol am facut o schimbare destul de majora as putea spune, pers. principal.Acm e mult mai optimista. :P. Si nu mai e atat de dramatic :)) .
SPER SA VA PLACA!
Capitolul 7
“ - Nici tu nu arati prea rau. “ Stau si ma gandesc cum a fost posibil ca aceste cuvinte sa fie rostite de mine. De mine! Adica, persoana pe care o uram in urma cu cateva ore, acum am inceput sa simt ceva pentru ea. Stupid, nu? Dar de ce sa neg sentimentele pe care le nutresc pentru el? Daca le-as nega nu m-as minti pe mine insami? Ba sigur ca da, insa poate daca m-as minti, m-as simti mai bine.. poate nu m-as simti calcata in picioare de propria- mi persoana. Mi- am incalcat principiile si incetul cu incetul teama ca voi ajunge la fosta eu ma cutremura, parca scarbindu- ma numai gandidu- ma la cat de patetica eram.
Ceva era gresit la mijloc. Si stiam ce. Dar daca respingeam poate unica mea cale de a reintra in “ lume†, nu ma distrugeam pe mine insami? Aceasta cale de reintrare nu era una tocmai sigura. Prin aceasta cale ma refer la presupusa mea atractie, pana la urma acceptare a lui Alexandru. Trebuia sa aleg iar, prezenta lui imi ingreuna foarte mult alegerea. Trebuia sa aleg intre el, si fericirea oarba pe care credeam ca o voi simti cu el, si intre propria- mi perosna si principii, care nu facea altceva decat sa- mi distruga viata. Eram constienta ca gandirea pe care o aveam si faptul despre cum interpretam unele lucruri, nu erau chiar bune. Aveam de ales intr-o binefacere care nu era tocmai sigura si anume aceea de a-l accepta si a incerca sa-l iubesc sau macar sa-l plac pe Alex, sau o distrugere a vietii mele care era suta la suta sigura daca o tineam in ritmul asta monoton.
Inchid ochii incercand sa-mi limpezesc mintea. Ma uit la Alexandru, care parea ca adormise si inca intr- un somn foarte adanc, cu capul pe burta mea. Incep a- i cerceta si cele mai mici detalii incercand sa- i gasesc vreun cusur… fizic cel putin. Insa in zadar… fizic, baiatul era perfect. Chicotesc usor analizandu- mi gandurile nu tocmai cuminti… iar
pentru prima oara, intr- o perioada destul de indelungata, vreau sa uit de ideile mele stricte, si incep a ma juca cu suvitele aurii ale frumosului meu blond. Suna atat de ciudat cand stau si ma gandesc, “ frumosul meu blond†… al meu… dar mai suna si atat de placut, melodios, linistitor, incat imi incanta urechea. Si atunci am inceput sa gust din nou din fericirea si placerea, pe care de mult nu le-am mai simtit si mi-am zis: “ de ce sa dau cu piciorul la o sansa ca asta, una riscanta ce-i drept, daca acesta sansa ma poate scoate din tristetea si monotonia pe care mi-am creat- o ca un invelis impotriva vietii, insa de care vreau, intr-un sfarsit, sa scap?†Din acel moment am uitat de “ mine†si de regulile mele, inchizandu- le undeva in coltul mintii, aruncand cheia.
Din acele momente vroiam o schimbre. Nu vroiam sa devin din nou vehea eu…. departe de mine aceste ganduri, si nici in posesiva eu nu mai aveam incredere. De acum voi icerca sa privesc viata intr-un mod optimist , voi incerca sa fiu mult mai tupeista si mai increzatoare in ceilalti. Si cum se spune a treia oara trebuie sa am noroc.
Incep sa chicotesc usor, fara nicun motiv…sau exista un motiv: pentru simplul fapt ca eram fericita si implinita. Blondul meu incepe usor- usor sa se trezeasca din acel somn adanc. Entuziasmata si cu zambetul pe buze ii spun:
- Buna dimineata, soare blond! Cum ai dormit? Face ochii mari, probabil uimit de veselia mea si imi raspunde:
- Cu tine langa mine am dormit excelent! Dar cum se face ca esti atat de bine-dispusa? Imi spune cu un zambet dulce pe buze.
