Nu ești un membru încă? Înregistrează-te acum!
Creează un cont nou  

S&L:Straluceste! [shounen-ai] [sequel]

#29
iLove, hm..ok..daca ai inteles ceva tot e bine :)) so..desenul.ya, in photoshop, stiu ca are greseli ca e de abia al doilea pe care il fac acolo(cu schita facuta in creion inainte).hissori..nu stiu cum sa iti amintesc..cel pe care il smotocea yuuri cand erau in..grecia cred o__O *chuu* & thanks




Note: Citatele sunt creatie proprie :P






« Bine. Se pare ca nu a glumit. Oh, tu te-ai oferit, Myaki. Acum trebuie sa-i gatesc. Dar ce? » In apartamentul tanarului cantaret este liniste, o liniste strabatuta doar de sunetul foilor rasfoite lent de acesta. Discutia pe care a avut-o cu mana liceanului a fost una scurta, fiindca oricum aceasta pleca in alt oras si s-a terminat cu victoria solistului.

-Yuuri ? – se uita de partea cealalta a tejghelei acoperite cu gresie, care desparte bucataria de sufragerie si observa speriat ca solistul poarta din nou acei ochelari. Acesta nu-i da nici un semn pentru cateva momente, apoi isi ridica privirea si-l priveste.

« Nu din nou.. » Baiatul roseste, abia abtinandu-se de la a-si musca buzele trandafirii, apoi isi indreapta ptivirea catre obiectul de lemn pregatit pentru a taia legumele necesare pentru cina lui Yuuri.

« ..si cand nu te astepti, totul in lumea ta se schimba. Cuvintele de acum cateva clipe iti dispar de pe buze, iar gandurile ti se transforma intr-o masa omogena din care urmeaza sa se formeze altele.
Pana acum ai crezut ca totul in viata ta este sigur, ordonat si ca asa va ramane, fiindca te-ai luptat pentru asta..Insa din acest moment iti dai seama cat de mult ti-ai neglijat propria-ti viata. I-ai luat inimii tot ce avrea mai pretios : libertatea de a alege. Oricand exista o alta cale, care, desi nu te poarta cu totul pe un drum diferit de al tau, iti arata ca poate fi si mai bine, dar tu ai refuzat sa accepti acest lucru.. »

Citatele dintr-o anumita carte pe care a citit-o in urma cu mai multe luni ii vin in minte cu o viteza uimitoare, dar acum nu poate sa se gandeasca « De Ce ? » fiindca solistul il priveste insistent.

-Te excita ochelarii mei ?

Intr-adevar, daca se gandeste mai bine, obrajii i s-au incalzit de fiecare data cand l-a vazut. « Dar tot pervers ramane ! » isi spune in minte, schimbandu-si expresia si indreptandu-se spre frigiderul alb si inalt din spatele sau. I-a rapit cateva legume, refuzand sa-l mai intrebe ce-si doreste, apoi revine la locul sau.

-Nu este politicos sa nu-mi raspunzi la intrebare.

Primeste un mic sarut pe obraz, aproape de ureche, apoi zambetul ii revine pe chip. Cantaretul nu mai poarta acele obiecte problema si nu mai sta intre nenumaratele sale fise. Acum este langa el, sprijinit de semi-peretele rece si il priveste cu un zambet plin de dragoste. Solistul nu-i mai spune nimic, insa ii pune un sort de bucatarie cu diferite modele pe el, dandu-i inca un sarut pe obraz.
Yuuri se uita inca o data la ceas, observand ca orele au trecut mai repede decat s-a asteptat, fiind aproape ora nouasprezece. Se intoarce cu dorinta de a reveni la actele sale, dar este oprit de prietenul sau licean care il prinde de mana. Myaki il priveste trist si in acelasi timp cu speranta, apoi, dupa ce vocalul este din nou cu fata spre el, il prinde cu mainile de mijloc si ii atinge corpul cu al sau. Tanarul il ia si el in brate, observand ca prietenul sau incearca sa se apropie tot mai mult de el, apoi ii saruta parul, mangaindu-l incet pe spate.

-Iti voi da un cadou dupa ce imi termin cina. Iti promit. – si cu aceste cuvinte, solistul se intoarce in sfarsit,cu succes, pe canapeaua neagra din sufragerie.

