21-01-2009, 11:14 AM
Caleidoscop De G�nduri.
�nainte de Iarn?
R?t?cind prin p?dure ore-n ?ir, nici nu-?i d?duse seama c�t de repede trecuse timpul; Soarele abia-?i �ntindea razele pe deasupra coroanelor �nverzite ale copacilor, arunc�nd umbre divine peste p?m�ntul proasp?t de diminea??; fa?? de locurile �n care crescuse, �n care z?pada trona peste ?inuturile cunoscute ?i, �n pofida str?lucirii sale hipnotizante, era ?i mortal? pentru oricare r?t?cea f?r? a-?i ?ti drumul, tras de m�inile frigului ca de un v�rtej din care nu mai po?i sc?pa.
Nu poate fi real !, �?i spuse Oran, �ncerc�nd s? acopere toate minun??iile pe care le vedea, �ngrop�ndu-le �n amintirea zilelor albe ?i reci.
�?i �n?l?? privirea c?tre cer � �n locul �n care se putea vedea clar -, �ncerc�nd s?-?i dea seama �n care ceas din zi se afla. Oft?, apoi trase o gur? generoas? de aer ?i o lu? la goan? printre copaci.
�n fuga sa, imaginile prezentului se �mbinau ame?itor cu trecutul, amintindu-?i de zilele �n care spera c? va g?si �n cele din urm? un t?r�m cald, precum auzise �n pove?tile negustorilor ce veneau �n satul lor. To?i �i spuseser? c? erau numai basme, ?i c? oricum n-ar face fa?? drumului ?i, poate, c?ldurii.
Acum, �n fa?? realitatea �?i �ntindea aripile, c?ldura �i m�ng�ia pielea, �ns? nu mai era at�t de sigur de tot ceea ce vedea.
Nu � nu poate fi real!
�ncetini, a?ez�ndu-se l�ng? trunchiul unui copac, tr?g�ndu-?i sufletul; �?i desf?cu plosca, lu�nd o gur? de ap?. Pe genunchi se l?s? lin din zborul s?u �n zigzag un fluture; aripile sale p?reau vitralii, colorate �n diferite nuan?e de maro ?i ro?u.
�� iar Soarele, �nc?lze?te p?m�ntul; flori cresc deasupra lui, ?i aproape c? po?i auzi zumz?itul albinelor �n timp ce roiesc deasupra lor. Coroanele copacilor sunt verzi, ?i sunt chiar ?i mai multe specii � �
Vorbele negustorilor �nc?-i mai r?sunau �n minte, ?i chiar dac? aveau acel aer fictiv, �i d?dea speran?a c? va g?si acel loc. �ns? chiar acel aer de poveste �l f?cea s? se �ntrebe dac? nu a visat totul, dac? senza?ia de c?ldur? nu era dec�t focul ce ardea mocnit �n sob?, iar atunci c�nd se va trezi totul va disp?rea.
Se ridic?, privind printre trunchiurile copacilor; �n fundal se auzea susurul unei ape ?i ciripitul variat al p?s?rilor. �ncepu s? alerge din nou, �n speran?a c? va trece �n cele din urm? de p?dure; p?rea precum un vis continuu, �n care-i este fric? s? priveasc? �n spate, fric? de faptul c? z?pada este �nc? �n spate, a?tept�nd s?-l trag? din nou �n abisul de ghea??.
� � culorile sunt at�t de vii, cerul este at�t de albastru, iar apa din r�uri curge, sclipind �n lumina Soarelui � �
Toate acele cuvinte se �nv�rtejeau necontenit �n mintea sa, �n pofida tuturor �ncerc?rilor sale de a r?m�ne, dup? cum credea, ra?ional.
Nimic nu este adev?rat!
Revenind �napoi �n timpul ?i spa?iul �n care se afla, descoperi c? bariera de copaci se r?rea, put�nd vedea lumina Soarelui radiind peste iarb?.
�n inim?-i �i �ncol?i o f?r�m? de speran??, iu?ind pasul. �nchise ochii, sper�nd ca ?i dup? ce-i va deschide, sanctuarul �n care se alfa s? existe �n continuare.
�?i deschise ochii; �n fa?? se �ntindea marea de z?pad? cu care era obi?nuit de at�?ia ani. Paji?tea pe care o v?zuse cu c�teva secunde mai �nainte de dup? zidul de arbori disp?ruse.
Sim?i un gol �n stomac; de?i �ncercase din r?sputeri s? se conving? c? nu era adev?rat tot ceea ce vedea, �l durea faptul c?, �ntr-adev?r, nu era real.
Fluturele pe care-l v?zuse mai devreme zbura �ncet �n fa?a sa; �ntinse m�na, �n speran?a c? i se va a?eza �n palm?. Aripile sale minunate p?reau ca o pat? de culoare peste t?r�mul de ghea??.
Z�mbi, amintindu-?i de vorbele negustorilor, pe care crezuse de fiecare dat? c? scopul lor era de a atinge copii mai mici, f?c�ndu-i s? cread? mai cu patim? �n toate basmele, ?i nu �n special povestea lor despre acel t?r�m viu: � � trebuie doar s?-?i deschizi �ndeajuns de repede ochii ?i s? crezi, �nainte ca Iarna s?-?i cotropeasc? din nou sufletul!�
_______________________
I need comments on this, guyz. Pliz ._.