Ca raspuns il imping pe suprafata moale a patului, ma asez peste el, care nici macar nu stia ce se intampla, ma apropii incet spre buzele lui, putin timida ce-i drept , iar atunci cand eram la vreo doi centimetri de ele, iar blondul se astepta sa fie sarutat inchizand deja ochii, eu incetinesc si mai mult actiunea, facandu- l sa- si doreasca din ce in ce mai mult sarutul meu. Ii ating buzele, mangaindu- le un pic cu ale mele, dupa care brusc ma indepartez de el, acesta ridicandu-se in coate dezamagit, cu mine peste el. I- am vazut atunci privirea trista, care parca cerea mai mult. Inchide ochii, scotand un oftat, iar eu profitand de neatentia lui cu o miscare rapida imi unesc buzele cu buzele sale moi si parca nerabdatoare. Surprins, face ochii mari, apoi si-i inchide treptat, preluand el controlul sarutului. Incet imi desprinde buzele, patrunzand cu limba in gura mea. Imediat ce am simtit limba lui atingand-o pe a mea si invitand- o la un dans rapid si antrenant, o placere fara margini mi-a strabatut tot corpul, facandu- ma sa-mi bag mainile in suvitele blondului, apropiindu-ne si mai mult unul de celalalt, la randul lui blondul luandu- ma de spate, facand unirea noastra sa fie mai intarjita si mai intensa.Fericire, placere, dragoste erau starile care ma innebuneau in acel sarut al pasiunii, care nu vroiam sa se mai termine vreodata. Vroiam ca acel sarut al placerii sa se contopeasca cu infinitul si sa formeze un tot. Ne apucase nebunia, rostogolindu- ne prin pat, schimband mereu pozitiile Intrerupeam sarutul ca mai apoi sa incepem altul si mai intens si mai nebun. Actiunile noastre erau din ce in ce mai rapide si mai stangace, de parca acela ar fi fost ultimul nostru sarut si trebuia sa profitam din plin de asta. Daca ne-ar mai fi vazut cineva ar fi spus ca suntem obsedati unul de altul si ca suntem bolnavi de schizophrenie, caci atat de rupti de realitate eram noi. Parca eram invaluiti intr- o lume ideala, o lume perfecta, in care toate dorintele ni se implineau si in care numai noi doi existam.
Dar cum orice actiune are un sfarsit, atat si actiunea noastra s-a terminat atunci cand am cazut din pat unul peste altul: eu deasupra, el dedesupt. Am stat si ne- am privit cateva clipe, parca nevenindu- ne sa credem ca ceea ce s- a intamplat mai devreme a fost real, apoi incepem sa radem find constienti ca acea nebunie am infaptuit- o chiar noi. Dupa care blondul imi spune:
- N- am mai intalnit pe nimeni care sa sarute atat de .. ce dracu atat de .. nebun ca tine! apoi incepe sa rada.
- Sarut bine? Il intreb cu o urma de timiditate in glas, dar privindu- l intr- un mod pervers.
- Glumesti?! Saruti foarte… extravagant, imi zice cu amuzament in voce.
- Spuse domnul care m-a dat jos din pat! Ii spun si incepem sa radem din nou. Dupa o pauza in care nu am facut alceva decat sa ne holbam unul la altul,el imi spune cu o tenta de rosu in obraji:
- Deci… acum se presupune ca suntem .. stii tu… impreuna? Fac ochii mari si ii spun cu un zambet timid:
- Doar daca si tu vrei asta…
Auzind cele spuse de mine, ma cuprinde int-o imbratisare stransa si ma saruta apasat.