***

Minutele trec tot mai lent si atmosfera devine monotona, fiind intrerupta doar in momentele in care baiatul se taie, loveste, arde – si tot mai multe lucruri facute din neatentie in timp ce incearca sa gateasca un lucru caruia nici macar nu-i cunoaste numele. A renuntat la obiceiul de a-l privi la fiecare cinci minute fix pe Yuuri, iar acum spera ca acesta se va opri in curand, fiindca linistea il face sa fie putin speriat. Promisiunea acestuia nu-i paraseste gandurile si incearca sa gaseasca posibile cadouri in mintea sa.
Dupa aproape o ora, il anunta ca a terminat. Cina arta mult mai bine decat se astepta si incepe vesel sa aranjeze masa. De data aceasta, chiar este mandru de realizarea sa si de abia asteapta ca aceasta sa fie gustata. Asteapta un timp pana cand Yuuri isi aseaza fisele intr-un dosar gros, apoi se aseaza si el la masa frumos decorata.

-Ar trebui sa dormi mai des la mine. – ii spune cantaretul vesel, gustand incet din mancarea pregatita de adolescent, apoi schitand un suras multumit.

***

-Multumesc. – il saruta din nou –la fel cum a facut aproape toata ziua, pe obraz, evitandu-i continuu gura –, ciufulindu-i parul.

Myaki il priveste putin dejamagit, fiindca inca spera ca va primi macar un al doilea sarut pe buze in ziua aceasta, iar acum toate sperantele i s-au naruit. Yuuri il ajuta sa stranga vasele de yena, translucide si de o culoare usor maronie, apoi ii sopteste sa le lase pe masa bucatariei si sa-l urmeze, pe canapea. Baiatul isi da sortul jos, stand putin pe ganduri, apoi se duce la locul indicat de prietenul sau. Este nerabdator sa-si vada cadoul, dar Yuuri nu pare sa-si aminteasca de promisiunea pe care a facut-o, acum aprinzand televizorul si relaxandu-se.

***

Cerul este negru, iar luminile orasului arata precum stelele cazatoare. Micile patrate de vitraliu care inconjoara geamul ofera diferite efecte in ochii baiatului, iar sunetul masinilor se aude infundat, provenind de la geamul deschis din dormitor.

-Pot sa fac un dus ? – il intreaba, vazand ca Yuuri nu pare sa vrea sa-i dea ceva.
-Bineinteles. Vin si eu in curand. – probabil ca intr-un astfel de moment ar fi fumat daca nu ar fi jurat sa nu faca asta niciodata.

Myaki se indreapta incet catre baie, descoperind un aer extrem de rece in momentul in care ii deschide usa. Inchide grabit geamul care, desi nesemnificativ ca marime, a lasat sa patrunda in incapere toata raceala aceea. Potriveste, obosit, apa, apoi isi aseaza hainele pe un scaun de plastic de langa cabina albastra.

***

Apa calda ii atinge la inceput violent pielea, care capata o culoare rozalie, apoi picaturile devin tot mai blande cu corpul sau.

« Cuvintele de acum cateva clipe iti dispar de pe buze, iar gandurile ti se transforma intr-o masa omogena.. »

Isi aminteste de acel gand si incearca sa-i gaseasca semnificatia. Isi da seama ca i s-a intamplat acest lucru de cateva ori, in special atunci cand vorbea cu Yuuri. Acesta stie sa-l calmeze in orice situatie si niciodata nu l-a lasat sa plece pana cand nu i-a alungat orice temere din suflet. Nu o singura data i s-a intamplat ca atunci cand acesta ii zambeste sa-si uite toate gandurile acumulate pana atunci, iar acum se gandeste ca..el nu ar reusi niciodata sa faca asta. Yuuri il face de fiecare data sa zambeasca, dar el nu-si aminteste sa-l fi inveselit pe acesta vreodata, iar gandul acesta il face brusc sa se intristeze.
Opreste apa intr-un final si iese din cabina. Se uita plictisit catre hainele sale, dar se hotaraste sa imbrace un simplu halat alb. Isi ia obiectele de imbracaminte cu intentia de a le pune in ghiozdan pana in dimineata urmatoare. Il strabate un fior de frig de-ndata ce paraseste baia si se indreapta spre dormitor pentru a inchide geamul, insa nu gaseste decat o usa incuiata.

-Yuuri !
-L-am inchis.

Raspunsul se aude din baia deja ocupata, iar baiatul se consoleaza cu aparatul cu care si-a uscat parul. Il asteapta pe solist pentru cateva minute lungi, apoi acesta paraseste baia, destul de vesel.

-Acum cadoul tau..

***



Răspunsuri în acest subiect
RE: S&L:Straluceste! (shounen-ai) - sequel - de Aly - 30-07-2008, 02:33 PM
RE: S&L:Straluceste! (shounen-ai) - sequel - de Budinca - 08-08-2008, 01:01 PM


Utilizatori care citesc acest subiect:
1 Vizitator(i)