Predestined paths

[Bambilici]

Ha! Bestioara mica si iubita ce sunt eu acuma! K iar am intarziat cu commulescu da tu tot ma iubesti >:)
Asa, te iau din start si-ti spun dur k ai greslei :]] Da am observat k pui asa "i"-uri de nebunica pe acolo. Ai grija.
Se stie si o sa se stie si s-a stiut ca descri minunat la persoana 1. Dialogul si actiunea s-au imbinat asa frumos :X doamne si ador partea cu:
"Alex..
- Taci! am ridicat vocea la el. De ce nu iti vezi de viata ta si nu ma lasi in pace? Nu aveam nevoie de alte preocupari, cel putin nu de genul, iar tu nu aveai nici un drept sa te bagi. am facut o pauza sa trag aer in plamanii ca mai apoi sa continui pe un ton sarcastic. Multumesc, multumesc pentru tot Eduard!
L-am vazut cum s-a incruntat, apoi s-a departat cu pasi marunti de mine.
- Tu nu intelegi nimic.. La dracu’, Alex! a lovit peretele cu palma apoi a iesit val vartej din casa trantind usa in urma sa, iar eu am fugit in camera mea aruncandu-ma in pat."
Pur si simplu mi s-a parut atat de real :"> ^^"
Deci n-o mai lungesc ca te-am pus sa astepti inainte sa iesi de pe mess ca sa citesci coamele meu :]]
Astept capitolul urmator si vreau acolo loveuri nu sa se certe draga astia 2 :)))
succes la scris in continuare
besculina :X