Era prea frumos sa fie adevarat![posturi unite]
oV!K!o, sunt foarte fericita ca iti place ficul. Si sunt si mai fericita ca m- ai criticat si sfatuit. Chiar aveam nevoie. In acest capitol am facut o schimbare destul de majora as putea spune, pers. principal.Acm e mult mai optimista. :P. Si nu mai e atat de dramatic :)) .
SPER SA VA PLACA!
Capitolul 7
“ - Nici tu nu arati prea rau. “ Stau si ma gandesc cum a fost posibil ca aceste cuvinte sa fie rostite de mine. De mine! Adica, persoana pe care o uram in urma cu cateva ore, acum am inceput sa simt ceva pentru ea. Stupid, nu? Dar de ce sa neg sentimentele pe care le nutresc pentru el? Daca le-as nega nu m-as minti pe mine insami? Ba sigur ca da, insa poate daca m-as minti, m-as simti mai bine.. poate nu m-as simti calcata in picioare de propria- mi persoana. Mi- am incalcat principiile si incetul cu incetul teama ca voi ajunge la fosta eu ma cutremura, parca scarbindu- ma numai gandidu- ma la cat de patetica eram.
Ceva era gresit la mijloc. Si stiam ce. Dar daca respingeam poate unica mea cale de a reintra in “ lume†, nu ma distrugeam pe mine insami? Aceasta cale de reintrare nu era una tocmai sigura. Prin aceasta cale ma refer la presupusa mea atractie, pana la urma acceptare a lui Alexandru. Trebuia sa aleg iar, prezenta lui imi ingreuna foarte mult alegerea. Trebuia sa aleg intre el, si fericirea oarba pe care credeam ca o voi simti cu el, si intre propria- mi perosna si principii, care nu facea altceva decat sa- mi distruga viata. Eram constienta ca gandirea pe care o aveam si faptul despre cum interpretam unele lucruri, nu erau chiar bune. Aveam de ales intr-o binefacere care nu era tocmai sigura si anume aceea de a-l accepta si a incerca sa-l iubesc sau macar sa-l plac pe Alex, sau o distrugere a vietii mele care era suta la suta sigura daca o tineam in ritmul asta monoton.
Inchid ochii incercand sa-mi limpezesc mintea. Ma uit la Alexandru, care parea ca adormise si inca intr- un somn foarte adanc, cu capul pe burta mea. Incep a- i cerceta si cele mai mici detalii incercand sa- i gasesc vreun cusur… fizic cel putin. Insa in zadar… fizic, baiatul era perfect. Chicotesc usor analizandu- mi gandurile nu tocmai cuminti… iar
pentru prima oara, intr- o perioada destul de indelungata, vreau sa uit de ideile mele stricte, si incep a ma juca cu suvitele aurii ale frumosului meu blond. Suna atat de ciudat cand stau si ma gandesc, “ frumosul meu blond†… al meu… dar mai suna si atat de placut, melodios, linistitor, incat imi incanta urechea. Si atunci am inceput sa gust din nou din fericirea si placerea, pe care de mult nu le-am mai simtit si mi-am zis: “ de ce sa dau cu piciorul la o sansa ca asta, una riscanta ce-i drept, daca acesta sansa ma poate scoate din tristetea si monotonia pe care mi-am creat- o ca un invelis impotriva vietii, insa de care vreau, intr-un sfarsit, sa scap?†Din acel moment am uitat de “ mine†si de regulile mele, inchizandu- le undeva in coltul mintii, aruncand cheia.
Din acele momente vroiam o schimbre. Nu vroiam sa devin din nou vehea eu…. departe de mine aceste ganduri, si nici in posesiva eu nu mai aveam incredere. De acum voi icerca sa privesc viata intr-un mod optimist , voi incerca sa fiu mult mai tupeista si mai increzatoare in ceilalti. Si cum se spune a treia oara trebuie sa am noroc.