�nainte de Iarn?
R?t?cind prin p?dure ore-n ?ir, nici nu-?i d?duse seama c�t de repede trecuse timpul; Soarele abia-?i �ntindea razele pe deasupra coroanelor �nverzite ale copacilor, arunc�nd umbre divine peste p?m�ntul proasp?t de diminea??; fa?? de locurile �n care crescuse, �n care z?pada trona peste ?inuturile cunoscute ?i, �n pofida str?lucirii sale hipnotizante, era ?i mortal? pentru oricare r?t?cea f?r? a-?i ?ti drumul, tras de m�inile frigului ca de un v�rtej din care nu mai po?i sc?pa.
Nu poate fi real !, �?i spuse Oran, �ncerc�nd s? acopere toate minun??iile pe care le vedea, �ngrop�ndu-le �n amintirea zilelor albe ?i reci.
�?i �n?l?? privirea c?tre cer � �n locul �n care se putea vedea clar -, �ncerc�nd s?-?i dea seama �n care ceas din zi se afla. Oft?, apoi trase o gur? generoas? de aer ?i o lu? la goan? printre copaci.
�n fuga sa, imaginile prezentului se �mbinau ame?itor cu trecutul, amintindu-?i de zilele �n care spera c? va g?si �n cele din urm? un t?r�m cald, precum auzise �n pove?tile negustorilor ce veneau �n satul lor. To?i �i spuseser? c? erau numai basme, ?i c? oricum n-ar face fa?? drumului ?i, poate, c?ldurii.
Acum, �n fa?? realitatea �?i �ntindea aripile, c?ldura �i m�ng�ia pielea, �ns? nu mai era at�t de sigur de tot ceea ce vedea.
Nu � nu poate fi real!
�ncetini, a?ez�ndu-se l�ng? trunchiul unui copac, tr?g�ndu-?i sufletul; �?i desf?cu plosca, lu�nd o gur? de ap?. Pe genunchi se l?s? lin din zborul s?u �n zigzag un fluture; aripile sale p?reau vitralii, colorate �n diferite nuan?e de maro ?i ro?u.
�� iar Soarele, �nc?lze?te p?m�ntul; flori cresc deasupra lui, ?i aproape c? po?i auzi zumz?itul albinelor �n timp ce roiesc deasupra lor. Coroanele copacilor sunt verzi, ?i sunt chiar ?i mai multe specii � �
Vorbele negustorilor �nc?-i mai r?sunau �n minte, ?i chiar dac? aveau acel aer fictiv, �i d?dea speran?a c? va g?si acel loc. �ns? chiar acel aer de poveste �l f?cea s? se �ntrebe dac? nu a visat totul, dac? senza?ia de c?ldur? nu era dec�t focul ce ardea mocnit �n sob?, iar atunci c�nd se va trezi totul va disp?rea.
Se ridic?, privind printre trunchiurile copacilor; �n fundal se auzea susurul unei ape ?i ciripitul variat al p?s?rilor. �ncepu s? alerge din nou, �n speran?a c? va trece �n cele din urm? de p?dure; p?rea precum un vis continuu, �n care-i este fric? s? priveasc? �n spate, fric? de faptul c? z?pada este �nc? �n spate, a?tept�nd s?-l trag? din nou �n abisul de ghea??.
� � culorile sunt at�t de vii, cerul este at�t de albastru, iar apa din r�uri curge, sclipind �n lumina Soarelui � �
Toate acele cuvinte se �nv�rtejeau necontenit �n mintea sa, �n pofida tuturor �ncerc?rilor sale de a r?m�ne, dup? cum credea, ra?ional.
Nimic nu este adev?rat!
Revenind �napoi �n timpul ?i spa?iul �n care se afla, descoperi c? bariera de copaci se r?rea, put�nd vedea lumina Soarelui radiind peste iarb?.
�n inim?-i �i �ncol?i o f?r�m? de speran??, iu?ind pasul. �nchise ochii, sper�nd ca ?i dup? ce-i va deschide, sanctuarul �n care se alfa s? existe �n continuare.
�?i deschise ochii; �n fa?? se �ntindea marea de z?pad? cu care era obi?nuit de at�?ia ani. Paji?tea pe care o v?zuse cu c�teva secunde mai �nainte de dup? zidul de arbori disp?ruse.
Sim?i un gol �n stomac; de?i �ncercase din r?sputeri s? se conving? c? nu era adev?rat tot ceea ce vedea, �l durea faptul c?, �ntr-adev?r, nu era real.
Fluturele pe care-l v?zuse mai devreme zbura �ncet �n fa?a sa; �ntinse m�na, �n speran?a c? i se va a?eza �n palm?. Aripile sale minunate p?reau ca o pat? de culoare peste t?r�mul de ghea??.
Z�mbi, amintindu-?i de vorbele negustorilor, pe care crezuse de fiecare dat? c? scopul lor era de a atinge copii mai mici, f?c�ndu-i s? cread? mai cu patim? �n toate basmele, ?i nu �n special povestea lor despre acel t?r�m viu: � � trebuie doar s?-?i deschizi �ndeajuns de repede ochii ?i s? crezi, �nainte ca Iarna s?-?i cotropeasc? din nou sufletul!�
_______________________
I need comments on this, guyz. Pliz ._.