25-04-2010, 09:28 PM
Onytsa thearedul era deschis la one-shote, acum vad ca nu mai e one-shote pe aici. Prin urmare:
- Am dialog, pe la final
-Nu e o actiune...exacta, proportionata
-Personajul principal nu e nevoie sa fie foarte bien definit, insa daca esti atenta o sa vezi care trasaturi gen par, ochi si vestimentatie descrisa.
Ah, multumesc de comentariu.
Next:
A trecut atat de mult, a trecut parca: prea, excesiv de, mult. A mai stat si-apoi m-a intrebat.
-De ce nu-mi zici ce te doare? A mintit, stia ca stiu ca nu-l intereseaza, dar a avut bunul simt sa intrebe
-Galagie…am rapsuns.
-Ceasului? A mai intrebat. A intrebt iar si iar. Parca dorea sa-mi patrunda-n constiinta. In tot ce e viu din mine.
-Ta! L-am privit. A lasat ochii in jos. Am tacut subit. S-a asezat pe pat.
-Vrei sa plec? A formulat totul sub forma unei intrebari, iar.
-Sa taci!
Parca ma luptam cu mine, pentru mine. Cu el pentru el. Tot cu persoana lui dar pentru a mea
-Ploaie…vreau sa ploua…
-De ce?
-Pentru ca vreau sa rad, sa simt ca traiesc. Ma doare capu`
-Ia o aspirina
-Shhh ma scarbesc pastilele
-Dormi…
-Shhh….ma doboara somnul
-Atunci suporta
-Sh…am obosit sa mai suport
M-am ridicat de sub geam, din obisnuitul meu colt. Din obisnuita mea agonie. Din simpla “eu†cotidiana.
-Atunci ce doresti?
-Sa fac…arta, am auzit un sunet infundat. Inghiteam in sec.
Ma dureau talpile, mergeam.
-Cum? Mergea si el, mergeam si eu. Ne apropiam unul de celalalt.
-Sa creez cu degetele mele, lungi, albe cu unghii negre. Sa fac coloane din lut gri, colorate cu rosu
-Viziuni, a mai spus.
Am trecut pe langa el si m-am asezat in balansoar luand masina de scris pe genunchi
-Mortaciuni, minciuni, am mai raspuns
-Dar?
-Sh…creez cavouri vii, rosii, psihologice
- Am dialog, pe la final
-Nu e o actiune...exacta, proportionata
-Personajul principal nu e nevoie sa fie foarte bien definit, insa daca esti atenta o sa vezi care trasaturi gen par, ochi si vestimentatie descrisa.
Ah, multumesc de comentariu.
Next:
Shh…
Shh vorbele ma doboara.
Shh…umbrele ma dispera
Shh ma doare capu`
Shh vorbele ma doboara.
Shh…umbrele ma dispera
Shh ma doare capu`
A trecut atat de mult, a trecut parca: prea, excesiv de, mult. A mai stat si-apoi m-a intrebat.
-De ce nu-mi zici ce te doare? A mintit, stia ca stiu ca nu-l intereseaza, dar a avut bunul simt sa intrebe
-Galagie…am rapsuns.
-Ceasului? A mai intrebat. A intrebt iar si iar. Parca dorea sa-mi patrunda-n constiinta. In tot ce e viu din mine.
-Ta! L-am privit. A lasat ochii in jos. Am tacut subit. S-a asezat pe pat.
-Vrei sa plec? A formulat totul sub forma unei intrebari, iar.
-Sa taci!
Parca ma luptam cu mine, pentru mine. Cu el pentru el. Tot cu persoana lui dar pentru a mea
-Ploaie…vreau sa ploua…
-De ce?
-Pentru ca vreau sa rad, sa simt ca traiesc. Ma doare capu`
-Ia o aspirina
-Shhh ma scarbesc pastilele
-Dormi…
-Shhh….ma doboara somnul
-Atunci suporta
-Sh…am obosit sa mai suport
M-am ridicat de sub geam, din obisnuitul meu colt. Din obisnuita mea agonie. Din simpla “eu†cotidiana.
-Atunci ce doresti?
-Sa fac…arta, am auzit un sunet infundat. Inghiteam in sec.
Ma dureau talpile, mergeam.
-Cum? Mergea si el, mergeam si eu. Ne apropiam unul de celalalt.
-Sa creez cu degetele mele, lungi, albe cu unghii negre. Sa fac coloane din lut gri, colorate cu rosu
-Viziuni, a mai spus.
Am trecut pe langa el si m-am asezat in balansoar luand masina de scris pe genunchi
-Mortaciuni, minciuni, am mai raspuns
-Dar?
-Sh…creez cavouri vii, rosii, psihologice
Iubesc sa simt cum cazi
cad
cadem
cadem