Incep sa chicotesc usor, fara nicun motiv…sau exista un motiv: pentru simplul fapt ca eram fericita si implinita. Blondul meu incepe usor- usor sa se trezeasca din acel somn adanc. Entuziasmata si cu zambetul pe buze ii spun:
- Buna dimineata, soare blond! Cum ai dormit? Face ochii mari, probabil uimit de veselia mea si imi raspunde:
- Cu tine langa mine am dormit excelent! Dar cum se face ca esti atat de bine-dispusa? Imi spune cu un zambet dulce pe buze.
Ca raspuns il imping pe suprafata moale a patului, ma asez peste el, care nici macar nu stia ce se intampla, ma apropii incet spre buzele lui, putin timida ce-i drept , iar atunci cand eram la vreo doi centimetri de ele, iar blondul se astepta sa fie sarutat inchizand deja ochii, eu incetinesc si mai mult actiunea, facandu- l sa- si doreasca din ce in ce mai mult sarutul meu. Ii ating buzele, mangaindu- le un pic cu ale mele, dupa care brusc ma indepartez de el, acesta ridicandu-se in coate dezamagit, cu mine peste el. I- am vazut atunci privirea trista, care parca cerea mai mult. Inchide ochii, scotand un oftat, iar eu profitand de neatentia lui cu o miscare rapida imi unesc buzele cu buzele sale moi si parca nerabdatoare. Surprins, face ochii mari, apoi si-i inchide treptat, preluand el controlul sarutului. Incet imi desprinde buzele, patrunzand cu limba in gura mea. Imediat ce am simtit limba lui atingand-o pe a mea si invitand- o la un dans rapid si antrenant, o placere fara margini mi-a strabatut tot corpul, facandu- ma sa-mi bag mainile in suvitele blondului, apropiindu-ne si mai mult unul de celalalt, la randul lui blondul luandu- ma de spate, facand unirea noastra sa fie mai intarjita si mai intensa.Fericire, placere, dragoste erau starile care ma innebuneau in acel sarut al pasiunii, care nu vroiam sa se mai termine vreodata. Vroiam ca acel sarut al placerii sa se contopeasca cu infinitul si sa formeze un tot. Ne apucase nebunia, rostogolindu- ne prin pat, schimband mereu pozitiile Intrerupeam sarutul ca mai apoi sa incepem altul si mai intens si mai nebun. Actiunile noastre erau din ce in ce mai rapide si mai stangace, de parca acela ar fi fost ultimul nostru sarut si trebuia sa profitam din plin de asta. Daca ne-ar mai fi vazut cineva ar fi spus ca suntem obsedati unul de altul si ca suntem bolnavi de schizophrenie, caci atat de rupti de realitate eram noi. Parca eram invaluiti intr- o lume ideala, o lume perfecta, in care toate dorintele ni se implineau si in care numai noi doi existam.
Dar cum orice actiune are un sfarsit, atat si actiunea noastra s-a terminat atunci cand am cazut din pat unul peste altul: eu deasupra, el dedesupt. Am stat si ne- am privit cateva clipe, parca nevenindu- ne sa credem ca ceea ce s- a intamplat mai devreme a fost real, apoi incepem sa radem find constienti ca acea nebunie am infaptuit- o chiar noi. Dupa care blondul imi spune:
- N- am mai intalnit pe nimeni care sa sarute atat de .. ce dracu atat de .. nebun ca tine! apoi incepe sa rada.
- Sarut bine? Il intreb cu o urma de timiditate in glas, dar privindu- l intr- un mod pervers.
- Glumesti?! Saruti foarte… extravagant, imi zice cu amuzament in voce.
- Spuse domnul care m-a dat jos din pat! Ii spun si incepem sa radem din nou. Dupa o pauza in care nu am facut alceva decat sa ne holbam unul la altul,el imi spune cu o tenta de rosu in obraji:
- Deci… acum se presupune ca suntem .. stii tu… impreuna? Fac ochii mari si ii spun cu un zambet timid:
- Doar daca si tu vrei asta…
Auzind cele spuse de mine, ma cuprinde int-o imbratisare stransa si ma saruta apasat.
Era prea frumos sa fie adevarat![posturi unite]
Mi-e foameee!!!