20-01-2011, 12:12 AM
La mulţi ani Eric!!! >:-P Mi-a plăcut foarte mult acest capitol (scena în care Kristin l-a târât pe Eric peste tot a fost puţin grăbită dar mă bucur că s-a ajuns mai repede la scena în care toţi patru se găseau între acei patru pereţi ca o "mare" familie..."Auzi,dar cum naiba fac eu să trec la mate?"asta a fost replica care m-a trezit la realitate...oare cum fac să trec la mate :ask: Momentul în care Eric se vulnerabil,încât acele două cuvine magice să-i alunece pe buze a fost foarte "dureros" pentru că întrun final îi face loc raţiunii care-l îndeamnă să spună un alt adevăr "-Ce m-aş face eu fără voi?"... e un fic foarte frumos şi sper să nu renunţa-ţi la el :pls:
" Un mormânt îl satisface pe cel pentru care întreaga lume nu a fost de ajuns!"(referitor la bravura lui Alexandru Macedon)